Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 77/A/2009
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de PARCHETUL de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU și inculpatul împotriva sentinței penale numărul 76/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat cu delegație de substituire a av. - apărătoarea desemnată din oficiu pentru inculpatul apelant, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri prealabile, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului susține apelul cum a fost formulat în scris solicitând admiterea lui, desființarea sentinței atacate și rejudecând, condamnarea inculpatului prin înlăturarea circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal.
Susține că în mod greșit, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal în condițiile în care nici o probă nu justifică reținerea acesteia, coborând astfel nejustificat raportat la gravitatea faptei pedeapsa aplicată inculpatului.
Cu privire la apelul declarat de inculpat, solicită a fi respins ca tardiv formulat.
Avocata inculpatului solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat, hotărârea atacată fiind legală și temeinică sub aspectul reținerii stării de provocare.
Cu privire la apelul inculpatului, solicită repunerea lui în termen avându-se în vedere că inculpatul nu a avut cunoștință despre motivarea sentinței, admiterea lui, desființarea sentinței penale pronunțate și rejudecând, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. e și Cod pr. penală aducerea unei soluții de achitare, inculpatul neavând intenția de a lovi părțile, singura sa reprezentare fiind de a-și apăra viața.
De asemenea se impune reținerea stării de provocare avându-se în vedere că la momentul incidentului se afla sub influența unei puternice tulburări pentru că se afla în stare de ebrietate și a fost atacat de două persoane.
Față de cele de mai sus, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 76/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr- s-a dispus în baza art. 20 rap. la art.174 alin 1, 2, comb. cu art. 175alin.1 lit. pen. și cu aplicarea art. 73lit.b,76 alin 2 si art. 37 lit. b pen. condamnarea inculpatului fiul lui și, născut la data de 12.02.1964 în orașul Dumbrăveni, jud. S, cetățean român, studii 4 clase, căsătorit, are trei copii minori, cu stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, cu antecedente penale, cu domiciliul în comuna, satul, nr. 206, jud. S, CNP -,
- la o pedeapsă de 4 ani si 6 luni închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat comise în dauna părții civile senior
În temeiul art.65 alin. 2.pen. s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art.64 lit. a și b pen pe o perioada de 2 ani, ca și pedeapsă complementară,după executarea pedepsei principale.
În baza art. 180 alin 2.pen. cu aplicarea art. 73 lit. b, art. 76 lit. e și cu aplicarea art. 37 lit. b pen. a fost condamnat același inculpat
- la o pedeapsă de 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe comise în dauna părții civile junior.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. a,b inculpatul Cod Penal va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani 6 luni închisoare, sporită la 4 ani 7 luni închisoare.
În baza art. 71. pen. au fost interzise inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a și Cod penal.
A fost reținută culpa inculpatului de 80%.
În baza art. 14, 346.C.P.P. raportat la art.998 și 999. civ. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile senior suma de 2000 RON, iar părții civile junior suma de 1200 RON, cu titlu de daune morale.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, OUG 72/2006 a fost obligat inculpatul să plătească Spitalului Clinic Județean de Urgență S suma 483,58 RON, și Spitalului Municipal Mediaș suma de 1136,17 RON, plus dobânzi si penalități de întârziere, până la stingerea sumei datorate, cu titlul de despăgubiri materiale.
În baza art. 191.a C.P.P. fost obligat inculpatul să plătească suma de 700 RON, din care 200 RON, onorariu avocat oficiu, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În motivare instanța a reținut că părțile civile senior și junior sunt consăteni cu inculpatul și au fost în relații normale cu acesta până la data incidentului.
În data de 4.04.2008 în jurul orelor 1930, inculpatul însoțit de martorul se întorceau de la bar spre casa martorului. La un moment dat, inculpatul s-a oprit și și-a făcut necesitățile fiziologice pe un zid din apropierea casei părții civile junior. Imediat inculpatul a fost apostrofat de senior care a ieșit din curtea casei fiului său, având pe braț un topor. S-au purtat discuții pe această temă, discuții care l-au alertat pe fiul părții civile senior - respectiv pe partea civilă junior, care a luat o și s-a îndreptat și el spre inculpatul.
Cert este că, văzându-i pe senior și junior înarmați cu topor și de fier, fără însă a fi lovit de către aceștia, le-a aplicat fiecăruia lovituri:
- la partea civilă senior i-a aplicat lovituri cu toporul la nivelul parietal, iar apoi cu pumnii și picioarele la nivelul toracelui și a membrelor inferioare, cauzându-i leziuni ce au necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale și spitalizarea victimei; leziunile create nu au pus viața în primejdie.
- la partea civilă junior inculpatul i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele producându-i echimoze și escoriații precum și o plagă tăiată la nivelul brațului, leziuni pentru care i-au fost necesare 11-12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Probatoriul administrat pe parcursul întregului proces penal se bazează pe actele medico-legale, pe declarațiile părților vătămate și ale rudelor acestora, (soțiile celor două victime) și pe declarațiile unor martori oculari, între toate aceste declarații existând evidente contraziceri și neclarități, ceea ce a făcut ca la stabilirea stării de fapt să fie admise apărările inculpatului privind starea de provocare în care a acționat asupra celor două victime.
Astfel, ambele părți civile junior și senior nu au relatat momentul de debut al incidentului în care au fost lovite și cu ce anume, susținând în mod neplauzibil că nu au văzut cum anume au fost agresionate și că au căzut inconștiente la pământ. Cu toate că instanța a insistat în mod real ca aceștia să descrie momentul începerii agresionării lor, nu s-a reușit acest lucru. Fiecare din cei doi au susținut apoi versiuni diferite referitoare la momentul la care a apărut partea civilă junior, versiuni care se contrazic flagrant și cu relatările celor două femei: - ( fila 34) care este soția părții civile senior și mama părții civile junior, și respectiv martora ( fila 33) care este soția lui junior și nora lui senior.
Astfel, - a declarat ca fiind alături de soțul ei, a venit inculpatul și le-a spus " că vă arăt eu", moment în care s-a speriat și a fugit în casa fiului său, pe care l-a strigat și i-a spus să vină să vadă ce se întâmplă; acesta a luat o și a ieșit din curtea imobilului său în stradă unde erau cei doi: inculpatul și soțul său. A mai spus că a chemat-o și pe nora sa și fiecare a mers la soțul său. A precizat martora că atunci când inculpatul l-a lovit pe senior ea mergea în urma lor.
Această susținere a martorei nu se coroborează nici cu declarația soțului, nici cu a fiului și nici cu a nurorii sale.
Martora a declarat că soacra sa a strigat să iese în stradă "că se bat" referindu-se la soțul și socrul ei, iar atunci când a ieșit, socrul său era în picioare după poartă, iar soțul ei căzut la pământ și lovit în continuare de către inculpatul.
Aceste afirmații nu se coroborează cu declarația părții civile senior care a relatat, la fel ca și fiul său, că de îndată ce l-au văzut pe inculpat, au căzut pe rând inconștienți la pământ.
Și aceasta se întâmpla la momentul în care, ambii, pe rând au ieșit din curte, primul având un topor asupra sa, iar cel de-al doilea, o de fier pentru că era deja alertat de mama sa, -.
Nesinceritatea celor patru în a relata exact momentul de început al conflictului, neconcordanțele evidente referitoare la momentele precizate de aceștia, au condus la stabilirea stării de fapt de declanșare a conflictului dând crezare apărărilor formulate și de către inculpat și de declarațiile martorilor ( fila 59), G ( fila 74) și ( fila 75).
G relatează că l-a văzut pe senior că a ieșit cu toporul din curte și i-a spus inculpatului că-i "taie capul", motivat de atitudinea acestuia de a-și face necesitățile pe un gard.
Martorul a declarat că atunci când junior a ieșit afară a venit amenințător cu o îndreptată spre inculpat, cu care l-a amenințat pe acesta.
Cum și între aceste declarații de martori există numeroase inadvertențe și inexactități, după cum au fost propuși de către părțile civile sau de către inculpat, părtinirea fiecăruia dintre aceștia fiind evidentă, și după cum, inculpatul s-a apărat susținând că ambii l-au amenințat și s-au îndreptat amenințător spre el, având asupra lor topor și respectiv o de fier, instanța a dat eficiență acestor susțineri prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării.
Fapta inculpatului care pe fondul unei stări de provocare constând în amenințări verbale și având asupra lui topor, l-a dezarmat pe senior și i-a aplicat acestuia lovituri repetate și de intensitate ridicată, cu muchia toporului în zone anatomice vitale, cu consecința producerii unei fracturi parietale liniare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174 al.1,2 Cod Penal, art. 175 al.1 lit.i cu Cod Penal aplicarea art. 73 lit.b, art. 76 alin.2 și art. 37 lit.b.
Cod PenalÎn sarcina inculpatului s-a reținut în concurs real și săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al.2 cu Cod Penal aplicarea art. 73 lit.b, art. 76 lit.e și art. 37 lit.b constând Cod Penal în aceea că, sub imperiul unei stări de tulburare determinată de atitudinea agresiv verbală și provocatorie prin obiectul avut asupra sa ( de fier) cu care s-a îndreptat spre inculpat, i-a aplicat lui junior lovituri de intensitate mai mică și fără a viza zone vitale ale corpului și fără a-i pune viața în primejdie, lovituri care au necesitat 11-12 zile de îngrijiri medicale.
La individualizarea juridică a pedepselor, s-au avut în vedere împrejurările concrete în care au fost comise faptele, datele ce pledează în favoarea inculpatului ( art. 73 lit.b, disponibilitatea de a despăgubi părțile civile), dar și cele care îi agravează acestuia răspunderea penală( starea de recidivă post executorie prev. de art 37 lit.b față Cod Penal de condamnarea sa anterioare prin sentința penală nr.426/2001 a Judecătoriei Mediaș definitivă prin Decizia penală nr.635/2001 a Curții de Apel Alba Iulia ).
Față de toate aceste considerente, i s-au aplicat inculpatului pedepse moderate, pedeapsă complementară și pedeapsă accesorie.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și inculpatul.
În motivele de apel Parchetul critică hotărârea instanței de fond întrucât reținut în mod greșit circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, în condițiile în care, din probele administrate reținerea acesteia nu se justifica.
Inculpatul nu motivat în scris apelul declarat și nu s- prezentat în fața instanței, deși a fost legal citat, cu mențiunea că prezența sa este obligatorie în vederea audierii.
Apărătorul desemnat din oficiu a solicitat achitarea inculpatului în baza dispozițiilor art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. e și d Cod pr. penală.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și din oficiu sub toate aspectele, instanța constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect starea de fapt, constând în aceea că, la data de 4.04.2008, în jurul orei 19,30, în timp ce se deplasa pe o stradă din satul, jud. S, inculpatul, după ce a fost admonestat și amenințat de partea civilă senior pentru că își făcea necesitățile fiziologice pe zidul unei case, a luat toporul pe care partea civilă îl avea la el și l-a lovit la nivelul capului, iar după ce victima căzut la pământ, i-a aplicat alte lovituri la nivelul toracelui și membrelor inferioare.
Pe fondul aceleiași stări de provocare, inculpatul a aplicat lovituri și părții civile jr. provocându-i leziuni care au necesitat 11-12 zile pentru vindecare.
Fapta săvârșită asupra părții civile senior întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. 1,2 și art. 175 alin.1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b, 76 al. 2 și art. 37 lit. b Cod penal.
Fapta săvârșită asupra părții civile jr. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b, art. 76 lit. e și art. 37 lit. b Cod penal.
Criticile aduse de Parchet hotărârii pronunțată de prima instanță, sunt neîntemeiate, Tribunalul Sibiu făcând o completă și corectă analiză și interpretare a materialului probator administrat pe tot parcursul procesului penal.
În ceea ce privește existența stării de provocare prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, în mod corect s-a reținut că faptele au fost săvârșite de inculpatul pe fondul unei puternice tulburări determinată de atitudinea părților vătămate.
În mod cert probele administrate pentru stabilirea stării de fapt, și îndeosebi pentru clarificarea modului în care s-a declanșat conflictul, cuprind numeroase inadvertențe și contraziceri, în pofida faptului că martorii audiați au fost de față la evenimente.
Astfel, declarațiile martorilor și - nu se coroborează nici între ele nici cu declarațiile părților civile junior și senior.
Totodată nici declarațiile martorilor propuși de inculpat, G și nu sunt foarte coerente, și acestea cuprinzând unele inadvertențe.
În această situație, considerăm că în mod corect instanța a dat eficiență apărărilor inculpatului, care a arătat că părțile civile l-au amenințat și s-au îndreptat amenințător spre el, având asupra lor un topor și respectiv o de fier.
În acest sens amintim declarația martorului (fila 74) care arată că "partea civilă senior l-a admonestat pe inculpat, ieșind din curtea fiului său cu toporul, spunând că-i taie capul. [ ] Eu am văzut că senior și fiul său s-au îndreptat spre cu intenția de a-l lovi."
Martorul (76) a relatat că: "fiul părții vătămate, care era la poarta casei tale aflată ceva mai sus de locul incidentului a venit amenințător cu o, nu a apucat să facă acest lucru pentru că inculpatul i-a aplicat o lovitură cu pumnul și a căzut."
În acest context probatoriu, în condițiile existenței unor declarații contradictorii, în mod corect instanța a avut în vedere pe cele favorabile inculpatului, interpretând dubiul în favoarea acestuia.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul, acesta a fost formulat tardiv.
Termenul de 10 zile în care putea fi promovată calea de atac a început să curgă de la pronunțare, la data de 29.04.2009, inculpatul fiind prezent la dezbateri, și s-a împlinit la 11.05.2009.
Cu toate acestea, inculpatul a expediat apelul la data de 3.06.2009 (data aplicată pe plic), și față de împrejurarea că nu sunt îndeplinite nici condițiile apelului peste termen sau de repunere în termenul de apel, apelul inculpatului va fi respins ca tardiv, neputând fi examinat pe fond.
În consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr. penală, instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de parchetului și ca tardiv apelul declarat de inculpatul.
În temeiul art. 192 alin.2 Cod pr. penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva sentinței penale nr. 76/29.04.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr-.
Respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași hotărâri.
Obligă inculpatul apelant la plata sumei de 360 lei cheltuieli judiciare, din care, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 29 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored.LS/2ex/06.10.2009
Jud.fond:
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt
