Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 78/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.78/A/2008
Ședința publică din 9 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Luminița Hanzer
JUDECĂTORI: - -
GREFIER: - --
Ministerul Public este reprezentat prin procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr. 227/D din data de 22.04.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de omor calificat, prev. de art.175 alin.1 lit.c Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata în stare de arest, asistată de apărătorul ales, avocat din cadrul Baroului M, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpata întrebată fiind, arată că este de acord să dea o declarație.
S-a procedat la audierea inculpatei, cele declarate fiind consemnate în procesul-verbal atașat dosarului cauzei.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul inculpatei susține în totalitate motivele de apel depuse la dosar și în esență solicită, în principal, admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună în temeiul art. 334 Cod pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpată din infracțiunea de omor, prev. de art. 174-175 lit. c Cod penal în infracțiunea de pruncucidere, prev. de art. 177 Cod penal, apreciind că uciderea nou născutului, săvârșită imediat după naștere, constituie în orice alternativă pruncucidere și nu omor și să se reindividualizeze pedeapsa. În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei și în consecință aplicarea unei pedepse situate sub minimul special prevăzut de lege. Totodată, având în vedere poziția procesulă a inculpatei exprimată cu ocazia audierii de către instanța de apel, solicită achitarea inculpatei întrucât fapta a fost comisă de o altă persoană.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpată și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, arătând că încadrarea juridică a faptei este corectă. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpata și-a ascuns sarcina și și-a manifestat expres dorința de a nu păstra copilul, astfel că nu se poate reține că a acționat într-o stare de tulburare provocată de procesul nașterii, dimpotrivă a acționat cu mult sânge.
Cu privire la individualizarea pedepsei apreciază că singura împrejurare ce poate fi reținută este lipsa antecedentelor penale, însă cu toate acestea instanța de fond a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei și a aplicat o pedeapsă mult prea redusă, astfel că nu se justifică aplicarea unei pedepse și mai reduse.
CURTEA
Prin sentința penală nr.227 din data de 22.04.2008 a Tribunalului Maramureșs -a dispus condamnarea inculpatei, fiica lui și, născută la data de 11.08.1987, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 175 al. 1 lit. c Cod penal la pedeapsa de 9 ani închisoare, după reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.a pen.
În baza art.76 alin.3C.pen s-a înlăturat pedeapsa complementară.
În temeiul art. 350.pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatei, iar în temeiul art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatei perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu 16 aprilie 2007 la zi.
S-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b pen. pe perioada detenției.
În baza art.191 proc.pen. inculpata a fost obligată să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 800 lei.
entru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș întocmit la data de 11 iunie 2007 în dosarul nr.125/P/2007 a fost trimisă în judecată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 175 al. 1 lit. c Cod penal reținându-se în sarcina acesteia că la data de 9 martie 2007 suprimat viața copilului pe care tocmai îl născuse în casa martorei, sugrumându-l cu cordonul de la un halat de baie.
Judecând cauza în baza probelor administrate și anume a proceselor verbale de cercetare la fața locului, de conducere în teren și de ridicare a bunurilor găsite, a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, expertiza medico-legală privind examinarea victimei, declarațiile martorilor și inculpatei și nu în ultimul rând, procesul verbal de confruntare între inculpatul și martora, tribunalul a constatat următoarele:
La data de 7 aprilie 2007 Poliția BMa fost sesizată că în beciul imobilului cu nr. 90 de pe str. - a fost descoperit cadavrul unui nou născut.
În cursul efectuării cercetărilor s-a stabilit că inculpata a fost cea care i-a dat naștere.
Mai precis, în cursul anului 2006 inculpata a fost plecată la muncă în străinătate de unde s-a întors însărcinată. Pentru că nu era căsătorită și mai avea un copil în întreținere, copil pe care l-a născut încă în minorat, inculpata s-a hotărât să-l abandoneze, aspect pe care l-a comunicat și martorei.
Fără să știe exact data nașterii și asta pentru că nu s-a prezentat la nici un control medical, la data de 9 martie, așa cum obișnuia și în celelalte zile, inculpata s-a deplasat la martora cu care era vecină. În timp ce stătea de povești cu martora, inculpata a realizat că urmează sa nască.
Pentru că nu dorea să meargă la spital i-a cerut martorei să nască la ea în baie.
de martoră inculpata a născut pe pardoseala din baie. Imediat ce a născut și i-a tăiat cordonul ombilical a încercat să-l sugrume, însă cum copilul a început să plângă, riscând să fie auzit de vecini, inculpata l-a strangulat cu cordonul de la un halat de baie.
Victima a fost apoi înfășurată în pătură și prosoapele pe care inculpata le-a folosit în timpul nașterii, iar apoi a fost introdusă într-o sacoșă care apoi a fost ascunsă în beciul imobilului.
În urma descoperirii cadavrului inculpata a fost supusă expertizei medico-legale, expertiză care a relevat faptul că "prezintă semnele unei nașteri recente, naștere ce a putu avea loc cu aproximativ 5 săptămâni anterior examinării ".
Expertiza medico-legală psihiatrică întocmită la Serviciul medico-legal BMa stabilit că inculpata a avut și are discernământul comiterii faptelor iar în momentul comiterii acesteia nu s-a aflat în stare de psihoză de lactație.
În plus, raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B concluzionează că inculpata" a avut capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor social-negative ale faptei pentru care este judecată și față de care discernământul a fost păstrat ".
Din documentația de la dosar, mai precizează raportul, nu se reconstituie o tulburare pricinuită de naștere.
Cu privire la cadavrul noului născut, medicii legali prin expertiza medico-legală nr. 420/76 din 9 mai 2007 au stabilit că moartea născutului de sex feminin a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin strangulare.
Raportat la starea de fapt expusă, fapta inculpatei de a-și strangula propriul copil imediat după naștere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 175 al. 1 lit. c pen. faptă pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare, după reținerea circumstanțelor atenuante.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatei, lipsa antecedentelor penale, iar pe de altă parte fapta comisă și poziția procesuală a inculpatei pe parcursul derulării procesului penal, concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală psihiatrică care relevă personalitatea acesteia dar și faptul că are în întreținere un copil care are nevoie de mamă chiar și în situația în care este crescut de bunici în prezent.
Inițial inculpata nu a recunoscut nici măcar împrejurarea stabilită pe bază de probe științifice că ea a fost cea care a dat naștere victimei, a revenit însă, dorind să acrediteze ideea că martora a fost cea care a omorât nou-născutul în timp ce ea era inconștientă din cauza pierderii masive de sânge datorată nașterii.
Ulterior însă, inculpata și-a revizuit atitudinea și prin apărătorul ales a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de omor calificat în pruncucidere, solicitare determinată de faptul că uciderea nou-născutului s-a produs imediat după naștere.
Este adevărat, mai precizează apărătorul inculpatei, în solicitarea cererii de schimbare a încadrării juridice, că reglementarea actuală se referă și la "starea de tulburare pricinuită de naștere" însă această chestiune a fost trasată de practica și teoria judiciară așa cum rezultă din anexele depuse la dosar, extinsă fiind la stabilirea pe baza medicală a cerinței existentei acestei stări de tulburare care a existat și există în situația inculpatei.
Această solicitare urmează a fi respinsă de către instanță în primul rând raportat la starea de fapt expusă și relevată de instanță iar în al doilea rând la actele medico-Iegale psihiatrice efectuate în cauză.
Este adevărat că, fiind o formă atenuantă a omorului, pruncuciderea se realizează sub aspectul laturii obiective ca și omorul și anume, printr-o activitate de ucidere, iar în plus sub aspectul laturii subiective, ambele infracțiuni se săvârșesc cu intenție directă sau in directă. Ceea ce însă le deosebește în mod evident și ceea ce determină practic încadrarea juridică a faptei mamei de a-și ucide copilul nou-născut imediat după naștere, în una din cele două infracțiuni, este stabilirea momentului formării intenției de a ucide. În cazul pruncuciderii intenția trebuie să fie spontană și să se formeze sub imperiul stării de tulburare pricinuită de naștere, pe când în cazul infracțiunii de omor calificat intenția directă sau in directă se naște fără vreo legătură cu această tulburare.
În speță, din ansamblul probelor administrate rezultă că intenția inculpatei de a "scăpa" de copil nu a fost pricinuită de vreo tulburare psihică datorată nașterii și ea s-a conturat cu mult timp înainte de naștere.
Martorii audiați afirmă că inculpata și-a ascuns sarcina și mai mult pentru a nu putea fi observată purta chiar și un corset. Și apoi dacă intenția ei nu era în sensul celor menționate nu există nici un impediment ca ea să fie transportată să nască la spital cu atât mai mult cu cât prietena ei a aflat din spusele inculpatei că primele semne de naștere inculpata le-a avut încă din dimineața zilei în care a și născut și deci avea timp suficient să apeleze la servicii de specialitate.
Așa fiind, instanța raportat la toate considerentele expuse constată că inculpata se face vinovată de comiterea faptei pentru care a fost trimisă în judecată, astfel că tribunalul dispune condamnarea ei pentru infracțiunea de omor calificat, apreciind că cererea de schimbare a încadrării juridice este neîntemeiată.
Tribunalul, a menținut în temeiul art. 350.pr.pen. starea de arest a inculpatei și apreciind că se mențin și în continuare temeiurile pentru care aceasta a fost arestată, cu atât mai mult cu cât a fost deja condamnată chiar dacă această hotărâre nu este definitivă.
În temeiul art. 88.pen. tribunalul a dedus din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatei perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu 16 aprilie 2007 la zi.
Raportat la natura faptei, consecințele acesteia și persoana inculpatei care a comis o infracțiune de omor calificat constând în uciderea propriului copil, instanța a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b pen. dar asta doar pe perioada detenției, motiv pentru care a și înlăturat aplicarea pedepselor complementare.
Ca o consecință a condamnării, inculpata, în baza art.191 proc.pen. a fost obligată să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 800 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal inculpata, solicitând în principal admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat prev.de art.174-175 litc pen în infracțiunea de pruncucidere, prev.de art.177 pen, pentru care să fie reindividualizată pedeapsa, iar în subsidiar a solicitat reindividualizarea sancțiunii si în considerarea sancțiunii prevăzute pentru pruncucidere, cu menținerea elementelor de circumstanțiere.
În motivare s-a arătat că hotărârea fondului este nelegală pentru că fapta constituie pruncucidere și nu omor calificat. Instanța de fond a reținut că intenția de a ucide este spontană în cazul infracțiunii de pruncucidere și se formează sub imperiul stării de tulburare pricinuită de naștere, dar în acest caz, dacă nu a încadrat fapta ca pruncucidere, trebuia să rețină agravantele de la lit.a și d ale art.175, respectiv premeditarea și săvârșirea faptei profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra.
Arată că nou născut este copilul care păstrează urmele nașterii recente de la 1 la 3 zile, dar nu mai mult de 28 de zile și că pentru a fi în prezența pruncuciderii relevant este șocul psihic generat de nașterea unui copil, în cazul de față acest șoc existând, inculpată dând naștere unui copil nedorit, fiindu-i rușine și temă de consecințele sociale, de oprobiul și ostilitatea celor din jur. Vârsta, antecedența comportamentală, materializată în faptul nașterii anterioare, dezechilibrul determinat în familie și mediu de primul eșec, mediul de prieteni și de cunoștințe, comportamentul autorului sarcinii, educația, "ușurința" responsabilității, imaturitatea au condus la întrunirea cerinței stării de tulburare cerută de textul art.177 pen.
Referitor la cererea subsidiară de reducere a cuantumului pedepsei arată că stare de arest i-a creat inculpatei posibilitatea autoanalizei, iar reeducarea specifică detenției îi va asigura reintegrarea în societate. Consideră că durata scurtă a detenției îi va fi benefică având în vedere că procesul de căință este realizat.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.378 pr.pen. curtea constată că apelul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, stare de fapt reținută de instanța de fond este corectă și conformă cu probatoriul administrat.
A rezultat din probele dosarului că la data de 9 martie 2007 inculpata apelantă a suprimat viața copilului ei nou născut, strangulându-l cu un cordon de la halatul de baie.
Solicitarea inculpatei de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat în aceea de pruncucidere nu este fondată.
Astfel potrivit prevederilor art.177 pen. infracțiunea de pruncucidere constă în uciderea copilului nou-născut,săvârșită imediat după naștere de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naștere.
Așadar pentru a fi în prezența infracțiunii de pruncucidere este necesar a se dovedi că mama a suferitîn procesul și datorită nașterii o anumită tulburare.
În absența stării de tulburare pretinsă de textul legal fapta mamei de a-și ucide copilul constituie infracțiunea de omor.
Din raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică rezultă că la momentul comiterii faptei inculpata apelantă nu a prezentat tulburări psihice clinic manifeste pe axa I de diagnostic, a avut capacitatea psihică de a aprecia conținutul și consecințele faptelor sale, pentru care discernământul a fost păstrat, și nu a prezentat o tulburare pricinuită de naștere în sensul prevederilor legale.
Orice alte stări conflictuale, chiar grave, precum teama inculpatei de previzibila reacție a părinților, nașterea anterioară a altui copil din afara căsătoriei, dezechilibrul determinat în familie și mediul social de primul eșec, mediul de prieteni și de cunoștințe, comportamentul autorului sarcinii, educația, "ușurința" responsabilității ori imaturitatea sau teama de oprobiul public, împrejurări care sunt fără îndoială de natură să influențeze psihicul mamei, nu pot conduce la încadrarea faptei ca pruncucidere câtă vreme textul legal prevede în mod expres că tulburarea trebuie să fie determinată de nașterea în sine.
Aceste împrejurări reprezintă de fapt mobiluri ale inculpatei care pot fi și chiar au fost avute în vedere de instanța de fond la circumstanțierea răspunderii penale a inculpatei.
A rezultat din probele administrate că inculpata a ascuns faptul că este însărcinată și pentru a nu se observa sarcina a purtat corset, nu s-a deplasat la spital pentru a naște, cu toate că știa care sunt semnele ce preced nașterea, anterior mai aducând pe lume un copil, împrejurări care conturează intenția inculpatei de a "scăpa" de copil.
Chiar dacă nu și-a dorit copilul de la momentul la care a aflat că este însărcinată și dorea să scape de el, nu se poate reține agravanta premeditării, întrucât din probele administrate nu a reieșit că inculpata a intenționat să suprime viața copilului, ea spunând unor martore că dorea să îl abandoneze într-un loc unde să fie găsit de cineva, existând astfel și alte posibilități de a "scăpa" de copilul nedorit.
Curtea consideră că în prezenta cauză este dovedit faptul că intenția concretă de ucidere a copilului a apărut după nașterea copilului și că această intenție nu a fost afectată de o stare de tulburare pricinuită de faptul nașterii, ca proces biologic.
Referitor la agravanta prev.de art.175 lit.d pen. respectiv săvârșirea omorului profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra curtea consideră că sunt întrunite cerințele reținerii acestei agravante, însă având în vedere că în cauză a declarat apel doar inculpata nu i se poate crea o situație mai grea în propria ei cale de atac.
În ceea ce privește solicitarea de reducere a cuantumului pedepsei, curtea apreciază că nu se justifică nici coborârea și mai mult a pedepsei sub minimul prevăzut de lege, ca efect al acordării unei eficiențe mai mari circumstanțelor atenuante, în contextul în care din actele dosarului a reieși că inculpata a dat dovadă de un adevărat sânge în comiterea faptei, aducând pe lume copilul în B prietenei, luându-i viața, punând cadavrul într-o plasă, apoi într-un dulap din camera, unde l-a lăsat un timp, pentru ca ulterior să îl ducă în subsolul blocului de pe strada -.
Pentru considerentele prezentate, în baza art.379 pct.1 lit.b proc.pen. curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 11.08.1987, împotriva sentinței penale nr.227 din 22.04.2008 a Tribunalului Maramureș.
În baza art.383 alin.11, art.350 proc.pen. se va menține starea de arest a inculpatei și se va deduce din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive din 16.04.2007 la zi.
În baza art.192 alin.2 proc.pen. va fi obligată inculpata să plătească suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.1 lit.b proc.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 11.08.1987, aflată în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.227 din data de 22.04.2008 a Tribunalului Maramureș.
În baza art.383 alin.11, art.350 proc.pen. menține starea de arest a inculpatei și deduce din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive din 16.04.2007 la zi.
În baza art.192 alin.2 proc.pen. obligă pe inculpată să plătească suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpata.
Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red./
27.06.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Luminița Hanzer
