Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 89/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.89/A/2008

Ședința publică de la 19 august 2008

lnstanța compusă din:

PREȘEDINTE: Luminița Hanzer JUDECĂTOR

JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar

GREFIER - - --

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, este reprezentat prin PROCUROR -

S- luat în examinare apelul declarat de inculpatul deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 306 din 29 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174, art. 175 lit. c Cod penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul în stare de arest asistat de avocat R cu delegație în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S- făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosar s-a depus referatul de evaluare psihosocială a inculpatului efectuat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Audiat fiind, inculpatul a declarat că victima a fost un copil dorit și crescut cu multă atenție și afecțiune din partea tuturor membrilor familiei, că acesta a manifestat un comportament necorespunzător după satisfacerea stagiului militar în sensul că a început să consume băuturi alcoolice și să era dezinteresat față de muncă, motiv pentru care se certau destul de des, că la data comiterii faptei victima a venit acasă sub influența băuturilor alcoolice și, fără motiv, l-a târât în bucătărie, l-a strâns de gât, fiind aproape sufocat de către acesta, astfel că, pentru a-și asigura scăparea, a apucat cuțitul de pe masă și a aplicat victimei loviturile care i-au cauzat decesul. A mai arătat că nu a dorit și nu a urmărit acest deznodământ și regretă comiterea faptei.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr.306/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj și rejudecând cauza în urma reindividualizării pedepsei să se dispună reducerea cuantumului pedepsei astfel încât pedeapsa aplicată să nu se transforme într-o detenție pe viață.

În susținerea recursului arată că deși nu s-a contestat starea de fapt și încadrarea juridică a faptei instanța de fond nu a rețint nici o circummstanță atenuantă în favoarea inculpatului și raportat la vârsta inculpatului apreciază că pedeapsa aplicată de instanța de fond apare ca fiind extrem de mare și ca o detenție pe viață. Faptul că inculpatul a mai suferit o condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat asupra fiicei sale trebuie avut în vedere dar nu ca și ultim argument pentru înlăturarea circumstanțelor atenuante, ori ar fi trebuit să se rețină încadrarea juridică prev. de art.176 lit.c Cod penal.

De asemenea, solicită să se țină seama și de referatul de evaluare psihosocială din care rezultă că în situația în care inculpatul s-ar integra într-un program de consiliere, există posibilitatea de a se schimba, precum și de starea de ebrietate în care se afla atât victima cât și apelantul și conflictul dintre aceștia.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr.306/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, arătând că raportat la materialul probator administrat în cauză atât starea de fapt cât și încadrarea juridică a faptei au fost corect reținute prin rechizitoriu și hotărârea atacată, conform jurisprudenței și doctrinei de specialitate. Apreciază că starea de beție și vârsta inculpatului nu pot să fie reținute ca circumstanțe atenuante având în vedere că relația dintre fiu și tată este aceeași pe toată perioada vieții și consideră că la pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere vârsta inculpatului și nu calitatea de fiu a victimei care ar fi dus la aplicarea unei pedepse mai mari.

De asemenea, apreciază că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.64 lit.a și b Cod penal.

Apărătorul inculpatului, în replică, arată că, calitatea victimei nu poate fi o circumstanță agravantă, iar starea de beție poate constitui o circumstanță atenuantă.

Inculpatul, având cuvântul, declară că regretă fapta comisă și lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA

Deliberând reține că prin sentința penală nr. 306/D/29.05.2008 a Tribunalului Clujs -a dispus în temeiul art. 174, 175 lit. c din pen. condamnarea inculpatului (fiul lui și, ns. La 13.12.1941 în beclean, jud. B N,. în C N-. 27 jud. C, CNP -) la pedeapsa de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b din Codul penal pe o durată de 2 ani pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.

În temeiul art. 71.pen. pe durata executării pedepsei s-a interzis exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv începând cu data de 20.12.2007.

În baza art. 350 din proc. pen. s-a menținut măsura arestului preventiv.

S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.

S-a constatat că numitele, și nu doresc să aibă calitatea de părti vătămate în proces.

În baza art. 189.proc.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu din faza de judecată ce s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Onorariul apărătorului din oficiu din faza de urmărire penală a fost acordat prin încheierea penală din data de 17.04.2008.

În baza art. 191 alin. 1.proc.pen. a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu din faza de judecată, respectiv suma de 1516 lei - contravaloarea constatării medico-legale.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj înregistrat sub nr. 954/P/2007, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă prev. și ped. de art. 174.Cod Penal art. 175 lit.c pen. fapta constând în aceea că în data de 16.12.2007, în jurul orelor 1900, în timp ce se afla în bucătăria locuinței sale din C-N,-,. 27, inculpatul i-a aplicat fiului său în vârstă de 30 de ani două lovituri cu un cutit de bucătărie în zona abdominală provocându-i acestuia leziuni care i-au cauzat decesul.

Soția și fiicele inculpatului au declarat că nu doresc să participe în proces în calitate de părți vătămate și au refuzat să depună mărturie în faza de judecată, prevalându-se de dispozițiile art. 80 alin. 1 din Codul d e procedură penală.

Inculpatul a recunoscut că l-a ucis pe fiul său menționând că acesta obișnuia să consume în mod frecvent băuturi alcoolice și aveau discuții contradictorii din aceasta cauză, era agresiv și își bătea părinții, însă în data de 16.12.2007 fiul său l-a atacat fără motiv și fără să spună nimic în timp ce inculpatul era așezat pe canapea în camera sa și l-a strâns de gât. Au ajuns, împingându-se, până în bucătărie unde, inculpatul, pentru a scăpa de senzația de sufocare, a căutat cu mâna după un obiect și a dat de un cuțit cu care l-a înjunghiat pe fiul său, imediat după aceea a sunat-o pe fiica sa și i-a spus acesteia ce s-a întâmplat. Susține că a încercat să se sinucidă dar cuțitul nu a pătruns în spațiile intercostale. De asemenea susține că nu își aduce aminte de împrejurările în care în urmă cu mai mulți ani a încercat s-o ucidă pe fiica sa, faptă pentru care a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate. Nu a recunoscut că ar fi consumat alcool în data de 16.12.2007.

Unicul martor care a putut fi audiat în cauză, G, a declarat că îl cunoștea pe fiul inculpatului care mai venea în vizită pe la copiii săi, că l-a văzut consumând băuturi alcoolice dar că acesta nu bea în fiecare zi, că victima nu era agresivă atunci când era sub influența alcoolului, că nu a auzit ca victima să-și fi amenințat vreodată tatăl, din contră, știa că aceștia se înțeleg bine și că, în ziua respectivă, victima a consumat alcool împreună cu martorul în jurul orelor 1100-1300, după care a plecat acasă.

În faza de urmărire penală, soția inculpatului și fiicele acestuia au declarat că atât inculpatul cât și victima obișnuiau să consume frecvent băuturi alcoolice, că erau amândoi agresivi la băutură, că victima îi spusese mamei sale în ziua aceea că își va omorî tatăl pe care îl considera unicul vinovat pentru destrămarea familiei.

Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (4-38); declarațiile inculpatului (63-66); declarațiile martorilor (51-62); raport de constatare medico-legală nr.7969/ din 05.02.2008 și planșă foto (40-48), declarația inculpatului luată cu ocazia arestării (5 dosar -), declarația inculpatului din faza de judecată ( 29), instanta de fond a retinut următoarele:

În după amiaza zilei de 16.12.2007 inculpatul a revenit la domiciliu în jurul orelor 17,30 în apartamentul în care inculpatul locuia împreună cu soția sa, și fiul lor, unde se afla doar acesta din urmă, soția inculpatului fiind plecată la biserică. Inculpatul consumase băuturi alcoolice, aspect ce rezultă din coroborarea declarației sale date în faza de urmărire penală, unde a menționat că a consumat o bere în cursul dimineții, cu declarațiile din faza de urmărire penală ale soției și fiicelor care au menționat că inculpatul consumase în mod cert băuturi alcoolice mai ales că luase pensia în urmă cu 2-3 zile și obișnuia să bea alcool și cu foaia de observație din spital unde se menționează că la momentul internării (imediat după comiterea faptei) inculpatul era în stare fizică de postconsum de alcool, stare despre care este general cunoscut că se produce după consumul unei cantități mari de alcool. Tot sub influența alcoolului era și fiul inculpatului care consumase 200 mI de votcă într-un local împreună cu martorul, în camera sa mai existând și o sticlă de bere de 2 litri pe care o observase sora sa ( 53), alcoolemia acestuia fiind la momentul recoltării sângelui, după deces, de 2,75 0/00.

În legătură cu împrejurările în care s-a produs decesul victimei, singurul lucru cert, având în vedere că inculpatul și fiul său au fost singuri în momentul producerii incidentului, este că în urma altercației fizice dintre cei doi, inculpatul i-a aplicat fiului său două lovituri de cuțit tanatogeneratoare în zona abdomenului.

Apoi, inculpatul a telefonat fiicei sale, căreia i-a spus ce se întâmplase, după care s-a așezat în patul din camera sa, unde a fost găsit de fiica sa, și soția sa. În apropierea patului inculpatului a fost găsit un alt cuțit de bucătărie, de dimensiuni mai mici, cu care inculpatul șia provocatorană superficială, declarând că a vrut să se sinucidă. Pe de altă parte, din declarația fiicei sale, a reiesit că inculpatul a spus că dorește să se sinucidă pentru că nu mai voia să ajungă la închisoare.

Fiind audiată în faza de urmărirejJenală, numita, fiica inculpatului, a declarat că în seara de 16.12.2007, în jurul orelor 19,00, în timp ce se afla la biserică împreună cu mai mulți membrii ai familiei printre care și nepotul, a fost anunțată de către acesta din urmă, care la rândul său fusese anunțat telefonic de către mama sa, că tatăl ei și fratele ei s-au încăierat în apartament. Deplasându-se la domiciliul celor doi împreună cu mama sa, l-a observat în bucătărie, căzut lângă fereastră, în poziția ghemuit, pe fratele ei și în următoarele momente și-a dat seama că acesta decedase. Apoi, s-a deplasat în camera în care se afla tatăl său, unde a observat pe covor un cuțit mic de bucătărie pe care l-a îndepărtat cu piciorul pentru a nu fi luat de tatăl său care a afirmat în mod repetat că vrea să se sinucidă (5l-53).

, soția inculpatului, a declarat că atunci când a ajuns la domiciliu împreună cu fiica sa, l-a observat pe fiul ei căzut fără viață lângă fereastra din bucătărie și, totodată, a văzut lângă aragaz un cuțit de bucătărie pe care l-a luat pentru scurt timp în mână, dar văzând că era plin de sânge l-a așezat repede la loc.De asemenea, a precizat că și-a dat seama că soțul ei consumase băuturi alcoolice, ceea ce obișnuia să facă atât soțul cât și fiul ei (54-56).

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 7969/III/709 din05.02.2008,moartea numitului a fost violentă, s-a datorat hemoragiei externe și interne consecutive unor plăgi înțepate-tăiate abdominale penetrante cu interesarea de viscere abdominale și secționarea parțială a arterei aorte. S-a concluzionat că leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire cu un instrument întepător-tăietor cuosingură tăioasă (de exemplu cuțit). În cuprinsul raport lui s-a indicat, de asemenea, direcția de aplicare a loviturilor de cuțit (40-43).

S-a solicitat de către avocatul inculpatului reținerea în favoarea acestuia a stării de legitimă apărare deoarece inculpatul a reacționat de fapt la atacul violent al fiului său manifestat prin strângerea de gât.

Potrivit art. 44 din Codul penal este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul obștesc. Pentru a se putea reține legitima apărare însă aceasta trebuie dovedită, ori singurele argumente care s-ar putea reține în favoarea inculpatului sunt propria declarație și declarația din faza de urmărire penală a soției sale care a menționat că fiul ei a spus că își va ucide tatăl. În rest nu a fost probată existența unui atac al victimei asupra inculpatului, nu se cunoaște vreun motiv pentru care cei doi să se încaiere, ambii, atât tată cât și fiu sunt cunoscuți de membrii familiei ca fiind la fel de agresivi sub influența alcoolului, între ei existând și înainte cu un an un conflict fizic grav ce s-a soldat cu plecarea victimei în Italia, iar pe gâtul inculpatului nu au rămas urmele specifice strangulării.

Pe de altă parte, cu ocazia prezentării inculpatului în fața judecătorului pentru arestare, acesta a declarat că în bucătărie nu erau alte corpuri contondente (s-a dat exemplul de căni) cu care inculpatul să poată lovi pe fiul său agresor. Ori se observă în fotografiile judiciare și reiese și din conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului că pe corpul de mobilier dintre chiuvetă și aragaz se aflau două căni, iar pe masa de bucătărie un. Apoi, dacă într-adevăr inculpatul ar fi intenționat doar să oprească atacul victimei, trebuia să existe o singură lovitură de cuțit și nu două, o singură plagă înțepată cât cuțitului de îngustă și nu două de 7 și respectiv 11 cm care au dus la eviscerarea intestinelor.

Mai trebuie menționat că alcoolemia victimei era de 2,75 g%o, ceea ce înseamnă o stare apropiată de coma alcoolică, stare care este caracterizată prin scăderea capacității de a gândi limpede, tulburări de vedere, scăderea capacității de coordonare a mișcărilor, evidențiată prin dificultăți în mers, în statul în picioare și în menținerea echilibrului și implicit în scăderea considerabilă a forței fizice. Deci este greu de crezut că avea forța fizică necesară pentru a-l ataca pe tatăl său și astfel se explică și de ce o persoană de 30 de ani în puterea vârstei a putut fi ucisă de o persoană bolnavă de inimă în vârstă de 66 de ani.

Nu în ultimul rând, trebuie amintit și faptul că inculpatul a fost condamnat în cursul anului 1994 la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat asupra fiicei sale.

Nu s-a putut reține nici starea de provocare pentru că nu se cunoaște dacă victima, raportat la cele mai sus arătate, ar fi provocat prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă pe tatăl său.

În drept, fapta inculpatului care în data de 16.12.2007, în jurul orelor 19,00, în timp ce se afla în bucătăria locuinței sale din C-N,-,.27, i-a aplicat fiului său în vârstă de 30 de ani două lovituri cu un cuțit de bucătărie în zona abdominală, provocându-i acestuia leziuni care i-au cauzat decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art.174. art.175 lit.c pen.

Având în vedere că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită, în temeiul art. 174, 175 lit. c din Codul penal inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b din Codul penal pe o durată de 2 ani. La individualizarea pedepsei, în temeiul art. 72 din Codul penal, instanța a ținut cont de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare (de la 15 la 25 de ani închisoare), de modul și mijloacele în care a fost comisă fapta, de nesinceritatea inculpatului vis a vis de consumul de alcool, de împrejurarea că inculpatul a încercat anterior să o ucidă pe fiica sa, pe care de asemenea a înjunghiat-o (împrejurare pentru care nu se acordă nici circumstanțe atenuante), dar și de regretul sincer manifestat fată de fapta comisă.

În temeiul art. 71 din Codul penal pe durata executării pedepsei s-a interzis exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b din Codul penal, acest lucru impunându-se față de gravitatea infracțiunii comise. Considerăm că nu este necesară interzicerea drepturilor părintești raportat la faptul că toții copii inculpatului sunt persoane majore și mature care pot să aprecieze singure dacă mai doresc sau nu să ia legătura cu tatăl lor.

În baza art. 88 din Codul penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv începând cu data de 20.12.2007.

În baza art. 350 din Codul penal s-a menținut măsura arestului preventiv.

S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.

S-a constatat că numitele, și nu doresc să aibă calitatea de părti vătămate în proces.

În baza art. 189 din Codul d e procedură penală s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu din faza de judecată (av. ) ce s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Onorariul apărătorului din oficiu din faza de urmărire penală a fost acordat prin încheierea penală din data de 17.04.2008.

În baza art. 191 alin. 1 din Codul d e procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu din faza de judecată, respectiv suma de 1516 lei - contravaloarea constatării medico-legale.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând soluția instanței de fond ca fiind netemeinică și a solicitat desființarea soluției atacate și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reindividualizarea pedepsei stabilite în sensul reducerii acesteia și, urmare a reținerii de circumstanțe atenuante, să se dispună coborârea sancțiunii penale sub minimul special prevăzut de lege.

În motivarea apelului inculpatul a arătat că sancțiunea penală este mult prea mare și, raportat la vârsta sa înaintată, este similară unei detenții pe viată, că instanța de fond nu a reținut circumstanțe atenuante raportat la atitudinea sinceră manifestată în cursul procesului penal, după cum nu s-a avut în vedere nici faptul că infracțiunea a fost comisă pe fondul stării de ebrietate, a sa și a victimei, precum și ca urmare a agresiunilor exercitate de victimă, respectiv a fost strâns de gât de către aceasta, acțiunea sa ulterioară fiind necesară pentru a-și salva viața.

În motivarea orală a apelului, inculpatul a solicitat a se avea în vedere și concluziile raportului de evaluare efectuat de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Procedând la soluționarea apelului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza analizei și interpretării judicioase a probelor administrate în cauză.

Rezultă din ansamblul probator că în data de 16.12.2007, în jurul orelor 1900, în timp ce se afla în bucătăria locuinței sale din C-N,-,. 27, inculpatul i-a aplicat fiului său în vârstă de 30 de ani două lovituri cu un cutit de bucătărie în zona abdominală provocându-i acestuia leziuni care i-au cauzat decesul.

Inculpatul a recunoscut sincer comiterea faptei, poziția sa fiind confirmată de proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (4-38 dos. ) și declarațiile martorilor (51-62).

Totodată din raportul de constatare medico-legală nr.7969/ din 05.02.2008 (40-48 dos. ) rezultă că moartea victimei poate data din 16.12.2007, a fost violentă și s-a datorat hemoragiei externe și interne consecutive unor plăgi înțepate-tăiate abdominale penetrante cu interesarea de viscere abdominale și secționarea parțială a arterei aorte.

În concret, sunt descrise două plăgi cu caracter tanatogenerator ( 41 dos. ), astfel: sub rebordul costal drept, la nivelul liniei axilare anteriaore, o plagă de 7 cm, oblig - orizontală cu direcție de la dreapta la stânga și de sus în jos care se termina la 4,5 cm supero-extern de ombilic, cu margini drepte, unghiuri ascuțite,cel inferomedial cu tendința la superficializare, plagă ce interesa toate planurile peretelui abdominal, inclusive peritoneul, țesuturile din jur fiind minim infiltrate cu sânge; dela nivelul rebordului costal stg pe linia medioclaviculară în jos, plagă de 11,5 cm care străbate hipocordul stg și flancul stg la 5 cm de ombilic, cu marginile drepte și unghiuri ascuțite, cel superior cu tendință de superficializare, plagă care interesa toate planurile peretelui abdominal, prin ea exteriorizându-se anse intestinale și epilon.

S-a concluzionat că leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire cu un instrument întepător-tăietor cuosingură tăioasă (de exemplu cuțit).

Cu privire la direcția de aplicare a loviturilor s-a arătat că, pentru prima plagă, da fost oblic dinainte-înapoi și de la dreapta la stânga, iar pentru a doua plagă direcția de aplicare a loviturii a fost oblică dinainte-înapoi, de jos în sus și de la stânga la dreapta ( 43 dos. ).

În final, s-a concluzionat că poziția victimă-agresor, în momentul aplicării loviturilor a putut fi ambii în ortostatism și față.

Raportat la starea de fapt reținută, instanța de fond a stabilit o încadrare juridică legală, iar sancțiunea penală aplicată a fost judicios individualizată în raport de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, gradul concret de pericol social al infracțiunii comise, a mijloacelor și modului de comitere, a contextului în care s-a consumat infracțiunea, a urmărilor cauzate, luându-se în considerare și persoana inculpatului care a mai suferit o condamnare pentru o infracțiune similară (tentativă de omor asupra uneia dintre fiice), este o persoană în vârstă și a fost sincer în declarații.

Referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj ( 15-18 dos. apel) relevă existența unui "pattern infracțional" constând în faptul că inculpatul, în contextual conflictelor verbale cu copiii/ginerele său, în momentul în care aceștia nu-i respectau voința, apela la violența fizică pentru a-i disciplina. Se mai precizează că antecedentele penale și convingerile inculpatului cu privire la relațiile intrafimiliale, la raporturile dintre membrii familiei în sensul ascultării necondiționate a copiilor față de părinți, la standardele comportamentale ale acestora, reprezintă factori care ar putea influența negativ comportamentul susnumitului în viitor.

Față de cele arătate, Curtea concluzioneză că reținerea unor circumstanțe atenunate, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, ar conduce la stabilirea unei sancțiuni penale în vădită disproporție cu gradul concret de pericol social al faptei, eludând scopul pedepsei de coerciție și reeducare stabilit prin art. 52.pen.

Solicitarea inculpatului în sensul reținerii stării de provocare prevăzută de art. 73 lit. b pen. sau a legitimei apărări potrivit art. 44 din pen. a fost înlăturată de instanța de fond motivat și nu poate fi primită nici de instanța de apel.

Astfel, potrivit art. 44 al. 2 și al. 4.pen. este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc, și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obștesc; se consideră a fi, de asemenea, în legitimă apărare și acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.

Totodată, referindu-se la starea de provocare, textul art. 73 lit. b pen. precizează că se consideră circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicita gravă.

În cauză inculpatul s-a apărat afirmând că a fost strâns de către victimă de gât, până la sufocare, motivând astfel existența atacului sau a provocării și că această agresiune, coroborată cu starea sa de sănătate, l-au determinat să comită infracțiunea.

Această susținere, însă, nu este probată în cauză și este infirmată de restul probelor. Astfel, o agresiune de felul și intensitatea celei descrise de inculpat este de natură a provoca urmări, cel puțin echimoze, însă existența unor astfel de leziuni nu a fost invocată sau constatată de către martori ori prin mijloace medico-legale.

Pe de altă parte, așa cum a concluzionat și prima instanță, victima prezenta o alcoolemie extrem de ridicată, de 2,75 g%o, consecința fiind o diminuare semnificativă a forței și abilităților fizice, situație care exclude o agresiune de intensitatea celei descrisă de inculpat.

În final, nu poate fi omis faptul că inculpatul a cauzat două leziuni victimei, folosind un instrument cu potențial tanatogenerator sporit, pe fondul unei posibilități de reacție scăzută a victimei generată de alcoolemia ridicată, leziuni care, potrivit descrierii prezentate mai sus, denotă că loviturile au fost aplicate cu intensitate ridicată, lucru care nu ar fi fost posibil dacă inculpatul ar fi fost agresionat în maniera prezentată de susnumitul, respectiv sufocat.

Pentru toate aceste motive, Curtea consideră că motivele invocate de inculpat în cererea de apel sunt nefondate astfel că în baza art. 379 pct. 1 lit. b proc.pen. se va respinge apelul declarat de inculpate în cauză, iar sentința atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.

Potrivit art.88 pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 20 decembrie 2007 și până în prezent, iar în baza art. 383 alin.11proc.pen. se va menține măsura arestării inculpatului.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în baza art. 189.proc.pne. se va stabi în favoarea Baroului de avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 192 al. 2.proc.pen. se va dispune obligarea inculpatului apelant la plata în favoarea statului a sumei de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 13 decembrie 1941, în prezent arestat și deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.306 din 29 mai 2008 Tribunalului Cluj.

Potrivit art.88 pen.deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 20 decembrie 2007 și până în prezent.

În baza art.383 alin.11proc.pen. menține măsura arestării inculpatului.

Stabilește în favoarea Baroului de avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul arestat și de la comunicare cu celelalte părți.

Dată și pronunțată în ședința publică din 19 august 2008 în prezența inculpatului arestat.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - - --

Red./

02.09.2008 - 5 ex.

Jud.fond.

Președinte:Luminița Hanzer
Judecători:Luminița Hanzer, Ioana Cristina Morar

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 89/2008. Curtea de Apel Cluj