Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 9
Ședința publică de la 29 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Marin JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor privind apelurile declarate de inculpatul - parte civilă și partea civilă - inculpat, împotriva sentinței penale nr. 458 de la 30 octombrie 2008 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală, dezbateri ce au avut loc în ședință publică din data de 23 aprilie 2009 și care au fost consemnate în încheierea de ședință pronunțată la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra apelurilor de față;
În aplicarea dispozițiilor art. 378 Cod procedură penală, din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 458 de la 30 octombrie 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Dolj - Secția Penală a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul, iar în baza art. 20 cod penal raportat la art. 174 cod penal și art. 175 lit. i cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului - fiul lui și, născut la data de 16.06.1962 în C, domiciliat în C, cartier II, nr. 54, jud. D, CNP - - - la 4 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II- a, lit. b cod penal.
Pe durata executării pedepsei, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit. b cod penal.
S-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii de o zi.
În baza dispozițiilor art. 180 alin. 2 cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului - fiul lui G și, născut la data de 11.04.1957 în C, cu domiciliul în C,-, jud. D, CNP - - la pedeapsa de 1.000 lei amendă penală și i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 63 ind.1 cod penal.
Au fost respinse acțiunile civile formulate de părțile vătămate - inculpați - și, a fost obligat inculpatul - la 955,96 lei despăgubiri civile, suma urmând a fi reactualizată la data plății, către partea civilă Spitalul Județean de Urgență
S-au compensat cheltuielile judiciare solicitate de părți și au fost obligați inculpații părți vătămate la plata a câte 300 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că, n ziua de 07.07.2006, în jurul orelor 12,00, partea vătămată -inculpat zis "", împreună cu - concubina sa, au plecat cu calul și căruța de la locuința personală din C,-, urmând să se deplaseze pe raza comunei să adune sticle goale pe care să le comercializeze.
In timp ce treceau prin cartierul II din C, au hotărât să oprească la barul aparținând SC "" SRL cunoscut sub denumirea de "barul lui ", pentru a bea câte o sticlă cu bere.
Acolo s-au întâlnit cu martorii - zis "", și inculpatul-parte vătămată -. În timp ce se aflau cu toții la o masă din fața barului și consumau băuturi alcoolice, între partea vătămată - inculpat și inculpatul - parte vătămată - a început o dispută verbală, în legătură cu faptul că acesta din urmă ar fi jignit-o pe martora.
Considerând jignitoare afirmațiile făcute la adresa concubinei sale, partea vătămată - inculpat a mers la căruța pe care o lăsase în fața barului, de unde a lua o furcă și l-a lovit de mai multe ori peste corp, pe -, care a fost nevoit să se refugieze în bar.
La sugestia martorei - vânzătoare la bar, inculpatul - parte vătămată a părăsit localul pe ușa din spate și a plecat acasă.
După ce au consumat berea din sticlă, partea vătămată-inculpat, împreună cu și -, au plecat cu căruța către.
Inculpatul-parte vătămată - cunoștea direcția în care aceștia urmau să se deplaseze și, fiind supărat că a fost agresat fizic, i-a așteptat la poarte locuinței sale având în mână o lopată folosită la sortat pietrișul, iar în momentul în care treceau prin fața sa, fără să zică ceva, - s-a îndreptat către căruță și l-a lovit cu în cap pe, doborându-l jos, apoi a intrat în curtea locuinței.
Starea gravă în care se afla a impus transportarea la Spitalul Clinic Județean de Urgență nr. 1 C, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale la cap.
La data de 31.07.2006, a formulat plângere la organele de poliție și a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpatului-parte vătămată - pentru agresiunea comisă asupra sa.
Partea vătămată-învinuit a prezentat certificat medico-legal nr. 1789/A2/2006, din care rezultă că a fost internat în secția neurochirurgie a Spitalului Clinic Județean de Urgență nr. 1 C în perioada 07.07 - 19.07.2006, cu diagnosticul: "traumatism cranio - cerebral; dilacerare frontal dreapta și frontal cu înfundare frontală dreapta".
În concluziile actului medico-legal s-a menționat că numitul a prezentat leziuni traumatice ce pot data de 07.07.2006, au putut fi produse prin lovire cu corp dur și au necesitat 90 zile îngrijiri medicale, iar din adresa cu nr. 3074/A1/2006 a Car ezultat că i-au pus în primejdie viața.
Având în vedere numărul mic de zile de îngrijiri medicale, zonele anatomice în care inculpatul-parte vătămată - a suferit leziunile, instanța de fond a constatat că inculpatul parte vătămată nu a urmărit să-i suprime viața, astfel că nu s-a putut reține în sarcina acestuia comiterea infracțiunii de tentativă la omor, nefiind îndeplinită latura subiectivă infracțiunii, fapta comisă de constituind infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1, 2.pen.
De asemenea, s-a constatat că fapta săvârșită de inculpatul- parte vătămată - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativa la omor calificat prevăzută de art. 20/174,175 lit." i" din pen. și a constat în aceea că, în loc public, cu intenția de a ucide, l-a lovit cu o lopată în cap pe, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 90 zile îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții acestuia.
Vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită cu declarațiilor martorilor oculari, actele medicale și recunoașterile chiar și parțiale ale inculpaților, din coroborarea tuturor probelor administrate rezultând fără dubiu că inculpatul - parte vătămată l-a agresat primul pe inculpatul parte vătămată -, lovindu-l cu o furcă în timp ce se aflau la barul din comună și ulterior, inculpatul parte vătămată, aflându-se sub emoția provocată de agresiunea celuilalt, l-a lovit și el cu o lopată pe, provocându-i leziuni ce i-au pus în pericol viața.
De altfel, nici unul dintre inculpați nu a faptul că l-ar fi lovit pe celălalt, descriind însă în mod diferit împrejurările în care ar fi avut loc faptele.
Trecând la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate fiecăruia dintre cei doi inculpați, instanța de fond a avut în vedere, pe lângă pericol social concret al fiecărei fapte, împrejurările reale în care acestea au avut loc - respectiv agresiunea nemotivată a inculpatului asupra inculpatului - și răspunsul mult mai violent al acesteia din urmă - precum și circumstanțele personale ale celor doi inculpați.
Astfel, s-a avut în vedere faptul că nici unul dintre inculpați nu are antecedente penale, sunt de vârste apropiate, inculpatul - fiind cunoscut ca o persoană liniștită, care nu a pus probleme organelor de ordine, iar inculpatul este cunoscut ca o persoană violentă, mai ales atunci când se află sub influența băuturilor alcoolice - declarația martorului, reținându-se în favoarea inculpatului C-tin dispozițiile art. 73 lit. b cod penal, pedeapsa urmând a fi stabilită în condițiile art. 76 lit. b cod penal, apreciindu-se că pedeapsa închisorii situată sub minimul special prevăzut de lege este de natură să asigure atingerea scopului general și special al prevenției sociale.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, instanța de fond a apreciat că pedeapsa amenzii este de natură - de asemenea - să asigure atingerea scopului general și special al prevenției sociale.
Pe latură civilă, referitor la pretențiile civile solicitate de cei doi inculpați - în calitatea lor de părți vătămate - instanța de fond a apreciat că acestea sunt nefondate: astfel, s-a reținut că partea vătămată nu este îndreptățită la daune morale, având în vedere că acesta l-a agresat atât fizic cât și verbal, fără motiv, pe inculpatul -, iar părții vătămate nu i se pot acorda daune morale, având în vedere numărul mic de îngrijiri medicale, suferința provocată de leziunile suferite fiind compensată de însăși pedeapsa aplicată inculpatului.
Totodată, s-a constatat că, pentru restul pretențiilor solicitate - respectiv daune materiale, nici una dintre părți nu a adus suficiente dovezi pentru a-și proba aceste pretenții.
Având în vedere că partea vătămată a fost internat în spital, iar unitatea sanitară s-a constituit parte civilă cu suma de 1.911,93 lei, reactualizată la data plății, inculpatul - a fost obligat la plata sumei de 955,96 lei, reactualizată la data plății integrale a debitului, întrucât s-a reținut scuza provocării în favoarea inculpatului.
Probatoriile administrate în cauză, respectiv: plângerile și declarațiile inculpatului - parte vătămată - și părții vătămate - inculpat, actele medico-legale, xerocopiile de pe procesele - verbale prin care au fost sancționate contravențional părțile, planșa fotografică judiciară privind obiectele corp-delict, depozițiile martorilor -, și, fișa privind cazierul judiciar al inculpaților, precum și declarațiile acestora date la urmărirea penală și în timpul cercetării judecătorești, le-a avut în vedere instanța de fond la stabilirea situației de fapt, la încadrarea juridică, la individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpați, precum și la soluționarea laturii civile a cauzei, în condițiile arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel - în termen legal - atât inculpatul parte civilă -, cât și partea civilă inculpat.
În apelul declarat de inculpatul parte civilă - este criticată sentința ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că, în mod greșit a fost condamnat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, în speță fiind vorba de infracțiunea de vătămară corporală gravă prevăzută de art. 182 Cod penal, pedeapsa aplicată este greșit individualizată și greșit i-a fost respinsă acțiunea civilă, iar pe de altă parte, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă.
Partea vătămată - inculpat a invocat netemeinicia sentinței pronunțate, pe de o parte întrucât, în mod greșit a fost condamnat, având în vedere că nu i-a aplicat lovituri inculpatului -, în subsidiar invocând incidența dispozițiilor prevăzute de art. 10 lit.1Cod procedură penală raportat la art. 181Cod penal, iar pe de altă parte, pedeapsa aplicată acestuia din urmă este prea mică și, în mod nejustificat i-a fost respinsă acțiunea civilă.
Apelul formulat de partea civilă inculpat este fondat, pe latură civilă, numai în ceea ce privește despăgubirile solicitate cu titlu de daune morale, iar apelul inculpatului parte civilă - este nefondat.
Analizând probatoriile administrate în cauză și hotărârea pronunțată, în raport de motivele de apel invocate, Curtea reține că instanța de fond a încadrat corect faptele și a aplicat inculpaților pedepse ce sunt în concordanță cu aceste probatorii și cu criteriile de individualizare avute în vedere.
Vinovăția inculpaților, sub forma intenției directe pentru faptele comise, este stabilită în mod indubitabil cu probatoriile administrate, care se coroborează în parte și cu declarațiile acestora, date la urmărirea penală și în timpul cercetării judecătorești.
În mod justificat și motivat a fost reținută în favoarea inculpatului parte vătămată - circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, având în vedere că a săvârșit fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de provocarea părții vătămate.
Nu poate fi reținut motivul de apel formulat de inculpatul - privind greșita încadrare a faptei, în sensul că, în speță ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 182 Cod penal, întrucât, din probatoriile administrate rezultă fără dubiu că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute, având în vedere obiectul contondent folosit, zona anatomică vizată, intensitatea loviturilor aplicate inculpatului și consecințele produse.
Nici susținerile inculpatului - parte vătămată, privind în principal inexistența faptei pentru care a fost condamnat, iar în subsidiar, lipsa pericolului social ce caracterizează această infracțiune, nu pot fi reținute întrucât, cu probatoriile administrate s-a stabilit că a lovit partea vătămată -, producându-i leziunile înscrise în actul medico-legal și nu se poate interpreta sub nici o formă că, în speță ar fi vorba de o faptă care este lipsită în mod vădit de importanță și ar fi adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală.
Pedepsele aplicate celor doi inculpați - apelanți respectă întru totul dispozițiile prevăzute de art. 72 și următorii Cod penal raportate la speță și sunt în măsură să realizeze finalitatea dispozițiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
În ceea ce privește motivele de apel ce vizează latura civilă a cauzei, în mod justificat instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată de către partea vătămată - inculpat -, întrucât nu a făcut dovada unui prejudiciu material, iar daunele morale nu se justifică.
Este fondat însă - cu privire la acest aspect - apelul declarat de partea vătămată - inculpat întrucât, chiar dacă a provocat incidentul avut cu inculpatul -, este evident că, în raport de numărul mare de îngrijiri medicale, precum și faptul că, urmare a leziunilor produse de către acest inculpat, a rămas cu o infirmitate fizică permanentă.
În raport de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de partea vătămată - inculpat și va fi desființată în parte sentința atacată, pe latură civilă.
Va fi admisă în parte acțiunea civilă formulată de către acesta și va fi obligat inculpatul - la plata daunelor morale pe care Curtea le apreciază în cuantum de 2.000 lei către partea vătămată, ținând cont că, în speță, a fost reținută incidența dispozițiilor prevăzută. de art. 73 lit. b Cod penal. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va fi respins apelul declarat de inculpatul - parte vătămată -, iar în baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat acesta la plata sumei de 30 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de partea civilă inculpat împotriva sentinței penale nr. 458 de la 30 octombrie 2008 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală.
Desființează în parte sentința atacată pe latură civilă.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de acesta și obligă inculpatul - la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Respinge apelul declarat de inculpatului parte civilă, împotriva sentinței penale nr. 458 de la 30 octombrie 2008 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală.
Obligă apelantul - la plata sumei de 30 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. jud.: -
Jud. fond:
Dact. 3 ex./ 06 Mai 2009
Președinte:Mihai MarinJudecători:Mihai Marin, Robert Emanoil Condurat
