Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.174 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.90
Ședința publică de la 24 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Liana Balaci
- - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de inculpatul și părțile civile, împotriva sentinței penale nr.413 din 22 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu, lipsă fiind apelantele părți civile, asistate de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat ales pentru apelantele părți civile, critică hotărârea atacată atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, solicitând conform motivelor scrise, admiterea apelurilor, desființarea cauzei în totalitate și într- primă teză, trimiterea cauzei la prima instanță, întrucât nu a fost soluționat fondul cauzei, respectiv se impunea schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor calificat, deoarece fapta a fost săvârșită într-un loc public, respectiv islazul comunal, care prin natura și destinația sa este accesibil publicului și întrucât instanța de fond nu a analizat acest aspect, a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate absolută, iar în ceea ce privește latura civilă, invederează că daunele morale la care inculpatul a fost obligat sunt prea reduse în raport cu suferința produsă părților civile și de asemenea, în mod nejustificat s-a respins cererea privind obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice formulată de partea civilă, care a prezentat un certificat de încadrare într-un grad de handicap accentuat, având capacitatea de muncă păstrată în procent de 25%, impunându-se efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească incapacitatea de muncă în momentul expertizării, dacă este permanentă sau temporară; în subsidiar, s-a solicitat reținerea cauzei spre rejudecare și dispunerea unei expertize medico-legale cu privire la partea civilă cu obiectivele menționate mai sus și schimbarea încadrării juridice conform celor arătate, cu consecința aplicării unei pedepse în limitele noii încadrări.
Avocat oficiu pentru apelantul inculpat, a solicitat de asemenea, admiterea apelului inculpatului, criticând sentința sub aspectul laturii penale, cât și laturii civile, în sensul aplicării dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal, întrucât inculpatul a fost provocat de către atitudinea victimei să săvârșească infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, solicitând, totodată, aplicarea dispoz.art.74, 76 Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, iar cu privire la latura civilă s-a solicitat reducerea daunelor acordate și respingerea apelurilor declarate de părțile civile, întrucât locul unde a fost săvârșită fapta nu este public, nefiind accesibil tuturor persoanelor.
Avocat ales solicită respingerea apelului inculpatului ca nefondat, întrucât în cauză nu rezultă existența unei provocări din partea victimei.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea apelurilor părților civile, în ceea ce privește motivul de apel referitor la schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor calificat, întrucât islazul este un loc public, apreciind însă că sunt nefondate criticile referitoare la latura civilă a cauzei, partea civilă neaflându-se în îngrijirea victimei, solicitând totodată respingerea apelului inculpatului ca nefondat.
Avocat ales pentru părțile civile solicită majorarea pedepsei aplicată inculpatului, în raport de gravitatea faptei săvârșite.
Apelantul inculpat având ultimul cuvânt, menționează că a fost provocat de victimă, care a avut o atitudine violentă, iar locul unde a fost săvârșită fapta nu este comunal, precizând că-și însușește concluziile apărătorului.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr.413 din 22 octombrie 2008, Tribunalul Mehedinți, în baza art.174 alin.1 Cod penal, a condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 2.11.1978 în, Județul M, domiciliat în satul, comuna, Județul M, cetățean român, fără antecedente penale, la pedeapsa de 10 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b Cod penal, în condițiile art.71 Cod penal și la 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b Cod penal, după executarea pedepsei principale, conform art.65 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu 28.04.2008 până la pronunțare.
În baza art. 350 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea corpului delict (o având la un capăt un inel metalic și 3 așchii lemn).
S-au admis în parte acțiunile civile ale părții civile, și.
A fost obligat inculpatul să plătească părților civile, și, suma de 5.000 lei cu titlul de daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare.
A fost obligat inculpatul să plătească 20.000 lei părții civile, 20.000 lei părții civile și 20.000 lei părții civile, cu titlul de daune morale.
S-a respins cererea de obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice către partea civilă.
A fost obligat la 500 lei cheltuieli de judecată către partea civilă și la 500 lei cheltuieli de judecată către partea civilă, reprezentând onorariu de avocat.
A fost obligat inculpatul la 2000 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În dimineața zilei de 27.04.2008, în jurul orelor 8,00, inculpatul și tatăl său, s-au deplasat cu turma de capre la pășunat în punctul "G ", pe islazul comunei.
După aproximativ două ore, inculpatul s-a întors la locuința sa și cu această ocazie s-a întâlnit cu martorii și, hotărând împreună să pregătească un.
În acest sens, susnumiții au făcut focul lângă ulița satului, la aproximativ 30 metri de locuința inculpatului și au consumat împreună băuturi alcoolice.
În timp ce se aflau lângă foc, de aceștia s-a apropiat cu căruța martorul care l-a chemat pe inculpatul și i-a spus că tatăl său a fost bătut de numitul, din aceeași localitate.
Imediat după aceasta, inculpatul i-a spus martorului că se duce la tatăl său să vadă cine l-a bătut și având în mână un arac pentru de vie, a plecat spre islazul comunal, fiind însoțit de câinele său.
Pe islazul comunal, inculpatul a asmuțit câinele și i-a aplicat victimei două lovituri în zona capului, folosind ciomagul acesteia din lemn de.
a căzut la pământ, iar inculpatul l-a lovit de mai multe ori în zona toracelui, cu același ciomag.
În urma agresiunii, a căzut în stare de inconștiență, iar în aceeași zi a decedat, lângă situată în perimetrul stânei.
După aceasta, inculpatul a plecat de la fața locului, s-a deplasat în satul, la locuința martorului și i-a spus acestuia că l-a bătut pe.
S-a menționat că, în urma agresiunii, ciomagul folosit de inculpat s-a rupt în două părți, iar una din acestea a fost găsită la locul incidentului, cu ocazia cercetărilor la fața locului, Inculpatul declarând că cealaltă parte de ciomag a fost luată de el și distrusă prin ardere.
Potrivit raportului medico-legal nr.319/65 din 04.07.2008, moartea numitului s-a stabilit că a fost violentă, putând data din 27.04.2008 și s-a datorat șocului traumatic și hemoragiei, consecința unui politraumatism cu traumatism craniocerebral deschis, traumatism toracic cu echimoze și hematoane extinse, fracturi costale și contuzii pulmonare. Totodată, s-a concluzionat că leziunile de violență s-au putut produce prin lovire repetată cu un corp dur, între leziuni și deces existând legătură de cauzalitate directă, necondiționată, iar loviturile au fost aplicate din față, lateral-stânga, lateral-dreapta, din spate și posibil cu victima căzută la sol.
Starea de fapt a fost dovedită cu: procesul-verbal de cercetare la fața locului, inclusiv planșa fotografică, procesul-verbal de efectuare a unor acte premergătoare și actele de cercetare efectuate în baza ordonanței de delegare nr.111/P/27.04.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți, procesul-verbal de reconstituire, inclusiv planșa fotografică și înregistrarea audio-video, declarațiile părților civile, și și declarațiile martorilor, și.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului, care în ziua de 27.04.2008, în jurul orei 13,00, cu ajutorul unui ciomag, i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului și a toracelui numitului, în urma cărora acesta a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 alin. 1 Cod penal.
Astfel, inculpatul a susținut că agresiunea nu a avut loc lângă, ci la aproximativ 50 metri de aceasta, iar după lovirea victimei, acesta din urmă, deși prezenta urme de sânge, s-a ridicat și după ce a închis animalele în țarc, s-a așezat lângă acea.
Susținerea inculpatului a fost infirmată de aspectele rezultate cu ocazia cercetării la fața locului, care au confirmat că locul a agresiunii și lovirii victimei a fost lângă acestuia și este greu de crezut că, după ce a fost lovită, victima a fost în stare să introducă animalele în țarc. Mai mult, martorul a precizat că în ziua respectivă nu a observat că să fi scos din țarc animalele la. Un alt aspect neadevărat susținut de inculpat s-a reținut că ar consta în aceea că înainte de a lovi victima s-a întâlnit cu tatăl său, care i-a spus că a fost bătut de. În acest sens, a declarat că, în ziua respectivă s-a întâlnit cu fiul său, dar după lovirea victimei de inculpat.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere periculozitatea faptei comise, urmările acesteia, limitele speciale de pedeapsă, dar și poziția procesuală sinceră în fața instanței, lipsa antecedentelor penale, cât și sentimentul de regret manifestat ulterior, astfel că, în raport de toate aceste împrejurări care caracterizează fapta și făptuitorul, s-a apreciat că aplicarea minimului de pedeapsă prevăzut de lege cu executare prin privare de libertate este de natură a realiza cerințele art. 52 Cod penal.
Deși nu constituie o circumstanță atenuantă, instanța de fond avut în vedere și faptul că inculpatul a reacționat atât de violent auzind că tatăl său a fost lovit, aspect care nu-i ușurează situația, dar demonstrează mobilul violențelor de care a dat dovadă față de victimă.
În baza art. 71.Cod Penal, inculpatului i s-au interzis și drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod Penal, ca pedeapsă accesorie și chiar dacă dreptul de a vota este un drept recunoscut de constituție, având în vedere că prin fapta sa, a suprimat viața unui om și că, în anumite împrejurări speciale, acest drept poate fi îngrădit pentru o perioadă de timp, instanța de fond a constatat că se impune ca, pe perioada executării pedepsei principale, să fie privat și de exercitarea dreptului de vot.
În baza art. 65.Cod Penal, inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. ab C.p. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, dreptul de vot urmând a-i fi interzis inculpatului și pe această durată de timp, pentru aceleași considerente susmenționate.
Referitor la acțiunea civilă, s-a constatat că părțile civile și copiii victimei, cât și, s-au constituit în termen părți civile cu suma de 5000 lei cheltuieli de înmormântare, 50.000 lei fiecare daune morale și o prestație periodică pentru.
În dovedirea acțiunii civile s-au depus acte și s-a solicitat proba cu martorii și.
Din depozițiile celor doi martori, cât și din actele depuse la dosar a rezultat că au cheltuit 5000 RON ( 50 milioane ROL), astfel că aceste pretenții pentru cheltuielile de înmormântare urmează a fi admise în totalitate ca dovedite și inculpatul va fi obligat către civ.p., și la plata sumei de 5000 lei RON cu titlul de despăgubiri materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare.
Referitor la daunele morale solicitate, s-a reținut că, într-adevăr, pierderea tatălui și respectiv soțului însemnă o traumă psihică, mai ales că acesta avea doar vârsta de 49 ani, că reprezenta pentru ei un sprijin material și moral și din acest motiv se constată că atât soția supraviețuitoare, cât și copiii victimei au încercat un prejudiciu moral constând în suferințele psihice cauzate în urma lezării sentimentelor de afecțiune ce le nutreau față de cel dispărut, suferință de netăgăduit produsă de moartea tatălui și respectiv a soțului.
În ceea ce privește cuantumul acestora, s-a apreciat că suma de 20.000 lei pentru fiecare parte civilă reprezintă o sumă de natură a compensa suferința psihică generată de pierderea unei ființe apropiate.
Drept urmare, cererile privind acordarea daunelor morale de câte 50.000 lei pentru fiecare parte civilă s-au apreciat întemeiate în parte și inculpatul a fost obligat la 20.000 lei către civilă p., la 20.000 lei către civilă p. și la 20.000 lei către partea civilă, avându-se în vedere și faptul că aceste daune au ca scop compensarea unor suferințe pricinuite de inculpat.
Partea civilă a solicitat de asemenea acordarea unei prestații periodice, depunând în acest sens un certificat de încadrarea într-un grad de handicap accentuat, certificat valabil până la 18 ianuarie 2007.
Prima instanță a apreciat că nu s-a făcut dovada dacă pentru anul 2008 mai este posesorul unui astfel de act medical, probele nu au demonstrat că acesta se afla în îngrijirea victimei, din cuponul de mandat de plată aflat la fila 47 rezultând că primea pensie de 217, iar prin declarația martorei s-a demonstrat că se gospodărea și muncea cu părinții și că acesta muncește și în prezent cu mama sa. Chiar actul de încadrare într-un grad de handicap, deși nu privește perioada anului 2008 și se referă la anul 2006, rezultat că, la acel moment, avea capacitatea de muncă păstrată în procent de 25%, fiind revizuibil la 18.01.2007, dar pentru incapacitatea parțială de muncă primea pensie.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel atât părțile civile, și, cât și inculpatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică, atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile.
Astfel, părțile părți civile, critică hotărârea atacată atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, solicitând conform motivelor scrise, admiterea apelurilor, desființarea cauzei în totalitate și într- primă teză, trimiterea cauzei la prima instanță, întrucât nu a fost soluționat fondul cauzei, respectiv se impunea schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor calificat, deoarece fapta a fost săvârșită într-un loc public, respectiv islazul comunal, care prin natura și destinația sa este accesibil publicului și întrucât instanța de fond nu a analizat acest aspect, a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate absolută, iar în ceea ce privește latura civilă, invederează că daunele morale la care inculpatul a fost obligat sunt prea reduse în raport cu suferința produsă părților civile și de asemenea, în mod nejustificat s-a respins cererea privind obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice formulată de partea civilă, care a prezentat un certificat de încadrare într-un grad de handicap accentuat, având capacitatea de muncă păstrată în procent de 25%, impunându-se efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească incapacitatea de muncă în momentul expertizării, dacă este permanentă sau temporară; în subsidiar, s-a solicitat reținerea cauzei spre rejudecare și dispunerea unei expertize medico-legale cu privire la partea civilă cu obiectivele menționate mai sus și schimbarea încadrării juridice conform celor arătate, cu consecința aplicării unei pedepse în limitele noii încadrări.
Apelantul inculpat, a solicitat de asemenea, admiterea apelului, criticând sentința sub aspectul laturii penale, cât și laturii civile, în sensul aplicării dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal, întrucât a fost provocat de către atitudinea victimei să săvârșească infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, solicitând, totodată, aplicarea dispoz.art.74, 76 Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, iar cu privire la latura civilă s-a solicitat reducerea daunelor acordate.
Apelurile formulate de părțile civile și inculpat sunt fondate.
Verificând hotărârea apelată prin prisma lucrărilor și materialului aflat la dosarul cauzei, se constată că prima instanță a reținut o situație de fapt bazată pe un material probatoriu concludent și just apreciat, respectiv declarațiile inculpatului se coroborează cu declarațiile celorlalte părți aflate la dosar.
În ceea ce privește însă încadrarea juridică dată faptei inculpatului reținută prin rechizitoriu, faptă care constă prin aceea că la 27 aprilie 2008, în jurul orei 13, cu ajutorul unui ciomag i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului și toracelui victimei, în momentul conflictului aflându-se la stâna victimei, situată pe islazul comunal, în pct.G, se constată că este fondat motivul de apel invocat de către părțile civile.
Astfel, conform dispoz.art.175 alin.1 lit.i Cod penal, constituie infracțiune uciderea unei persoane în public, iar în raport de dispozițiile art.152 lit.a Cod penal, fapta se consideră săvârșită în public, atunci când a fost comisă într-un loc care prin natura sau destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană.
Ori, din adresa nr.810 din 16 aprilie 2009, emisă de Primăria, județul M, ca urmare a solicitărilor instanței de apel, rezultă că terenul aflat în pct.G aparține domeniului privat al comunei și are destinația de islaz comunal.
Ca urmare, se impune schimbarea încadrării juridice dată faptei reținută în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, în condițiile în care, așa cum am arătat, vinovăția acestuia a fost dovedită cu actele existente la dosar, inclusiv recunoașterea acestuia pe parcursul procesului penal, din infracțiunea de omor prev.de art.174 alin.1 Cod penal, în infracțiunea de omor calificat, prev.de art.174, 175 lit.i Cod penal (apărarea apelantului inculpat în sensul că locul unde a avut loc conflictul nu este islaz comunal, iar în momentul respectiv nu era prezentă nicio persoană este infirmată de actele existente la dosar și menționate mai sus, cu precizarea că această agravantă operează chiar dacă în timpul săvârșirii faptei în afară de părți nu se găseau la locul respectiv nicio altă persoană).
Reținând, așadar vinovăția inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat, se va dispune condamnarea acestuia, iar la individualizarea pedepsei se vor avea în totalitate criteriile prev.de art.72 Cod penal, care se referă atât la gravitatea faptei săvârșite, date de împrejurările și modalitatea de săvârșire a faptei, cât și la persoana inculpatului, care este infractor primar, a avut atitudine relativ sinceră pe parcursul procesului penal, este o persoană tânără, motiv pentru care se poate aprecia că scopul educativ al pedepsei și prevenția generală pot fi atinse și prin aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile aplicării dispoz.art.74 lit.a și c Cod penal, art.76 Cod penal, deoarece pedeapsa poate fi corectivă numai dacă ține seama de natura morală a omului și de capacitatea sa de a-și analiza faptele și de a se hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societății, astfel încât a proceda în sensul condamnării acestuia la o pedeapsă cu mult majorată, în raport cu pedeapsa aplicată de instanța de fond ar însemna ca aceasta să nu-și atingă finalitatea înscrisă în dispozițiile art.52 Cod penal.
Motivul de apel invocat de către inculpat, referitor la aplicarea dispoz.art.73 lit.b Cod penal este nefondat, deoarece pentru reținerea circumstanței atenuante a provocării este necesar ca actul provocator să fie de o anumită gravitate, adică să fie susceptibil să provoace o puternică tulburare sau emoție în psihicul infractorului, încât acesta să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă, săvârșind astfel infracțiunea. În acest sens, chiar dacă legea nu cere ca actul pretins provocator să fie la fel de grav ca și riposta celui provocat, ea obligă implicit la verificarea existenței unei proporționalități între intensitatea actului provocator și a tulburării produse de acesta, atât cu referire la subiectivitatea părților aflate în conflict (modul în care inculpatul a recepționat actul victimei), dar și obiectiv (aptitudinea actului provocator de a provoca în mod normal o ripostă).
Ori, în cauza de față faptul că între victimă și tatăl inculpatului ar fi avut loc un conflict, împrejurare în care aceștia s-au lovit reciproc, așa cum rezultă din declarațiile martorilor care au adus la cunoștința inculpatului acest conflict, intervalul scurs de la aflarea acestei vești până la aplicarea de lovituri victimei, nu reprezintă acte de gravitatea celei avute în vedere de legiuitor în art.73 lit.b Cod penal și nu justifică conduita ulterioară a inculpatului, însă au fost avute în vedere în procesul de individualizare al pedepsei.
În ceea ce privește motivul de apel invocat de partea civilă, referitor la necesitatea efectuării unei expertize medico-legale care să stabilească incapacitatea de muncă a acestuia dacă este permanentă sau temporară, cu consecința obligării inculpatului la plata unei prestații periodice, se constată că este nefondat, întrucât are vocație să devină parte civilă în procesul penal persoana fizică care a suferit o vătămare fizică în urma unei infracțiuni, cu consecințe păgubitoare pentru patrimoniul său, decurgând din incapacitatea totală sau parțială de muncă, cu pierderea sau reducerea retribuției, cu cheltuieli pentru îngrijirea medicală sau o persoană fizică care în urma decesului victimei cauzat printr-o infracțiune contra vieții a rămas fără întreținerea pe care o primea de la victimă.
Ori, în cauza de față, așa cum corect a reținut și instanța de fond din actele dosarului nu rezultă că partea civilă se afla în întreținerea victimei și mai mult, din actele existente la dosar, respectiv adresa nr.6000/2009, emisă de Consiliul Județean M, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, rezultă că figurează în evidența acestei instituții ca persoană cu handicap, conform certificatului nr.21 din 8 ianuarie 2004, beneficiind de un ajutor special sub forma unei îndemnizații lunare în cuantum de 166 lei și un buget personal complementar în cuantum de 68 lei, acordat conform Legii nr.448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (în condițiile în care victima nu avea salariu fix, fiind angajat ca cioban fără contract de muncă, o eventuală contribuție a acesteia la întreținerea părții civile aflată în nevoie s-ar calcula la venitul minim, respectiv un procent de 1/4, valoarea fiind sub valoarea îndemnizației lunare de care acesta beneficiază).
În ceea ce privește efectuarea expertize medico-legale solicitate cu privire la această parte civilă, așa cum am arătat, nu se impune, întrucât starea de boală a acesteia nu a fost provocată de infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, neexistând legătură de cauzalitate, așadar între gradul de handicap al părții civile și infracțiunea de omor săvârșită de către inculpat.
Se apreciază însă cu privire la cuantumul daunelor morale acordate părților civile, că este fondat motivul de apel invocat de către acesta, deoarece în soluționarea laturii civile instanța trebuie să țină seama în cazul unei infracțiuni de natura celei comise de inculpat, partea civilă este îndreptățită la acordarea unor daune pentru repararea prejudiciului nepatrimonial, acordarea acestora fiind justificată prin lezarea puternică a sentimentelor părților civile, soție și copii ai victimei în vârstă de 49 ani, care era de altfel întreținătorul familiei, motiv pentru care se apreciază că acordarea unor daune morale în cuantum de 25.000 lei pentru fiecare parte civilă apare ca fiind justificat.
Motivul de apel invocat de părțile civile în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât nu a fost soluționat fondul cauzei, este nefondat, în raport de modificările aduse legii procesual penale prin Legea nr.356/2006, în prezent o astfel de soluție putându-se dispune numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, între care nu menționează și "nesoluționarea fondului cauzei", care nu constituie de altfel, nici unul din cazurile de nulitate prevăzute de asemenea, expres și limitativ în art.197 alin.2 Cod pr.penală.
Având în vedere considerentele de mai sus, se apreciază că apelurile părților sunt fondate, astfel încât în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, se vor admite, se va desființa în parte sentința apelată, atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile și în baza art. 334 Cod procedură penală, se va schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, din art. 174 alin. 1 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. i Cod penal; text de lege în baza căruia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu titlu de pedeapsă complementară (se apreciază că se impune ca pedeapsa accesorie, interzicerea drepturilor menționate mai sus, în raport de gravitatea infracțiunii reținută în sarcina inculpatului și care arată incapacitatea acestuia de a respecta dreptul la viață, de unde rezultă și concluzia că nu ar fi în măsură să aprecieze asupra modului în care este guvernată țara și să-și exprimă părerea cu privire la alegerea corpului legislativ).
În baza art. 381 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa aplicată, perioada scursă de la pronunțarea hotărârii atacate cu apel, la zi și întrucât nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii preventive, neexistând temeiuri noi care să justifice revocarea acestei măsuri, se va menține starea de arest a inculpatului.
Se vor majora cuantumul daunelor morale la care inculpatul a fost obligat către părțile civile-apelante, și, la 25.000 lei, fiecare.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentința apelată.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul avocat oficiu va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de părțile civile, și, precum și de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 413 din 22 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința apelată, sub aspectul laturii penale și laturii civile.
În baza art. 334 Cod procedură penală;
Schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, din art. 174 alin. 1 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. i Cod penal.
În baza art. 174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și c, art. 76 alin. 2 Cod penal;
Condamnă inculpatul la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu titlu de pedeapsă complementară.
În baza art. 381 Cod procedură penală;
Deduce din pedeapsa aplicată, detenția preventivă de la 22 octombrie 2008, la zi și menține starea de arest a inculpatului.
Majorează cuantumul daunelor morale la care inculpatul a fost obligat către părțile civile-apelante, și, la 25.000 lei, fiecare.
Menține celelalte dispoziții din sentința apelată.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul avocat oficiu va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă și inculpatul arestat.
Pronunțată în ședința publică de la 24 aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. jud.: -
Jud. fond:
Dact. 3 ex./PS () - 07.05.2009
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Liana Balaci
