Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 92/
Ședința publică din data de 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de - procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA, de inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, și de partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 478 din 12 decembrie 2008 Tribunalului Vrancea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 07 octombrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 16 octombrie 2009, apoi la data de 20 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 478/12.12.2008 a Tribunalului Vranceaa fost condamnat inculpatul, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 20 raportat la art. 174 al.1, 175 al.1 lit.i "tentativă la omor calificat" cu aplicarea art. 73 lit.b la 5 ( cinci) ani închisoare.
S-a menținut starea de arest în baza art. 350 Cod procedură penală.
În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu 23. 10.2007 până la pronunțare.
În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice prev.de art. 64 lit.a teza II
S-a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice.
S-a admis în parte acțiunea civilă promovată de partea vătămată.
A fost obligat inculpatul în temeiul art. 14 lit. b coroborat C.P.P. cu art. 998 civ. la 10.000 RON- daune materiale și daune morale către partea civilă.
S-a respins acțiunea civilă promovată de pentru 10.000 lei daune morale.
În temeiul art. 192 a C.P.P. fost obligat inculpatul la 3000 la cheltuieli judiciare către stat din care 250 lei către Spitalul Județean V și 145 lei către INML
A fost obligat inculpatul în baza art. 193 civ. la 2000 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată/ parte civilă - taxă apărător și spitalizare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 326/14.11.2007 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEAs -a dispus trimiterea în judecată penală a inc. sub acuzația comiterii infracțiunii prev. de art. 20 cod penal, raportat la art.174 al.1, art.175 al.1 lit. i cod penal,tentativă la omor calificat".
S-a reținut în sarcina inculpatului că la 16.09.2007, în timp ce se afla pe o stradă din comuna S, a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit în zona toracelui părții vătămate provocându-i mai multe plăgi înjunghiate, din care una penetrantă în spațiul intercostal cu hemopneumotorax stânga, leziuni care i-au pus în primejdie viața.
La urmărirea penală au fost audiați partea vătămată, inculpatul, martorii, Stănel, s-au atașat procese verbale, acte medicale.
La cercetarea judecătorească au fost audiați: părțile, martorii, s-au solicitat precizări de la SML B și IML I privind mecanismul agresării părții vătămate, poziția victimei și a inculpatului, caracteristicile obiectului cu care a fost agresat, consecințele asupra integrității corporale și a stării de sănătate, succesiunea loviturilor primite.
În cursul cercetărilor s-au depus la dosarul cauzei de observație nr.17338, Bilet de ieșire din Spital, adeverințe medicale pentru partea vătămată, adresa nr.175/2008 a Sp.B, Raport de constatare medico legală întocmit de INML
Inculpatul prin apărători a solicitat schimbarea încadrării juridice și aplicarea disp. art.181 cod penal,vătămare corporală",achitarea în condițiile art. 44 pct. 3 cod penal cu referire la art.10 lit. e cod penal, raportat la art.11 pct.2 lit.a cod penal,legitima apărare"; aplicarea circumstanțelor atenuante prev. de art.73 lit. b cod penal având în vedere starea psihică în care se afla inculpatul în momentul agresării victimei. În susținerea acestor cereri a depus la dosar un memoriu argumentativ.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă pentru suma de 200 milioane lei vechi, reprezentând veniturile pe care nu le-a realizat datorită spitalizării și îngrijirilor medicale ulterioare, diminuării capacității de muncă, cuantumul suferințelor morale, cheltuielile suportate pentru spitalizare.
În dovedirea susținerilor lor părțile au solicitat proba cu acte, martori, acte medicale, expertize medico-legale.
În acest sens au fost audiați martorii,.
S-au depus la dosarul cauzei: copie de pe cererile înaintate de, Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani; copii declarații date de, Stănel, adresa nr.7395/17.12.2007 emisă de Spitalul municipal Rm.S, referat de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA,Caracterizare" pentru, adeverință medicală și Bilet de ieșire din spital pentru, copie act identitate pentru, acte de naștere pentru, acte medicale pentru, caracterizare semnată de mai mulți cetățeni ai comunei S, adresa nr.175/13.02.2008 emisă de SJML B, adresa nr.41168/28.02.2008 emisă de IPJ V, notă de probatorii pentru partea vătămată parte civilă, acte de venituri și acte medicale pentru, caracterizare pentru, chitanță pentru contravaloarea serviciilor medicale și medicamente pentru partea vătămată, acte de stare civilă pentru, lucrări atașate adresei nr. 5878/P/2007 și Rezoluția de confirmare a propunerii de neîncepere a urmăririi penale în ce privește plângerea depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani privind comiterea infracțiunii prev.de art.217 cod penal, Raport de expertiză medico-legală efectuată de IML I, adrese ale Postului de Poliție S.
Coroborând lucrările dosarului se rețin următoarele:
În seara zilei de 16.09.2007 la magazinul aparținând de SC,"SRL din comuna S sat, administrator fiind, se aflau mai multe persoane care - după obiceiul locului-consumau alcool sau erau veniți pentru a se întâlni cu alți consăteni.
În jurul orelor 2100, însoțit de, a parcat mașina pe un podeț aflat în vecinătate și a intrat în magazin cu scopul -declarat ulterior - de a cumpăra alimente. Însă, au declarat că atât cât și erau sub influența băuturilor alcoolice, au cerut să li se vândă băuturi alcoolice și au fost refuzați.
Pe acest fond a intrat în magazin, acesta a reproșat inculpatului faptul că a parcat mașina pe podețul care era proprietatea martorului, că muzica din mașină îl deranjează și i-a spus inculpatului să-și ia mașina, atitudine care a sporit enervarea inculpatului.
a declarat că a văzut la inculpat un obiect lucios agățat la spate de cureaua pantalonilor, obiect despre care a crezut că este un cuțit, cu buton" și pentru a evita ca disputa să se transforme în scandal a dispus închiderea magazinului și părăsirea incintei de către toți cei prezenți. Deși ușa magazinului a fost închisă, inculpatul și au început să lovească în ușă, au forțat-o și au reușit să reintre în magazin. Se pare că la un moment dat inculpatul i-ar fi dat jos . de pe cap părții vătămate care la ieșirea din magazin - a doua oară - a reproșat inculpatului atitudinea sa, amândoi au început să se îmbrâncească și imediat conflictul s-a transformat într-o încăierare generală în care taberele de agresori formate ad-hoc se loveau reciproc folosind orice obiect dur aflat la îndemână: pietre, ciomag, bețe rupte din garduri. În acest sens au declarat, Stănel,. Se rețin în parte declarațiile lui, care au fost în trecere și au asistat la secvențe ale conflictului.
În timpul încăierării, cu un obiect tăios, a aplicat lui mai multe lovituri, a căzut într-un șanț de unde a fost ajutat să se ridice de, apoi a fost urcat în mașina lui care l-a transportat la Spitalul din Rîmnicu
Din foaia de observație nr.17338, Bilet de ieșire din spital rezultă că a fost internat la acest spital în data de 16.09.2007 în Secția Chirurgie cu diagnosticul,plăgi înjunghiate prin agresiune,agresiune umană, politraumatism, plagă înjunghiată spațiu 3, plagă înjunghiată nepenetrantă transversală paravertebrală, plagă înjunghiată regiunea laterală braț stâng etc.
Rezultă că a fost lovit de mai multe ori atât cu un obiect tăios în zona toracică, fiind în stare generală gravă, s-a intervenit operator de urgență și potrivit,raportului de expertiză medico legală" nr.898/25.09.2007 al SML B, partea vătămată a suferit leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp înțepător tăietor și prin lovire cu corpuri dure, aceste leziuni i-au pus viața în primejdie fiind necesare inițial un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale, care însă s-au prelungit datorită evoluției nefavorabile.
Constant inculpatul nu a recunoscut agresarea și lovirea cu un obiect tăios a părții vătămate, încercând să convingă instanța că în realitate a existat o altă persoană sau persoane care sunt autorul/autorii faptei, inculpatul însuși fiind în fapt o victimă - fie datorită etniei sale,rrom" fie - datorită apartenenței religioase ca,pocăit".
Presupunând că într-adevăr persoanele care se aflau în acea seară la magazin nu îl agresau sau simpatizau pe inculpat din diferite motive, această atitudine nu justifică apărarea inculpatului, iar probele administrate infirmă susținerile privind nevinovăția acestuia.
Astfel, deși în conflict au fost antrenate mai multe persoane, nici una dintre acestea (excepția părților din cauză) nu au reclamat că au fost lovite cu obiecte tăioase, ci cu obiecte dure și nu au declarat că înafara inculpatului au fost văzute alte persoane prestând sau folosind obiecte tăioase. În acest sens sunt nesincere declarațiile date de martorul, care a susținut că frații l-au lovit pe partea vătămată, susținere care nu a fost confirmată de alți martori.
S-a apreciat că nu poate fi reținută nici declarația martorului, care a susținut că l-a văzut pe plecând după terminarea conflictului, sănătos și nevătămat, iar la 3-4 zile chiar a fost văzut de același martor cinstindu-se cu o bere. Ori leziunile constatate de personalul medical al Spitalului orășenesc Rîmnicu S, și confirmate ulterior de personal de Serviciul de medicină legală al jud.B, exclud posibilitatea ca partea vătămată să fi avut un asemenea comportament specific oamenilor sănătoși. De asemenea, declarația martorilor și se referă numai la o secvență din conflict relevantă doar în parte. Declarația martorului privind,tăieturile" suferite de inculpat nu poate fi reținută având în vedere conținutul actelor medicale depuse la dosar chiar de inculpat, în care sunt descrise leziunile suferite: contuzii, escoriații, echimoze.
Apărarea inculpatului privind îngrijirile medicale acordate sieși ulterior conflictului, necesitatea acordării acestora sunt infirmate de probele din dosar. Astfel, din actele medicale depuse de inculpat,Bilet de externare"-Spitalul Județean F-Chirurgie generală rezultă că acesta a fost spitalizat pentru numai 3 zile la Spitalul Jud.Sf. deoarece agresiunile suferite nu erau grave și nu necesitau îngrijiri deosebite (conturii,escoriații, echimoze). Ulterior, pentru a mări numărul de zile de îngrijiri medicale inculpatul s-a internat la cerere și nu în regim de urgență la Spitalul Militar Focșani, dovadă că diagnosticul pentru care a fost internat se referea în principal la, vertiginos, esențială st.II, extrasistolică".
Împrejurarea că nu este o victimă ci un agresor participant activ la conflict este stabilită științific și prin,Certificatul medico-legal nr. 1259/15.10.2007 emis de SML V care apreciază că inculpatul a necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale pentru echimozele-escoriațiile, tumefacții produse prin loviri cu mijloace corpuri contondente și nicidecum obiecte tăioase.
Comparând leziunile suferite de inculpat cu leziunile suferite de partea vătămată tot prin probe științifice - acte medicale indubitabile - este evident că victimă în acest conflict nu a fost inculpatul, ci.
Din declarațiile martorilor, rezultă cu certitudine că a fost agresat de inculpat și nu de alte persoane cum la un moment dat a încercat inculpatul să susțină; că pentru a se apăra pe sine s-a folosit de pe care l-a interpus între ceilalți agresori.
În același scop al denaturării adevărului, prin apărători și prin memorii inculpatul a solicitat precizări medicale privind poziția victimei, dinamica agresării, direcția loviturilor dacă făptașul era stângaci sau dreptaci, locul exact în care erau părțile etc.
La aceste solicitări s-a răspuns în limita posibilităților (față de actele prezentate) și de momentul acestor solicitări: după efectuarea suturilor chirurgicale și a cicatrizărilor leziunilor suferite de partea vătămată.
Indiferent însă de speculațiile și interpretările date, inculpatul nu a reușit să infirme următoarele certitudini: a fost agresat de; a fost singura persoană care a purtat și folosit în timpul conflictului un obiect tăios; a fost singura persoană care a folosit un obiect tăios împotriva lui, cauzându-i leziuni ce au pus în pericol viața acestuia.
În drept, fapta inculpatului de a aplica lovituri cu un obiect tăios părții vătămate provocându-i acestuia plăgi înjunghiate din care una penetrantă cu imediata apropiere a cordului -spațiul V intercostal cu hemopneumotorax stânga, punându-i în primejdie viața victimei constituie infracțiunea prev. de art.20 cod penal raportat la art.174 al.1, art.175 al.1 lit. i cod penal,tentativă la infracțiunea de omor calificat".
Având în vedere declarațiile martorilor, caracterizările depuse, instanța a considerat că inculpatul a acționat sub imperiul unei puternice stări emoționale -determinată de oboseală, consum de alcool care au diminuat conștientizarea consecințelor unui comportament agresiv și au anulat criteriile de adoptare a unei atitudini echilibrate, raționale.
Pe acest fond, considerând că îi este pusă la îndoială demnitatea, că datorită apartenenței sale etnice ceilalți s-au coalizat împotriva sa și că se află într-o situație fără ieșire a acționat în modul pe care intempestiv l-a considerat adecvat: agresându-l și lovindu-l pe partea vătămată.
Starea de puternică tulburare în care s-a aflat inculpatul cauzată în măsură infimă de partea vătămată și mai mult de o conexiune de factori independenți de voința părților se poate circumscrie dispozițiilor art.73 lit.b cod penal privind circumstanțele atenuante cu consecințe asupra diminuării pedepsei sub limita prevăzută de legiuitor.
La stabilirea acestui cuantum, instanța, a ținut seama de dispozițiile art. 72 cod penal privind pericolul social al faptei comise, consecințele fizice și impactul emoțional suferit de partea vătămată, împrejurările concrete, atitudinea procesuală a inculpatului -nesinceră, a tergiversat judecarea cauzei prin cereri care s-au dovedit ca neadevărate.
În acest sens, inculpatul a susținut că autoturismul familiei a fost distrus și personal a fost agresat. Deși s-au acordat termene pentru a dovedi aceste împrejurări, prin,Rezoluție" emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani susținerile sale nu au fost confirmate.
La solicitarea efectuării unei testări prin utilizarea tehnicii cu aparatul poligraf inculpatul care inițial nu s-a opus, după ce s-au acordat termene, a declarat psihologului specialist că este suferind și nu suportă o asemenea testare.
Față de aceste motive, s-a aplicat inculpatului o pedeapsă care, chiar coborâtă sub minimul prevăzut de legiuitor, să fie suficientă pentru sancționarea și educarea inculpatului în regim de detenție pentru a fi îndeplinite dispozițiile art.52 cod penal.
Instanța a apreciat în acest sens că aplicarea unei pedepse într-un cuantum care să excludă privarea de libertate nu asigură redresarea comportamentală a inculpatului care într-o conjunctură asemănătoare ar reacționa cel puțin identic, adică violent, folosindu-se pentru a-i,învinge" pe adversari de obiecte tăioase.
S-a susținut de către apărarea inculpatului că, acesta s-a aflat în legitimă apărare - potrivit disp.art.44 cod penal, ori că atitudinea acestuia ar depăși limitele legitimei apărări, că nu a acționat cu intenție sau că urmările acțiunii sale ar fi depășit intenția cu care a acționat, argumente pentru care sunt aplicabile disp. art. 10 lit. e cod procedură penală și s-ar impune achitarea inculpatului - cu aplicarea disp.art.11 pct.2 lit. a cod procedură penală.
Într-adevăr, nu a rezultat din probele administrate faptul că inculpatul a premeditat intervenția sa, că a urmărit anticipat un anumit scop vizând agresarea părții vătămate.
Însă, faptul că inculpatul a folosit în agresarea părții vătămate un obiect tăios-cuțit, briceag, cuțit cu buton - suficient cât să cauzeze în corpul victimei tăieturi care au lăsat cicatrici substanțiale pe corpul victimei (descrise pe larg în actul emis de SJML B-fila 43 dosar ) - denotă din partea acestuia premeditarea unei atitudini violente privind rezolvarea eventualelor conflicte.
Nu a rezultat din nici o probă că inculpatul ar fi fost atacat de partea vătămată cu o asemenea intensitate încât inculpatul să se considere în pericol sau că a fost obligat să-și apere viața pentru că partea vătămată ar fi adoptat față de inculpat un comportament deosebit de agresiv.
Din actele medicale a rezultat că partea vătămată a fost lovită cu acel obiect tăios de mai multe ori, excluzându-se astfel susținerile privind fie lipsa intenției inculpatului de a acționa, fie o depășire a acesteia. Dimpotrivă, rezultă că inculpatul ad-hoc a luat hotărârea de a lovi partea vătămată, caracterizându-i în plan psihologic impulsivitatea, tendința la heteroagresiune (raport de expertiză medico-legală fila 192 dosar )
Întreaga desfășurare a conflictului dintre inculpat și partea vătămată dovedită prin declarațiile martorilor enumerați anterior dovedesc că într-adevăr inculpatul a suferit un,atac" din partea celor din jur, dar acesta după ce l-a lovit pe și nu înainte încât agresarea părții vătămate nu poate fi interpretată potrivit disp. art. 44 cod penal.
Nu a rezultat din niciuna din probe că alte persoane ar fi desfășurat împotriva inculpatului atacuri atât de puternice, de neînlăturat încât inculpatul considerând că persoana și viața sa se află într-o asemenea amenințare încât nu numai să-l lovească pe partea vătămată, ci să folosească împotriva acestuia un obiect tăios să cauzeze leziuni grave și chiar să curme viața celui agresat.
Din aceste motive, s-a apreciat că atât dispozițiile art.44 cod penal privind legitima apărare, cât și dispozițiile art. 181 cod penal privind,lovituri cauzatoare de moarte" nu sunt aplicabile.
În acest sens, schimbarea încadrării juridice solicitate de inculpat față de punerea în primejdie a vieții părții vătămate, de mecanismul și împrejurările comiterii faptei de către inculpat, nu are suport probator, încadrarea juridică legală fiind cea precizată (și ulterior dovedită prin întreg ansamblu probator) prin rechizitoriu.
Din pedeapsa aplicată s-a dedus perioada arestării și reținerii preventive a inculpatului, potrivit disp.art.88 cod penal.
Inculpatul prin săvârșirea faptei a dovedit lipsa oricăror aptitudini și calități morale privind participarea efectivă la viața politică, astfel că i s-a aplicat și pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și art. 64 lit. b cod penal.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă pentru suma de 20.000 lei reprezentând veniturile nerealizate ca zilier și în gospodărie, cheltuielile cauzate de îngrijirea sănătății, suferințele fizice și morale.
Prin chitanțele depuse la dosar, adeverință de venituri, actele de stare civilă, declarațiile martorilor, adeverință de venituri date de Primăria Sl. partea vătămată a dovedit că era plătit ca paznic la cireada obștii cu suma de aproximativ 600 lei însă suplimenta această sumă lucrând ca zilier, efectuând transporturi și activități de cărăușie. A dovedit, de asemenea, că a suportat toate cheltuielile ocazionate de spitalizarea sa, expertize și constatări medico legale, iar pentru deplasări la unitățile spitalicești și costul medicamentelor nu a fost ajutat financiar suportând singur toate cheltuielile, în acest sens fiind depuse de către partea vătămată acte și chitanțe emise de unități sanitare.
Raportând efortul financiar al părții vătămate la perioada necesară pentru vindecare, instanța a apreciat acest cuantum pentru suma de 5.000 lei, iar pentru disconfortul și traumele emoționale suferite instanța a apreciat că suma de 5.000 lei este rezonabil compensatorie.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA, inculpatul și partea civilă.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEAa criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Sub aspectul nelegalității s-a susținut că în mod greșit prima instanță a reținut în favoarea inculpatului dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal.
S-a arătat că probatoriile administrate în cauză au confirmat că inculpatul a acționat pe fondul unei iritări determinată de refuzul patronului barului de a-l servi cu băutură și de gestul acestuia de a-l da afară din magazin, de reproșul pe care i l-a făcut martorul cu privire la faptul că și-a lăsat mașina pe podețul din fața casei sale cu muzica dată la maxim, de atitudinea părții vătămate care a încercat să-l tempereze, toate pe fondul consumului de alcool, așa cum reține instanța de fond.
Dar, s-a solicitat să se constate că aspectele arătate mai sus nu pot constitui o provocare venită din partea părții vătămate și nu pot fi reținute ca circumstanță atenuantă legală în favoarea inculpatului.
Prin al doilea motiv de apel s-a susținut că în mod greșit instanța de fond nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
Cu ocazia dezbaterilor au fost invocate și două motive suplimentare de apel.
S-a arătat că în mod greșit instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. b Cod penal prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 17.12.2008.
Or, conform dispozițiilor legale, aplicarea pedepsei accesorii nu poate face obiectul unei încheieri de eroare materială.
Prin al doilea motiv suplimentar de apel s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat în baza dispozițiilor art. 192 Cod procedură penală, deși temeiul juridic corect este cel stabilit la art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.
Inculpatula criticat hotărârea pe motive de nelegalitate.
S-a susținut că instanța de fond și-a însușit în mod nelegal concluziile rechizitoriului, însă probele administrate în cauză dovedesc o cu totul altă situație de fapt.
În susținerea apelului, inculpatul a arătat că el nu a lovit-o pe partea vătămată întrucât nu o cunoștea și nu avea relații de dușmănie cu aceasta.
În concluzie inculpatul a solicitat achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală întrucât nu este autorul infracțiunii deduse judecății.
Partea civilăa criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
A susținut partea civilă faptul că în mod greșit instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, iar pedeapsa aplicată acestuia este prea mică.
S-a mai arătat că în mod greșit prima instanță l-a obligat pe inculpat la cheltuieli judiciare în valoare de 2000 lei, constând în onorariu avocat și taxa de spitalizare, deși probele de la dosar confirmă faptul că onorariul avocatului este de 1500 lei, iar taxa de spitalizare este de 1513,85 lei, sens în care suma corectă s-ar ridica la 3013,85 lei.
Partea vătămată/civilă a mai solicitat și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile în cuantum de 20.000 lei, reprezentând daune morale și materiale.
Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA și partea civilă sunt fondate.
Apelul declarat de inculpatul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzut de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 - art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
1. Contrar susținerilor inculpatului, considerăm că probatoriile administrate în cauză în faza urmăririi penale, la instanța de fond și cu ocazia soluționării apelului confirmă faptul că la data de 16.09.2007, în timp ce se afla pe o stradă din comuna Sl., inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul în zona toracelui părții vătămate, cauzându-i mai multe plăgi înjunghiate, leziuni care i-au pus în primejdie viața.
Tot sub aspectul situației de fapt, considerăm că instanța de fond a dat o interpretare eronată dispozițiilor art. 73 lit. b Cod penal, reținând în mod greșit în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a scuzei provocării.
Însă, sub aspectul vinovăției inculpatului, în sensul comiterii infracțiunii de tentativă la omor calificat, considerăm că prima instanță a dat o interpretare corectă probelor.
Așa cum a reținut instanța de fond, constatăm fără nici un dubiu că probatoriile administrate în cauză confirmă împrejurarea că inculpatul este autorul infracțiunii de tentativă la omor asupra părții vătămate.
Instanța de fond a procedat la o analiză detaliată a probatoriilor administrate în cauză (declarațiile martorilor oculari, declarațiile părții vătămate și ale inculpatului, acte medicale), analiză pe care ne-o însușim.
Astfel, declarațiile martorilor, și confirmă faptul că partea vătămată a fost lovită de inculpat, cu un cuțit, și nu de alte persoane participante la încăierare.
Martorul a declarat că anterior incidentului a văzut la inculpat un obiect lucios, agățat la spate de cureaua pantalonilor, obiect despre care a bănuit că era un cuțit cu buton.
Martorii, au susținut că în seara faptei conflictul a fost inițiat de inculpat, care aflându-se sub influența băuturilor alcoolice a provocat scandal în două rânduri la magazinul martorului, întrucât acesta din urmă refuzase să-l servească cu băuturi alcoolice. Astfel, după ce a ieșit din magazin într-o primă fază, și ușa de acces a fost închisă, a început să bată cu pumnii și picioarele în ușă pentru a i se permite accesul în interior. De asemenea, inculpatul a intrat în conflict cu partea vătămată, căreia i-a dat jos . de pe cap, iar apoi ambii au început să se lovească reciproc.
După acest moment, au intervenit în conflict mai multe persoane, conflictul inițial transformându-se într-o încăierare.
Martorul Stănel, audiat cu ocazia soluționării apelului, a declarat că " a observat, atunci când s-a terminat conflictul că inculpatul i-a pus cuțitul la gât părții vătămate și a amenințat că dacă se mai apropie cineva îi va lua capul".
A mai susținut martorul că în timpul conflictului l-a văzut pe inculpat având asupra sa un cuțit.
Tot martorul a arătat, în fața instanței de apel, că în acel incident erau implicate mai multe persoane și nu a văzut ca inculpatul să o fi lovit pe partea vătămată, însă din auzite se spune că acesta a lovit-o pe partea vătămată. A mai arătat martorul că în acel conflict a fost tăiat și el.
Actele medicale aflate la dosarul cauzei confirmă împrejurarea că partea vătămată a fost victima infracțiunii de tentativă la omor calificat întrucât leziunile produse cu un corp tăietor înțepător i-au pus în primejdie viața.
Contrar susținerilor inculpatului, actele medicale referitoare la acesta confirmă existența doar a unor echimoze și escoriații ce au necesitat doar 5-6 zile de îngrijiri medicale.
Pe întreg parcursul procesului penal inculpatul a adoptat o poziție oscilantă negând comiterea faptei, încercând să acrediteze ideea că doar el este victima acestui conflict (contrar probatoriilor arătate mai sus), susținând că a fost agresat de partea vătămată și de martori pe motive etnice, că aceștia i-au sustras suma de 3.300 lei și i-au distrus autoturismul.
Agresarea inculpatului pe motive etnice (acesta susținând că era singurul de etnie rromă din acel grup de persoane implicat în conflict) reprezintă susținerea singulară a inculpatului. Așa cum am arătat mai sus, conflictul inițial a avut la bază refuzul patronului magazinului de a-l servi cu băuturi alcoolice pe inculpat, în condițiile în care acesta s-ar fi aflat în stare de ebrietate. De asemenea, conflictul dintre inculpat și partea vătămată ce a condus la acea încăierare a avut la bază atitudinea inculpatului care i-a luat . părții vătămate, iar când aceasta a solicitat să-i fie restituită, inculpatul a lovit-
Apărarea contradictorie a inculpatului la instanța de fond ( nereiterată în apel) a vizat mai multe instituții juridice. Astfel, acesta a solicitat achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală (fapta nu a fost comisă de el), apoi achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. e Cod procedură penală în referire la art. 44 pct. 3 Cod penal (a comis fapta aflându-se în legitimă apărare), a mai solicitat reținerea în favoarea sa a dispozițiilor art. 73 lit. b Cod penal, privind scuza provocării, sau schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod penal.
Instanța de fond a înlăturat motivat apărările inculpatului, reținând în mod corect vinovăția acestuia sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Având în vedere cele mai sus arătate, față de întreg materialul probator administrat în cauză, considerăm că fapta dedusă judecății, respectiv infracțiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 Cod penal raportat art. 174 alin. 1 - art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, asupra părții vătămate a fost comisă cu vinovăție de inculpatul, motiv pentru care nu se impune achitarea acestuia conform art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
2. Tot prin raportare la cele mai sus arătate, considerăm că în mod greșit instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă legală a scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal.
Analizând motivarea primei instanțe cu privire la reținerea scuzei provocării, în sensul că "inculpatul a acționat sub imperiul unei puternice stări emoționale - determinată de oboseală, consum de alcool care au diminuat conștientizarea consecințelor unui comportament agresiv și au anulat criteriile de adoptare a unei atitudini echilibrate, raționale",considerăm că aceste aspecte nu au corespondent legal în dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal.
Conform art. 73 lit. b Cod penal, constituie circumstanțe atenuante săvârșirea faptei sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Or, argumentele instanței de fond în sensul comiterii faptei de către inculpat pe fondul unei stări de oboseală și consum de alcool prin diminuarea conștientizării comportamentului agresiv nu poate echivala în nici un caz cu o provocare din partea părții vătămate și nu poate conduce la reținerea prevederilor art. 73 lit. b Cod penal.
Mai mult, susținerile inculpatului în sensul că a comis infracțiunea întrucât s-a considerat discriminat etnic, fiind singura persoană de etnie rromă, că ar fi fost agresat verbal și fizic de partea vătămată anterior activității sale infracționale, nu are corespondent în materialul probator administrat în cauză.
În concluzie, considerăm că se impune înlăturarea circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, aspect ce va avea influență asupra cuantumului pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 Cod penal în referire la art. 174 alin. 1 - art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului se vor avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal.
Astfel, față de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii comise, față de modalitățile și împrejurările săvârșirii așa cum au fost arătate mai sus -, față de atitudinea inculpatului manifestată pe tot parcursul procesului penal, față de urmarea producerii și atingerea adusă relațiilor sociale ce apără viața persoanei, se va aplica inculpatului o pedeapsă echivalentă cu minimul special prevăzut de lege.
Având în vedere și prevederile art. 52 Cod penal considerăm că îndreptarea și reeducarea inculpatului se poate realiza prin executarea efectivă a pedepsei în cuantum de 7 ani și 6 luni închisoare.
3. Hotărârea instanței de fond este greșită și sub aspectul omisiunii aplicării inculpatului a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b Cod penal.
Conform prevederilor legale în materie condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.
Împrejurarea că instanța de fond a încercat să rectifice această omisiune - a aplicării prevederilor art. 64 lit. b Cod penal - prin încheierea de îndreptare de eroare materială din data de 12.12.2008 nu înlătură nelegalitatea strecurată în sentința penală apelată.
Apreciem în acest sens că, față de prevederile art. 195 Cod procedură penală omisiunea interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 Cod penal, prin aplicarea pedepsei accesorii nu poate face obiectul unei încheieri de îndreptare eroare materială.
4. Considerăm că în mod greșit și nemotivat instanța de fond nu a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
Față de infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, față de prevederile art. 175 Cod penal și art. 65 Cod penal se impune aplicarea față de inculpat a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, ca pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale cu închisoare.
5. Prin raportare la motivele de apel ale Parchetului, considerăm că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat în baza dispozițiilor art. 192 Cod procedură penală.
Față de soluția adoptată de instanța de fond, atât pe latură penală cât și pe latură civilă, se constată că obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat nu avea corespondent în dispozițiile art. 192 Cod procedură penală, ci trebuia dispusă în baza dispozițiilor art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.
6. Având în vedere și motivul de apel al părții civile, considerăm că se impunea obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către aceasta în cuantum, de 2513,85 lei în loc de 2000 lei.
Astfel, la această sumă se ajunge prin adunarea sumei de 1000 lei, reprezentând onorariul avocatului ales al părții vătămate (așa cum rezultă din chitanțele aflate la dosarul cauzei, contrar susținerii părții vătămate că acest onorariu s-ar ridica la 1.500 lei) și a sumei de 1513,85 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea părții vătămate.
Această ultimă sumă este dovedită cu actele aflate la fila 53 dosar urmărire penală și fila 143 volum I dosar fond.
7. În ceea ce privește motivul de apel al părții civile privind majorarea despăgubirilor civile, considerăm că acesta este nefondat.
Analizând probatoriile administrate în cauză considerăm că prima instanță a evaluat corect atât daunele materiale cât și daunele morale, motivând în fapt și în drept soluționarea laturii civile.
Având în vedere și faptul că în apel partea civilă nu a solicitat administrarea de noi probatorii, considerăm că nu poate fi primit acest motiv de apel.
Cu privire la starea de arest a inculpatului, față de împrejurarea că se mențin și în prezent temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, față de soluția pronunțată pe fondul cauzei se va dispune menținerea acestei măsuri.
Față de cele de mai sus se vor admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 478 din 12.12.2008 a Tribunalului Vrancea.
Se va desființa în parte sentința penală 478/12.12.2008 a Tribunalului Vrancea și în totalitate încheierea de ședință din 17.12.2008 a aceleiași instanțe, și în rejudecare:
Se va înlătura din încadrarea juridică a faptei dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal și se va majora de la 5 ani închisoare la 7 ani și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 - art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
În baza disp. art. 65 Cod penal, se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.
În baza disp. art. 71 Cod penal, se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. b Cod penal, alături de interzicerea exercitării dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II - așa cum s-a stabilit prin sentința penală apelată.
Se va modifica temeiul de drept în baza căruia a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sensul aplicării dispozițiilor art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.
Se vor majora cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul către partea civilă de la 2000 lei la 2513,85 lei (din care 1000 lei onorariul avocatului ales și 1513,85 cheltuieli ocazionate cu spitalizarea părții civile la Spitalul Municipal Râmnicu S, județul B).
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
e va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale 478 din 12.12.2009 a Tribunalului Vrancea.
În baza disp. art. 383 alin. 11Cod procedură penală și art. 350 Cod procedură penală, se va menține starea de arest a inculpatului.
În baza disp. art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 23.10.2007 la zi.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA și partea civilă, domiciliat în comuna S, sat, județul V, împotriva sentinței penale nr. 478 din 12.12.2008 a Tribunalului Vrancea (privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30.09.1979 în F, jud. V, CNP -, domiciliat în comuna S, județul V, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G).
Desființează în parte sentința penală 478/12.12.2008 a Tribunalului Vrancea și în totalitate încheierea de ședință din 17.12.2008 a aceleiași instanțe, și în rejudecare:
Înlătură din încadrarea juridică a faptei dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal și majorează de la 5 ani închisoare la 7 ani și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 - art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
În baza disp. art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.
În baza disp. art. 71 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. b Cod penal, alături de interzicerea exercitării dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II - așa cum s-a stabilit prin sentința penală apelată.
Modifică temeiul de drept în baza căruia a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sensul aplicării dispozițiilor art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.
Majorează cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul către partea civilă de la 2000 lei la 2513,85 lei (din care 1000 lei onorariul avocatului ales și 1513,85 cheltuieli ocazionate cu spitalizarea părții civile la Spitalul Municipal Râmnicu S, județul B).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale 478 din 12.12.2009 a Tribunalului Vrancea.
În baza disp. art. 383 alin. 11Cod procedură penală și art. 350 Cod procedură penală, menține starea de arest a inculpatului.
În baza disp. art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 23.10.2007 la zi.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat și apelanta parte vătămată.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
Red. -/06.11.2009
Tehnored. 3 ex.//18.11.2009
Fond:
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache
