Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 100/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 100/
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de condamnatul - - deținut în Penitenciarul Galați împotriva sentinței penale nr. 225/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal, a răspuns condamnatul în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu - av. cu delegație la dosar, lipsă fiind martorii Stănel și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, prin care s-a învederat că la dosar au fost restituite mandatele de aducere ale martorilor Stănel și, încheindu-se procese-verbale de către arătându-se motivul imposibilității punerii în executare.
Totodată, V prin adresa nr. 219/21.11.2009 aduce la cunoștința instanței persoanele care au fost însărcinate cu executarea mandatelor de aducere ale martorilor solicitată de instanță la termenul anterior, precum și cererile de reexaminare formulate de agenții de poliție și împotriva încheierii din 28.09.2009 prin care s-a dispus sancționarea acestora cu amendă judiciară în cuantum de 500 lei.
Curtea, constată că se află în imposibilitatea audierii martorilor Stănel și având în vedere procesele-verbale a mandatelor de aducere întocmite de
Apreciază întemeiate solicitările lucrătorilor de poliție, împrejurare în care în temeiul disp.art. 199.pr.pen. dispune ridicarea amenzilor aplicate.
În conformitate cu disp.art. 327 din pr.pen. Curtea dă citire declarațiilor celor doi martori de la cercetarea judecătorească, respectiv: declarație și declarație Stănel în fața judecătorului instanței de fond din data de 1.04.2005; declarația dată la urmărirea penală - Stănel la data de 14 ianuarie 2005 și din 10.11.2003, precum și declarațiile acesteia olografe din 17.06.2004 și 28.09.2003 - declarații prin care și-au fundamentat acuzarea.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 377.pr.pen. acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul condamnatului, în susținerea cererii de revizuire solicită instanței a aprecia asupra contradicțiilor existente în declarațiile martorilor reaudiați cât și a părții vătămate după cum acestea rezultă din probele administrate aflate în dosar solicitând anularea hotărârii iar pe fond achitarea condamnatului în baza art. 11 pct. 2 rap.la art. 10 lit. e Cod penal.
În subsidiar, în situația în care instanța va aprecia asupra vinovăției condamnatului, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor în cea de complicitate la infracțiunea de vătămare corporală gravă, faptă pentru care instanța ar putea aplica o pedeapsă într-un cuantum egal cu perioada deja executată de inculpat, cu cheltuieli din fondul
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului condamnatului având în vedere întregul material probator administrat. În instanță au fost administrate aceleași probe și precizează că inculpatul practic încearcă o prelungire a probatoriului uitând că hotărârea judecătorească prin care a fost condamnat este definitivă. Așa cum s-a precizat în art. 394.pr.pen. în cauza de față trebuiau descoperite fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, care să creeze un dubiu cu privire la vinovăție, sau existența unei erori judiciare care a dus la condamnarea acestuia. Ori, din prima cerere de revizuire rezultă că inculpatul a precizat altceva, solicitând schimbarea încadrării juridice - faptul că certificatele medico-legale nu sunt corecte, ulterior în timpul judecății la fond a precizat că l-a reclamant pe procuror și acesta ar fi motivul pentru care s-a respectiva soluție de trimitere în judecată - acestea fiind situațiile noi pe care le-a invocat inculpatul. Dar, aceste situații în opinia sa nu sunt noi, existând la dosar faptul că inculpatul l-a reclamant pe procuror dar și acesta la rândul său l-a reclamant pe inculpat dar niciunul dintre ei nu a fost trimis în judecată.
De asemenea, apreciază că martorii care au fost audiați la instanța de fond au fost greșit admiși pentru a fi reaudiați având în vedere că instanța a cunoscut faptul că martorii și-au schimbat declarațiile încă din prima fază a procesului penal și, plecând de la practica exemplifică soluția deciziei penale nr. 361/2001 prin care s-a precizat că nu este admis ca în revizuire să se prelungească probatoriul de la prima instanță în sensul de a se audia aceeași martori cu privire la aceleași aspecte și nici măcar alții cu privire la aceeași apărare a inculpatului cum s-a procedat în cazul de față.
Ulterior, instanța de fond în mod corect a respins cererea de revizuire a inculpatului. Cu pricire la martorii audiați în cauză - respectiv a ceea ce s-a dat citire astăzi în instanță, arată că acestea erau declarații date la urmărirea penală și la instanța de fond - declarații pe care inculpatul le-a cunoscut. De asemenea și declarațiile celorlalți martori respectiv care a precizat exact la urmărirea penală într-un fel iar în apel și-a schimbat declarația, prima instanță cunoscând poziția acestuia că se cunoștea cu inculpatul din Penitenciar. Declarația coinculpatului care de la început a arătat că a participat singur la comiterea faptei iar ulterior a precizat altceva.
În concluzie, apreciază că în cauză nu există nici o probă nouă, elemente noi, care să ducă la nelegalitatea hotărârii instanței. Toate probele administrate au fost cunoscute de instanță, iar cu privire la martorii care și-au schimbat declarațiile, aceștia le aveau schimbate încă din fața primei instanțe. Aspectele care au fost puse în discuție le apreciază ca simple speculații cum că a spus că este vorba despre data 28 sau 29, că avea sau nu albaștri,
În concluzie, apreciază că în cauză nu sunt condiții de revizuire așa cum prevede legea, în mod corect instanța de revizuire nu a avut probe noi pentru a înlătura motivarea primei instanțe pentru a dispune o altă soluție. S-a cerut achitarea inculpatului pe aceleași probe, aspect care nu poate fi posibil în revizuire motiv pentru care solicită cererea formulată de inculpat.
În ultimul cuvânt, condamnatul consideră că procurorul a studiat alt dosar având în vedere că nu s-a făcut nicio referire la certificatul medico-legal de la urmărirea penală unde prin ordonanță s-a dat soluția de scoatere de sub urmărire penală, soluție care a fost ascunsă 4 ani și care are același număr de dosar ca și celelalte două. Referitor la declarația lui, arată că acesta a spus într-un fel iar la instanță a spus că nu este declarația sa. Polițistul care a spus că l-ar fi legitimat în respectiva seara când și-a dat un nume fals în 2003, după un an în 2004 când a fost luat dosarul acesta l-a recunoscut cum că el ar fi fost acea persoană care și-a dat numele fals iar în 2009 în instanță a arătat că îl cunoaște de când erau copii - lucru care nu este posibil și pe deasupra a mai fost și avansat. Dar, având în vedere că mai are de executat 4 săptămâni până va fi pus în libertate, lasă la aprecierea instanței, urmând ca ulterior liberării să se facă auzit.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 225/26.06.2009 a Tribunalului Vrancea s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de revizuire formulată de condamnatul cu privire la sentința penală nr. 175/08.09.2005 a Tribunalului Vrancea și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr-, a solicitat revizuirea sentinței penale nr.175 din 8.04.2oo5 pronunțată de Tribunalul Vrancea, prin care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.20 pen rap la art.174 pen, art.192 al.2 pen, art.293 pen, art.217 al.1 pen. complicitate la tentativă de omor calificat, violare de domiciliu, falsul privind identitate, distrugere.
În motivarea cererii sale revizuientul a susținut că instanța de fond nu a manifestat rol activ în aflarea adevărului, în sensul că nu a analizat împrejurările comiterii faptelor, față de concluziile expertizei medico-legale, nu a lămurit toate aspectele pentru a da o corectă încadrare juridică infracțiunilor comise și în mod eronat a considerat că a participat alături de inculpatul la comiterea infracțiunilor, deși este nevinovat.
În dovedirea cererii de revizuire promovate, a solicitat audierea martorilor, -,.
Au fost audiați, -, s-a depus la dosar o declarație autentificată, dată de către. Pentru d-a depus proces verbal din partea organelor de Poliție privind imposibilitate de a fi audiată, fiind plecată în străinătate la o adresă necunoscută.
Pentru ca inculpatul să beneficieze de un proces echitabil, potrivit dispozițiilor art.21 din Constituție și art.6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, raportat la dispozițiilor art. 403. pr.pen
Instanța a dispus admiterea în principiu a cererii și în consecință a procedat potrivit dispozițiilor art.405 și următoarele pr.pen.
Coroborând lucrările dosarului cu probele administrate și susținerile revizuientului s-a concluzionat că deși s-au creat serioase dubii privind contribuția efectivă, vinovăția inculpatului fără însă a se infirma probele administrate; în speță nu poate fi vorba de o eroare judiciară, motiv pentru care s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire.
Împotriva acestei sentințe s-a formulat apel, iar prin decizia penală nr. 136/A/05.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Galați, s-a admis apelul declarat de revizuient dispunându-se desființarea în întregime a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, menținându-se actele procedurale până la data de 25.06.2008.
Ca efect al repartizării aleatorii cauza a fost reînregistrată sub nr- dispunându-se, pe linia deciziei de casare, citarea părților, a martorilor în vederea reaudierii și lămuririi contradicțiilor constatate în cuprinsul depozițiilor date, sens în care, pe parcursul cercetării judecătorești de față, s-a procedat la administrarea probatoriilor solicitate de revizuient precum și la cele indicate în cuprinsul deciziei de reformare.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele;
Prin sentința penală nr. 175/08.04.2005 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. 174/P/2005, revizuientului- condamnat i s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor prev.de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen.; art. 192 al.2 pen.; art. 293.pen.; art. 217 al.1 pen. complicitate la tentativa de omor calificat, violare de domiciliu, falsul privind identitatea, distrugere.
În fapt, s-a reținut că revizuientul - condamnat împreună cu, în seara de 29.09.2003,au spart ușile apartamentului părții vătămate, în care se aflau, -, și prin atitudinea sa violentă, agresivă a contribuit substanțial la comiterea de către inculpatul a infracțiunii de tentativă la omor,parte vătămată fiind. Faptele de comiterea cărora a fost acuzat revizuientul au primit încadrarea juridică prev,de.art.20.pen rap.la art.174 pen. art.217 pen. art. 192 al.2.pen.
Cu privire la temeiurile invocate de revizuient în scris și susținute și oral prin apărător, instanța reține că acestea, din punct de vedere legal, sunt circumstanțiate numai unor dispoziții reglementate de art. 394 respectiv al.1 lit.a pr.pen.
Referitor la celelalte motive, instanța le va detalia și înlătura pentru considerentele următoare;
Revizuirea este instituită ca regulă pentru înlăturarea erorilor de fapt săvârșite de instanța de judecată ca urmare a necunoașterii în momentul soluționării cauzei a unor împrejurări esențiale în raport de care hotărârea definitivă nu mai corespunde adevărului. Ori, în cauză, susținerea inculpatului că nu a fost prezent la locul altercației la acel moment aflându-se la domiciliul mamei sale nu a fost înlăturată de nici o probă administrată și readministrată pe parcursul judecării cererii de revizuire după admiterea în principiu. Chiar audierea mamei sale pentru a dovedi un alibi nu conferă date certe concrete pentru a stabili situația de fapt invocată de revizuient. Acesta nu a arătat fapte și împrejurări noi care să ilustreze în concretețea lor că realitatea obiectivă a fost cu totul alta. Prezența sa la locul conflictului și forma de participare a fost relevată de martorii audiați, de părțile vătămate, în instanță fiind reaudiat numai care confirmă prezența inculpatului la domiciliul soacrei sale -.
De altminteri și alte persoane, martori audiați, deși infirmă prin depozițiile date anterior participarea condamnatului - revizuient, ulterior fiind reaudiați, acuză în principal o trecere a timpului și evident o estompare a faptelor, însă precizează că față de ceea ce au declarat cu prilejul primei judecăți nu înțeleg să revină cu date, împrejurări noi și în măsură să înlăture vinovăția condamnatului -revizuient.
De altfel această poziție de negare a participării sale la conflict a fost convertită printr-o cerere de schimbare a încadrării juridice în contextul judecării revizuirii și fundamentată pe probele administrate cu prilejul judecării cauzei (raport de primă expertiză medico-legală, declarații martori și părți vătămate). Numai că, o asemenea cerere nu poate fi primită și soluționată pe calea judecării unei cereri de revizuire, din acest punct de vedere ca fiind inadmisibilă. Revenind însă la aspectul esențial și fundamentat pe temeiul art. 394 al.1 lit.a pr.pen. instanța reține că acest temei este nefondat în cauză, cu atât mai mult cu cât nu s-au identificat fapte, împrejurări care să conducă la stabilirea unei alte situații de fapt decât cea reținută atunci când a fost judecată cauza inițial.
În mod constant atât părțile vătămate cât și martorii audiați au relatat că în apartament au pătruns inculpatul însoțit de o altă persoană. Ulterior această persoană a fost identificată în persoana condamnatului -revizuient, situație de fapt ce nu a fost înlăturată, cu ocazia rejudecării cauzei în revizuire ( declarațiile aflate la filele 22-23, 18-19, 68, 69, 72, 79 dosar de urmărire penală; filele 34, 35, 167-173 dosar instanța de fond; filele 66, 127, 184, 240 dosar revizuire).
În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 293 al.1 pen. - falsul privind identitatea, pe calea revizuirii nu s-au indicat acele fapte și împrejurări noi și în ce constau acestea și cum ar fi de natură să schimbe convingerea că realitatea obiectivă ar fi fost alta.
Raportul încheiat de lucrătorul de poliție (fila 93 dosar urmărire penală) coroborat atât cu declarația acestuia (fila 220 dosar fond) cât și cu declarațiile martorilor, rezultă o situație de fapt ce nu a fost răsturnată de o altă probă sau hotărâre judecătorească de natură să înlăture forța probantă a acesteia și să justifice incidența art. 399 al.1 lit.a pr.pen.
Înscrisul denumit "raport" încheiat la data de 15.06.2004 de către agentul de poliție audiat în cauză - relevă aspecte petrecute la data de 29.09.2003, implicit procedura de identificare efectuată în incinta barului " A Com" SRL din satul. Ori, acest înscris nu a fost înlăturat de alte probe care să justifice inexistența faptelor consemnate în cuprinsul său. Partea care contestă are posibilitatea să dovedească inexactitatea sa prin orice mijloc de probă convingător.
Examinându-se înscrisul contestat în ansamblul probelor administrate acesta nu poate fi înlăturat atâta timp cât nu s-a făcut dovada inexistenței unor fapte și împrejurări.
În ceea ce privește apărarea condamantului -revizuient fundamentată pe o manifestare partinică în efectuarea anchetei în scopul de a-l ancheta pe nedrept, aceasta nu poate fi reținută pentru următoarele considerente:
Chiar dacă în cauză a fost pronunțată o soluție de scoatere de sub urmărire penală în ceea ce îl privește, acest act procedural fost infirmat în condițiile în care până la acest moment nu intră în sfera ilicitului penal.
Actele de procedură întocmite de organul judiciar, în speță de procuror, sunt supuse unui control judiciar administrativ reglementat în condițiile art. 264, 273.pr. pen. pe de o parte.
Pe de altă parte activitatea procurorului de caz la acel moment a fost analizată și prin prisma plângerilor adresate de revizuientul-condamnat motiv pentru care, atâta timp cât în cauză nu a intervenit o hotărâre de condamnare a procurorului, în speța de față apărările invocate și pe aceste considerente nu pot fi primite.
Este rațiunea pentru care instanța, față de cele expuse, urmează să respingă cererea de revizuire ca nefondată.
În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuientul solicitând admiterea cererii de revizuire formulate, anulare hotărârii de condamnare și în rejudecare pronunțarea unei hotărâri de achitare în baza art. 10 lit. c Cod pr. penală.
Apelul declarat de revizuientul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit rt. 394 al. 1 lit. a Cod pr. penală revizuirea unei hotărâri judecătorești definitivă poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei iar conform art. 394 alin. 2. proc. penală, cazul prevăzut în art. 394 alin. 1 lit. a constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Cele mai sus arătate indică faptul că acest caz, ce poate conduce în mod excepțional la reformarea unei hotărâri definitive, vizează situația în care, pe de o parte, instanțele care au soluționat cauza în ciclul procesual obișnuit ( fond, apel, recurs) nu au avut cunoștință despre anumite fapte sau împrejurări iar pe de altă parte, dacă ar fi fost cunoscute, acestea ar fi fost apte să conducă la pronunțarea unei soluții contrare celei adoptate prin hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Aceste două condiții cumulative cerute de textul de lege pe care și-a întemeiat cazul de revizuire condamnatul nu sunt îndeplinite în cauză.
Astfel Curtea reține că revizuientul condamnat a invocat în sprijinul cererii sale faptul că nu a participat la comiterea faptei pentru care a fost condamnat întrucât se afla la domiciliul mamei sale din municipiul
Urmează a se constatat că această împrejurare invocată de inculpat nu este nouă întrucât pe tot parcursul procesului penal inculpatul a susținut aceeași variantă negând prezența sa la locul săvârșirii infracțiunii.
Astfel în faza urmăririi penale inculpatul a precizat că nu a fost în orașul în seara zilei de 29.09.2003, fără însă a indica exact locul unde se afla (declarație fila 65 dosar urmărire penală) pentru ca la judecata în fond să arate că nu își aduce aminte unde era în seara zilei respective (declarație fila 33 dosar instanță nr. 174/P/2005).
De asemenea, în fața instanței de apel condamnatul a susținut că nu a participat la comiterea faptei fără a da alte detalii despre locul unde s-ar fi aflat la momentul săvârșirii acesteia.
Aceste susținere a condamnatului a fost analizată și înlăturată motivat de ambele instanțe de judecată care au apreciat, pe baza analizei materialului probator administrat în cauză, că apărarea lui nu este verosimilă și că acesta a participat la comiterea faptei alături de inculpatul.
Rezultă astfel că împrejurarea invocată de condamnat în sprijinul cererii sale de revizuire, respectiv faptul că nu a participat la comiterea faptei întrucât nu se afla în orașul în seara zilei de 29.09.2003, nu este o împrejurare nouă, necunoscută de instanțele de judecată care au soluționat cauza, așa încât nu poate constitui temei pentru revizuirea hotărârii de condamnare.
Nici cea de a doua condiție impusă de lege pentru reviziuirea unei hotărâri judecătorești, respectiv faptul că pretinsele fapte sau împrejurări noi trebuie să aibă aptitudinea de a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, nu este îndeplinită în cauză.
În acest sens Curtea reține că probele pe care condamnatul și- sprijinit cererea de revizuire nu se coroborează cu ansamblul probator administrat în cauză și nu pot face dovada că într-adevăr acesta nu a participat la săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnat.
Astfel Curtea constată că în procedura de revizuire a sentinței de condamnare au fost administrate următoarele probe:
- declarațiile condamnatului ( filele 9 și 141 dosar nr-) - care a negat participarea sa la faptă și susține că încadrarea juridică corectă ar fi fost aceea de vătămare corporală gravă;
- declarația martorului ( fila 19 dosar nr-) - care a susținut că l-a cunoscut pe condamnat în penitenciar și că l-a auzit în luna martie 2005 pe martorul - spunând că vrea să-și ceară scuze de la condamnat pentru ceea ce declarase împotriva lui;
- declarația martorului - ( fila 31 dosar nr-) - care nu mai menține cele declarate în faza de urmărire penală, susținând că era în apartamentul părților vătămate dar că nu a văzut cine au fost agresorii lui;
- declarația martorului () ( filele 64, 65 dosar nr-) - care a arătat că de la coinculpatul și de la - a aflat că primul a fost singur la apartamentul lui, agresându-l pe acesta și că în seara respectivă nu l-a văzut în barul "La " și pe condamnatul;
- declarația martorului ( filele 66-68 dosar nr-) care a precizat că știe despre un conflict dintre frații și partea vătămată și că din auzite cunoaște că nu ar fi participat la conflict;
- declarația autentică a coinculpatului ( fila 69 dosar nr-) dată la Ambasada României de la Haga - în care acesta a susținut că a nu a participat la altercația pe care a avut-o cu partea vătămată;
- declarația martorei ( fila 127 dosar nr-) - care a precizat că în seara zilei de 29.09.2003, în jurul orelor 20.00 fost în barul "" din com. unde în jurul orelor 22.00 venit inculpatul însoțit de mai multe persoane a căror identitate nu o poate însă preciza;
- declarația părți vătămate ( filele 184-185 dosar nr-) - care și-a menținut în totalitate susținerile anterioare și a relatat că inculpatul a fost însoțit de condamnatul, acesta din urmă pătrunzând și el în apartament și fiind complice la agresiunea pe care a exercitat-o. A mai arătat partea vătămată că îl știa din vedere pe condamnatul și că în prim sa declarație nu a putut preciza identitatea acestuia datorită stării în care se afla ca urmare a leziunilor suferite;
- declarația martorului ( filele 220-221 dosar nr-) - care a arătat că în calitate de polițist s-a deplasat la domiciliul părților vătămate fiind sesizat despre incidentul petrecut ocazie cu care i s-a spus că au fost două persoane participante la agresiune, una fiind și cealaltă o persoană din De asemenea martorul a relatat că în aceeași seară a procedat la verificări în barul "" din unde la o masă se aflau, precum și numiții Stănel și.
- declarația martorei, mama inculpatului ( fila 240 dosar nr-) - care a susținut că l-a însoțit în seara respectivă pe fiul său până la scara în care se afla apartamentul părții vătămate și că în seara respectivă nu l-a văzut pe condamnatul în compania fiului său;
- declarația martorului, fratele inculpatului ( fila 241 dosar nr-) - care a susținut că nu cunoaște nimic despre conflictul din seara zilei de 29.09.2003 dar că anterior a fost tăiat cu un cuțit la umăr de către partea vătămată.
- declarația martorei, mama condamnatului ( fila 288 dosar nr-) - care a afirmat că în perioada în care s-au petrecut faptele fiul ei a petrecut noaptea acasă întrucât aveau un câine agresiv pe care doar acesta putea să l stăpânească.
Din coroborarea acestor probe cu cele administrate inițial, pe parcursul primei judecări a cauzei, Curtea reține că împrejurarea pretins nouă invocată de condamnatul în susținerea cererii sale de revizuire nu este cu certitudine dovedită.
În concret martorii audiați în sprijinul apărării formulate de condamnat nu au putut arăta cu precizie unde se afla acesta în seara zilei de 29.09.2003 și nici nu au reușit să dovedească faptul că în apartamentul părților vătămate a pătruns doar inculpatul astfel cum a susținut în mod constant acesta.
De altfel nici condamnatul nu a precizat cu claritate și în mod constant locația exactă în care s-a aflat la data și ora la care s-au săvârșit faptele, pentru ca alibiul său să poată fi verificat de organele judiciare, mărginindu-se să nege prezența sa în orașul, situația în care susținerea sa apare ca fiind nesinceră având în vedere celelalte probe care îl incriminează.
Astfel părțile vătămate și au arătat în mod constant că în apartament au pătruns doi bărbați pe care i-a recunoscut ca fiind și " " (condamnatul ) iar declarațiile lor au fost confirmate și de celelalte persoane prezente în apartament, respectiv martorii și -.
Faptul că în apartamentul părților vătămate au intrat doi bărbați este de altfel confirmat și de către martorele și, vecinele părților vătămate, care au arătat că au fost trezite de scandal și că au văzut două persoane necunoscute ieșind din bloc dintre care una avea în mână o.
Tot în acest sens este și declarația martorei ( fila 173 dosar fond nr. 174/P/2005) care, alertată fiind de scandal, a mers la apartamentul părților vătămate unde a aflat de martora că inculpatul, însoțit de o altă persoană, a pătruns în apartament iar l-a lovit cu o pe până când acesta a leșinat.
În ceea ce îl privește pe martorul -, după ce acesta a relatat în declarațiile date în faza de urmărire penală că în apartament au pătruns două persoane (declarații filele 72-74 dosar urmărire penală), în faza de judecată a susținut că în apartament a pătruns doar inculpatul ( fila 170 dosar fond nr. 174/P/2005), pentru ca în procedura de revizuire să arate că a stat în cealaltă cameră a apartamentului, că a auzit scandal și că atunci când a ieșit l-a găsit doar pe, care i-a spus că a luat bătaie, dar nu i-a spus și de la cine( fila 31 dosar nr-).
Considerăm că afirmațiile ulterioare celor din cursul urmăririi penale sunt vădit nesincere, martorul - neoferind o explicație logică pentru schimbarea depozițiilor sale, în condițiile în care persoanele care au fost la fața locului sau care au venit acolo imediat după terminarea agresiunii au relatat constant prezența a două persoane și nu doar a uneia singure. De altfel susținerile ulterioare ale martorului nu se coroborează nici cu schița locului faptei (fila 13 dosar urmărire penală) din care rezultă că apartamentul în cauză are două camere nedecomandate și că pentru a se ajunge în ultima cameră, unde a fost agresată partea vătămată trebuia să se treacă prin prima cameră astfel că martorul - a putut vedea cine erau agresorii.
Concluzionând Curtea apreciază că în cauză există probe certe cu privire la faptul că pătrunderea în apartamentul părților vătămate și s-a făcut de către două persoane dintre care inculpatul a agresat-o pe partea vătămată, asistat fiind de către cea de-a doua persoană.
În ceea ce privește identitatea celei de-a doua persoane este de remarcat că partea vătămată a precizat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată și în procedura de revizuire că este vorba despre condamnatul, pe care îl cunoștea din vedere, în sprijinul depoziției sale fiind și acelea ale martorilor și - ( pentru care s-a arătat mai sus ce declarații se apreciază a fi veridice) precum și procesele verbale de recunoaștere a condamnatului după planșele foto (filele 95-97 dosar urmărire penală).
Faptul că partea vătămată a precizat într-o primă declarație( fila 23 dosar urmărire penală) că inculpatul era însoțit de o persoană necunoscută nu poate înlătura declarațiile sale ulterioare, în care arată că o știa pe această persoană sub numele de " " cu atât mai mult cu cât condamnatul a purtat anterior numele de "" iar ulterior partea vătămată a recunoscut-o din poze pe această persoană și a indicat-o în mod constant, la fel ca celelalte persoane prezente în apartament, ca fiind persoana care l-a însoțit pe.
Cât privește apărarea condamnatului, care a susținut nu a fost în în data de 29.09.2003, acestea sunt infirmate de depoziția polițistului dar și de declarațiile martorului Stănel ( fila 90 dosar urmărire penală și fila 169 dosar fond nr. 174/P/2005) acesta din urmă relatând că în seara respectivă se afla în barul "" din cartierul al orașului și că în barul respectiv și-au făcut apariția numiții și care povesteau despre o bătaie petrecută în seara respectivă. Mai arată apoi martorul că în acest timp în bar și-au făcut apariția organele de poliție, dintre care unul era martorul, și că polițiștii le-au cerut actele de identitate dar că și au susținut că nu au acte de identitate asupra lor.
Concluzionând Curtea reține că împrejurarea invocată de condamnatul în susținerea cererii sale de revizuire nu este una nouă, necunoscută instanțelor care au soluționat fondul cauzei și că probele administrate pe parcursul revizuirii nu pot răsturna situația de fapt reținută de instanțe, care au stabilit că persoana care a pătruns în apartamentul părților vătămate în seara zilei de 29.09.2003 este.
Cât privește celelalte aspecte invocate de condamnat în cererea sa de revizuire, referitoare la faptul că inițial s-a dispus o soluție de scoatere de sub urmărire penală atât față de el cât și față de inculpatul și că încadrarea juridică a faptei nu ar fi aceea de complicitate la omor ci de complicitate la vătămare corporală gravă, acestea nu pot face obiectul cererii de revizuire fiind chestiuni care au fost analizate cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Față de cele mai sus arătate Curtea reține că apelul promovat de condamnatul revizuient este neîntemeiat urmând a fi respins, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Văzând și prevederile art. 379 pct. 1, lit. b Cod pr. penală și pe cele ale art. 192 al. 2 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul - ( fiul lui și, ns. la 23.07.1973 - deținut în Penitenciarul Focșani ) împotriva sentinței penale nr. 225/26.06.2009 a Tribunalului Vrancea - dosar nr-.
Obligă pe apelantul condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei, se va vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul-inculpat - - deținut în Penitenciarul Focșani.
Pronunțată în ședința publică azi, 28.10.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Red./16.11.2009 Grefier,
Tehnored:/17.11.2009/3 ex.
Fond:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Marcian Marius Istrate
