Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 11/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.11/
Ședința publică din data de 28 Ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor formulate de apelantul-inculpat -, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art.174 alin.1 Cod penal, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, și de apelantul-inculpat enceanu cristinel, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art.174 Cod penal, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva Sentinței penale nr. 141/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 20 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit disp.art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 28 ianuarie 2010.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față,
Prin sentința penală nr.141/13.10.2009 a Tribunalului Brăilas -a dispus condamnarea inculpaților și la câte o pedeapsă de 15 ani închisoare fiecare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o perioadă de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de "omor" prevăzută de art. 174 al. 1 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal s-a aplicat celor doi inculpați pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
Conform art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedepsele aplicate acestora perioada executată începând cu data de 13.01.2009.
În baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală și art. 998 și urm. cod civil s-a dispus obligarea inculpaților în solidar la 50 000 lei despăgubiri pentru daune morale către partea civilă G și la 70 000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare a victimei și pomenirile ulterioare către partea civilă.
Potrivit art.189-191 Cod procedură penală au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpații și sunt frați iar, la data de 8.11.2008, pe fondul unei stări conflictuale cu victima, i-a aplicat acestuia multiple lovituri care în final au condus la moartea victimei în următoarele împrejurări.
Martorii și, părinții celor doi inculpați, s-au despărțit în anul 1996. a plecat de la domiciliul soțului, din orașul Z, județul B, locuind împreună cu tatăl ei,. Cei doi feciori au rămas alături de tatăl lor, locuind împreună. Ulterior, inculpatul s-a căsătorit cu, locuind la aceasta, în orașul Cei doi inculpați țineau legătura cu mama lor prin telefon și o vizitau de 2-3 ori pe an.
, în anul 2004, început să conviețuiască în concubinaj cu victima. împreună, când în apartamentul victimei, când în locuința martorei.
Relația de concubinaj nu a fost pe placul inculpaților și frecvent au intervenit asupra mamei lor, dar și asupra victimei pentru a înceta relația. Motivele le constituiau neînțelegerile, certurile, consumul de alcool și bătăile dintre ei.
Aceste aspecte din viața mamei și a victimei i-a îndârjit pe inculpați. Aceștia, în mod repetat, au bătut și amenințat cu moartea pe victimă. Aceste manifestări au devenit mai cunoscute la moartea lui, bunicul inculpaților, dar și ulterior la pomenile organizate în comuna.
După moartea bunicului, inculpații au vândut două vaci, rămânându-le o vițică, pe care au dat-o la pășunat martorilor și, urmând să o recupereze înainte de venirea iernii.
Inculpații țineau legătura telefonic cu martora, vecină cu mama lor. De la această martoră, în lunile septembrie, octombrie și noiembrie 2008, au primit telefonic informații despre viața mamei și a victimei. Au aflat astfel că victima o frecvent pe mama lor, că a vândut calul și iapa din ogradă și alte bunuri din casă, iar banii îi cheltuia pe băutură.
Inculpații s-au hotărât să vină în comuna pentru a discuta cu mama lor și cu victima pentru întreruperea relației de concubinaj, dar și pentru ao E. pe victimă. Anterior, pe 31.08.2008, când a murit bunicul lor, cei doi inculpați au fugărit-o și bătut-o pe victimă.
Ulterior, au mai venit în comuna, plănuind și organizând prinderea victimei pentru ao E. Victima a prins de veste și acțiunea inculpaților a eșuat.
În ziua înmormântării bunicului lor, în apropierea bisericii, inculpatul a intenționat să o bată pe victima venită la procesiune. În acest sens, i-a spus mamei sale "Ce să fac măi mamă? Îi dau una și îl omor".
Intenția de ao E. pe victimă și-au manifestat-o inculpații și la de 40 zile, când victima a scăpat cu fuga din casa concubinei sale, sărind gardul la niște vecini. În aceste împrejurări, a devenit evidentă intenția inculpaților de a molesta victima.
În primele zile ale lunii noiembrie 2008, a vândut iapa și mânzul la niște vecini de etnie rromă. Aceasta și victima au băut banii și au făcut scandal. În ziua de 07.11.2008, aceste comportamente s-au repetat și au intervenit organele de poliție locală.
Martora, vecină, a cunoscut aceste detalii și, telefonic, l-a informat pe inculpatul, zicându-i ", vino încoace că v-a vândut tot din curte și din casă, o pe mă-ta, s-au îmbătat și i-au luat la poliție".
În aceeași zi, cei doi inculpați au plecat de acasă cu o autodubă Mercedes numărul B-78-, condusă de inculpatul. Pe inculpați i-a însoțit, la cererea lor, și un prieten, martorul B
Pe data de 07.11.2008, orele 23,00, au sosit acasă la mama lor în comuna. Au parcat mașina în curte. Au certat-o pe mama lor, cerându-i socoteală și banii din vânzarea cailor. Pe la orele 1,00, au plecat cu mașina să-l caute pe pentru a-l confrunta cu mama lor, considerând că aceasta minte. S-au întors după circa o oră, parcând mașina tot în curte. În discuții au strecurat amenințări cu moartea la adresa mamei lor și a victimei, precizând că îi omoară pe amândoi și apoi se vor preda la poliție.
Inculpatul cu martorul B s-au culcat în camera de la față, iar inculpatul s-a culcat în cabina mașinii, ținând motorul pornit pentru încălzire.
Pe data de 08.11.2008, orele 7,00, s-au trezit, au mai avut o discuție contradictorie cu mama lor și cu martorul, zis, spoitor și vecin cu mama lor. La scurt timp au plecat, fără a spune mamei lor ce au de gând să facă, dar i-au promis că se vor întoarce și-i vor aduce ceva alimente pentru mâncare.
Pe la orele 7,30, au scos mașina din curte și au plecat spre șoseaua de asfalt ce duce din comuna spre comuna. Din acele momente, martora nu i-a mai văzut pe fiii săi, însă în data de 12.11.2008 a vorbit la telefon cu inculpatul, căruia i-a spus că a fost la poliție unde a dat o declarație, deoarece pe îl găsiseră niște localnici mort într-un canal pe câmp. L-a întrebat ce i-au făcut lui, că acesta este mort, că dacă ei au făcut-o, să răspundă. Inculpatul i-a reproșat că-i nebună, că aiurează, a înjurat-o și a închis telefonul.
Martora, de față la discuție, l-a sunat și ea pe inculpat, constatând că acesta nu mai răspunde la telefon.
De la șoseaua de asfalt, inculpații s-au deplasat spre centrul comunei. Au oprit pe șosea la un magazin mixt, de unde au cumpărat țigări și și 3 cafele la pahar, așa cum rezultă din declarațiile lor și ale martorei, gestionară. Au plecat spre biserică și s-au oprit la bufetul, lângă stadion, peste drum de Postul de poliție. Au parcat mașina cu fața spre și aproape de intrarea în local. Inculpații au coborât din mașină, spunându-i martorului B să rămână în cabină că ei au o la bufet. După circa 2-3 minute, cei doi inculpați au ieșit din bufet împreună cu un cetățean brunet, în vârstă (declară martorul), căruia inculpatul îi spunea pe nume -. Martorul și-a dat seama că este vorba de concubinul mamei lor.
Inculpații au suit victima în cabină și, la cererea acestora, martorul s-a urcat în dubă (spațiul pentru marfă, închis, fără ferestre). Înainte de a urca în mașină, inculpatul i-a spus victimei "urcă în mașină că mergem la mama acasă să discutăm".
Potrivit martorului, care se afla în bufet, la masă cu victima, inculpații i-ar fi spus victimei că "trebuie să mergi cu noi la poliție să rezolvăm problema".
Inculpații au plecat de la bufetul pe șoseaua comunei - comuna - spre orașul Rm. După ieșirea din localitate, la circa 3- 4 km, au virat stânga, pe un drum de pământ, paralel cu un canal de irigații, pe câmp. Au virat apoi iar la stânga, într-o intersecție de drumuri și au oprit mașina la circa 700 - 800 de intersecție, pe drum de pământ, la marginea unui alt canal de irigații secat. Aici, a coborât și martorul B, dându-și seama că sunt pe câmp. Din dubă nu avea posibilitatea să vadă afară ori în cabină drumul ori direcția de deplasare.
Pe timpul deplasării, martorul B afirmă că în cabină se auzea doar muzica radio. Când a coborât din dubă, martorul a văzut-o pe victimă trântită pe marginea canalului, îi curgea sânge din gură. L-a văzut pe inculpatul lângă aceasta, lovind-o cu picioarele cu furie și necontrolat în tot corpul. Totodată, l-a auzit cum țipa și o amenința pe victimă.
Inculpatul a coborât din mașină, având în mână paharul pvc alb cu cafea și bețișorul pentru amestec. S-a apropiat de victimă și a lovit-o la întâmplare cu piciorul.
Victima se văieta și implora milă de la inculpați. În acest sens, martorul ocular precizează că a auzit-o spunându-le "măi tată, de ce dați în mine, de ce mă bateți?", totodată, ștergându-și cu o sângele de la gură și. După cum prezenta victima leziunile vizibile la față, martorul a apreciat că inculpații au început să o lovească încă de pe drum, fiind în cabină între inculpați.
Inculpatul a continuat să lovească victima cu pumnii în față, în piept și apoi s-a urcat pe aceasta, lovind-o cu genunchii și cu picioarele. La un moment dat, ambii inculpați i-au aplicat, în același timp, lovituri cu picioarele, dar cel mai frecvent și puternic a lovit-o inculpatul.
Martorul Bai ntervenit de mila victimei, cerând inculpaților să nu o mai lovească că oricum face parte din familia lor. Inculpații i-au răspuns martorului să-i lase în, să nu se amestece că este problema lor de familie.
, violența circa 10 minute și bătaia a fost aplicată în mai multe reprize de către cei doi inculpați, care între timp își beau cafeaua și fumau țigări.
Nefăcându-se înțeles de inculpați și de mila victimei, martorul B s-a retras după furgonetă și a fumat o țigară, auzind doar răcnetele inculpaților și vaietele, gemetele victimei. Într-un moment al ultimei reprize de molestare a victimei, martorul arată că l-a văzut pe inculpatul lovind-o cu piciorul în corp și împingând-o în canal, victima ajungând în partea de jos (vale) a canalului. În acele momente de rostogolire pe panta canalului în vale, martorul arată că a văzut cum victimei i-a sărit . de pe cap. Inculpatul a fost văzut coborând la victimă. De lângă mașină, martorul nu mai putea vedea ce se întâmplă în canal, însă declară că o auzea pe victimă văitându-se și pe inculpat cum răcnea la aceasta și o întreba "ia spune măi cum i-ai spus vecinului acela că a murit tătăița? Așa i-ai spus măi, că tătăițul a murit cu aia-n gură și cu lumânarea-n mână". Concomitent se auzeau zgomote înfundate de lovituri, declară martorul.
Inculpatul a venit la mașină și a dispus să plece, să meargă în comună. Acțiunea agresivă în câmp asupra victimei a durat circa o oră, între orele 9,00 - 10,00.
În comună, inculpații l-au contactat pe martorul, acasă la acesta, solicitându-i ajutor pentru a recupera vițica de la cireada de vite de lângă satul ești. Martorul le-a dat 1/2 balot paie pentru așternut și niște sfori să lege vițica. Le-a explicat traseul și a refuzat să-i însoțească. Inculpații au ajuns acasă la martor pe 08.11.2009, orele 10,15. În decurs de 1-2 ore au recuperat vițica, contactând la cireadă pe martorii și, văcari. Le-au plătit acestora suma de 400 lei pentru 2 luni de pășunat și au plecat spre Pe la orele 16,30, au ajuns acasă la martorul n, în satul, comuna, căruia i-au lăsat cadou vițica.
În data de 11.11.2008, orele 8,00, cadavrul victimei a fost descoperit în canal de martorii și, care erau cu căruța în trecere și căutau lemne de foc (tăiau cătină pe marginea canalului). Aceștia au alertat organele de poliție și pe unii localnici.
Din nota de concluzii preliminare asupra cauzelor morții și raportul de constatare medico legală (autopsie) nr.284/A/2008 din 11.12.2008 al Serviciului Județean de Medicină Legală B rezultă că moartea numitului a fost violentă și s-a datorat șocului tramatico hemoragic cu insuficiență respiratorie, consecința unui traumatism toracic sever cu fracturi cominutive a cuștii toracice și traumatism abdominal cu contuzie și dilacerare hepatică, survenite în cadrul unui politraumatism cu zone escoriate, plăgi contuze și echimoze multiple. Leziunile constatate sunt direct și necondiționat mortale și au fost produse prin lovire activă, repetată, cu corp dur (posibil pumn și/sau picior ori alt corp dur de formă alungită) și lovire comprimare cu un corp dur (cu mare probabilitate cu piciorul) în timp ce victima se afla la pământ. recoltat de la cadavru conține 1,85 %o alcool și aparține grupei A cu Rh pozitiv.
Din lezional constatat la autopsie, prin generalitatea organelor interne lezate, gravitatea leziunilor, multitudinea organelor și funcțiilor interne afectate, se poate aprecia fără dubiu că asupra victimei și-au răsfrânt acțiunea violentă amândoi inculpații, aspecte ce se coroborează și cu declarația martorului B G, prietenul inculpaților.
La interogatoriile luate inculpații au avut o conduită relativ sinceră în sensul că, în general au recunoscut săvârșirea faptei, dar au încercat să prezinte o altă situație, de fapt menționând că victima a fost preponderent lovită de inculpatul, inculpatul aplicându-i o singură lovitură cu piciorul când victima a căzut în canal.
Săvârșirea infracțiunii, în modalitatea reținută este însă pe deplin dovedită cu declarațiile inculpaților în măsura în care se coroborează cu celelalte probe adminJ. în cauză precum și cu declarațiile martorilor audiați atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, cu procesele verbale de cercetare la fața locului și planșele foto și procesele-verbale de percheziție, cu actele de constatare medico-legale, cu procesele-verbale de identificare și recunoaștere din grup și cu celelalte procese-verbale întocmite de organele de cercetare penală.
In drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpaților și, care la data de 8.11.2008 au aplicat în mod repetat lovituri cu pumnii și cu picioarele victimei, producându-i leziuni traumatice severe ce au condus la decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzute de art. 174 al.1 Cod penal.
Sub acest aspect al încadrării juridice al faptei în cauză nu au putut fi reținute dispozițiile art. 175 lit.a Cod penal, respectiv omorul săvârșit cu premeditare, întrucât, deși din probele adminJ. în cauză, rezultă că inculpații au urmărit, în repetate rânduri să-i aplice corecții victimei spre aod etermina să nu mai conviețuiască cu mama lor și să nu se mai atingă de bunurile acesteia, nu rezultă și faptul că aceștia au urmărit ori au efectuat acte de premeditare în vederea săvârșirii infracțiunii de omor asupra victimei.
Totodată, tribunalul a constatat că, față de împrejurările, durata și modalitatea săvârșirii faptei în cauză nu sunt întrunite nici cerințele disp.art.176 lit.a Cod penal, respectiv omorul săvârșit prin cruzimi, astfel că a apreciat că încadrarea juridică dată prin actul de sesizare și reținută de instanță este corectă.
Săvârșirea infracțiunii și vinovăția inculpaților fiind dovedite, instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 Cod penal și de împrejurările referitoare la persoana inculpaților, care sunt relativ tineri, au ocupație, studii medii, fără antecedente penale iar pe parcursul procesului penal au avut o conduită relativ sinceră privind recunoașterea faptei.
Față de cele expuse, instanța de fond și-a format convingerea că scopul legal al pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal se va realiza în persoana inculpaților prin condamnarea acestora la pedeapsa închisorii în limitele prevăzute de lege.
în acest mod, Tribunalul Brăila a interzis inculpaților drepturile civile prev. de art. 64 lit.a teza II și b Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
Totodată, în baza art. 350 Cod procedură penală, tribunalul a menținut starea de arest a inculpaților iar, în baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedepsele aplicate acestora perioada executată începând cu data de 13.01.2009.
Având în vedere cererile părților civile: G și precum și poziția inculpaților privind aceste cereri și ținând cont de principiul disponibilității, în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil tribunalul a obligat inculpații la despăgubiri către părțile civile în măsura constituirii acestora.
In baza art. 189-191 Cod procedură penală tribunalul a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile avocaților din oficiu urmând a fi avansate din fondul Ministerului d e Justiție.
În termen legal împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel inculpații au invocat următoarele aspecte:
- încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu și sentința de condamnare nu este corectă, în speță impunându-se reținerea infracțiunii prevăzute de art.183 Cod penal și nu infracțiunea prevăzută de art.174 al. 1 Cod penal. Au arătat inculpații că nu au urmărit și nu au acceptat producerea decesului victimei și că intenția lor a fost doar de aplicare a unei corecții astfel că forma de vinovăție cu care au acționat este praeterintenția, care este specifică infracțiunii prevăzute de art. 183 Cod penal;
- în speță se impunea reținerea circumstanței atenuate legale prevăzute de art. 73 lit. b Cod penal întrucât inculpații au fost provocați de atitudinea victimei față de mama lor pe care o bătea și căreia îi vindea bunuri din gospodărie. Mai mult, victima ar fi avut și față de inculpați un comportament provocator, insultându-i și lovindu-i ceea ce a determinat riposta acestora;
- redozarea pedepselor aplicate inclusiv prin reținerea de circumstanțe atenuante judiciare având în vedere conduita bună a inculpaților anterior comiterii faptei;
- reducerea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului având în vedere că acesta a avut o participație a lovit doar o dată victima și că marea majoritate a violențelor au fost exercitate de inculpatul;
- reducerea cuantumului despăgubirilor la care au fost obligați inculpații față de părțile civile întrucât acestea sunt disproporționat de mari față de prejudiciul încercat de acestea.
Apelurile declarate de către inculpați sunt fondate și urmează a fi admise pentru cele ce se vor arătata în continuare.
Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu sub toate aspectele, în baza art.371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că soluția pronunțată de instanța de fond este rezultatul unei corecte aprecieri a materialului probator administrat în cauză, în mod justificat reținându-se situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților și.
Din această perspectivă Curtea nu poate primi favorabil criticile formulate de inculpații apelanți referitoare la schimbarea încadrării juridice și la reținerea stării de provocare prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal.
1. Astfel, în ceea ce privește încadrarea juridică, Curtea reține că în speță nu se poate reține comiterea de către inculpați a infracțiunii de "loviri sau vătămări cauzatoare de moarte" prevăzută de art. 183 Cod penal ci a infracțiunii de "omor" prevăzută de art. 174 al.1 Cod penal întrucât poziția psihică a inculpaților la momentul comiterii faptei a fost aceea specifică intenției indirecte și nu aceea specifică preaterintenției.
În acest sens, atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară, s-a arătat că poziția psihică cu care a acționat făptuitorul trebuie stabilită în fiecare caz în raport cu instrumentul folosit de făptuitor ( instrument sau nu de a produce moartea), regiunea corpului lovită (o zonă vitală sau nu), numărul și intensitatea loviturilor (o singură lovitură sau mai multe lovituri, aplicate cu mare intensitate), raporturile dintre infractor și victimă anterioare săvârșirii faptei (raporturi de dușmănie sau raporturi de prietenie) și atitudinea infractorului după săvârșirea faptei (a încercat să dea un prim ajutor victimei sau a lăsat-o în starea în care a adus-o). De asemenea, s-a subliniat că este necesară luarea în considerare a tuturor acestor împrejurări și nu numai a unora, deoarece, chiar dacă unele împrejurări par concludente, privite izolat, pot duce la o încadrare juridică greșită a faptei.
Raportând criteriile mai sus arătate la speța dedusă judecății Curtea reține că, dacă inculpații nu au folosit vreun instrument să producă moartea, rezumându-se să lovească victima doar cu pumnii și picioarele, celelalte elemente ce conduc la stabilirea poziției subiective a inculpaților impun concluzia că aceștia, chiar dacă nu au urmărit producerea morții victimei au prevăzut și acceptat posibilitatea ca acest rezultat să apară.
În acest sens pledează faptul că inculpații au lovit victima peste tot corpul, inclusiv într-o regiune vitală (în zona toraco-abdominală), loviturile aplicate fiind multiple, dintre care unele de o intensitate deosebită (victima suferind fracturi costale multiple, ruptură de plămâni și dublă fractură de stern), lăsând-o apoi în părăsire într-un loc izolat ceea ce a făcut imposibilă acordarea asistenței medicale.
Toate aceste aspecte, coroborate și cu împrejurarea că relațiile anterioare dintre victimă și inculpați erau de dușmănie, la dosar existând probe că inculpații au mai căutat-o și în alte rânduri pe victimă pentru aoa gresa, conduc la concluzia că inculpații au săvârșit fapta cu intenție indirectă și nu cu praeterintenție astfel că încadrarea juridică reținută de instanța de fond, aceea de "omor" prevăzută de art. 174 al. 1 Cod penal, este corectă și nu se impune a fi schimbată.
2. Nici solicitarea inculpaților de reținere a circumstanței atenuante legale prevăzute de art.73 lit. b Cod penal nu poate fi primită favorabil.
Astfel, potrivit textului de lege mai sus arătat, constituie circumstanță atenuantă "săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă".
În speță inculpații au încercat să acrediteze ideea că au comis fapta datorită puternicei tulburări provocate de victimă care, pe de o parte, manifesta de mai mult timp un comportament agresiv față de mama lor, cu care avea de altfel o relație de concubinaj, iar pe de altă parte, le-a adresat cuvinte jignitoare și chiar l-a lovit pe inculpatul cu ocazia deplasării în autoduba condusă de inculpatul.
Probele adminJ. în cauză infirmă însă aceste susțineri.
Astfel, în ceea ce privește raporturile dintre victima și mama inculpaților, martora, rezultă că relațiile dintre aceștia erau liber consimțite și că între ei existau certuri datorită consumului de băuturi alcoolice, ajungând chiar să se bată, dar că aceste certuri erau repede depășite. De asemenea, rezultă că inculpații i-au bătut în mai multe rânduri atât pe mama lor cât și pe victima nemulțumiți fiind de relația dintre cei doi, de faptul că aceștia consumau împreună băuturi alcoolice și că vindeau lucruri din casă pentru a obține bani pentru băutură (declarație martoră, filele 199-203, dosar urmărire penală).
Referitor la evenimentele din perioada 07 - 08.11.2008 se constată că în seara zilei de 07.11.2008 inculpatul a fost sunat de o vecină a mamei sale, martora, care i-a spus că aceasta a vândut o iapă și un, că a băut împreună cu victima și că au făcut scandal, inculpatul spunând la telefon "Lasă, bre, că vin și o aranjez eu și pe ea și pe el!"(declarație martoră filele 263-268, dosar urmărire penală și fila 189 dosar fond)
În aceeași seară, ajungând la domiciliul mamei lor, inculpații au bătut-o pe aceasta cerându-i banii din vânzarea cailor și interzicându-i să mai trăiască cu victima, amenințând că îi vor omorî pe amândoi și că se vor preda apoi la poliție (declarație martora, filele 199-203).
La miezul nopții inculpații au plecat să îl caute prin comună pe dar negăsindu-l s-au întors acasă și s-au culcat.
Este adevărat că în cursul judecății martora și-a nuanțat declarațiile (filele 181-182 dosar fond), susținând că era bătută în dese rânduri de victima și că acesta era cel care îi vindea animalele din curte, însă această nouă depoziție apare ca fiind făcută pentru a ușura situația inculpaților și nu va fi reținută de instanță, câtă vreme revenirea față de declarația anterioară nu este în vreun fel justificată iar această nouă declarație nu se coroborează cu celelalte probe adminJ. în cauză.
Din această perspectivă este de remarcat că atitudinea ostilă a inculpaților față de victimă rezultă și din alte probe adminJ. în cauză, aceștia urmărind mai demult să îl prindă pe și să îi aplice o corecție corporală. În acest sens este declarația martorului căruia inculpații i-au cerut în ziua de 02.11.2008 să meargă în bar și să-l trimită pe acesta la mama lor acasă pentru ca apoi ei să îl prindă (filele 22-224, dosar urmărire penală și fila 267 dosar fond) declarație care se coroborează cu depoziția martorei.
Aceleași aspecte rezultă și din declarațiile inițiale date de martora și din declarațiile martorei conform cărora inculpații au agresat-o pe victimă și cu ocazia înmormântării bunicului lor, inculpatul spunând chiar "Ce să fac mamă? Îi dau una și îl omor!".
Cât privește susținerea inculpaților cum că victima le-ar fi vorbit urât și ar fi fost agresivă cu ei pe timpul deplasării cu autoduba Curtea reține că aceasta nu este susținută de alte mijloace de probă, martorul ocular BGn eremarcând urme de violență la vreunul dintre inculpați, dimpotrivă, relatând că, după cum arăta victima atunci când el a coborât din autodubă, probabil că inculpatul începuse să îl bată încă de pe drum până să ajungă la locul în care au oprit (declarații fila 284 dosar urmărire penală).
Față de cele mai sus expuse Curtea apreciază că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se reține că inculpații au săvârșit fapta într-o stare de puternică tulburare sau emoție, contextul în care această faptă a fost comisă reliefând chiar că inculpații au acționat cu o persistență și o determinare vecine cu premeditarea, căutând-o pe victimă în mai multe rânduri pentru a-i aplica o corecție corporală convinși fiind că doar astfel o vor determina pe aceasta și pe mama lor să renunțe la relația și la comportamentul pe care le aveau.
De altfel, ceea ce este specific circumstanței prevăzute de art. 37 Cod penal este împrejurarea că infracțiunea provocată constituie o replică imediată a actului provocator, aproape cvasisimultană cu acesta și că ea poate fi săvârșită și la un interval scurt de timp de la comiterea actului provocator, dar cu condiția ca starea de tulburare să fi persistat în așa fel încât, în momentul săvârșirii faptei, făptuitorul să se fi aflat sub imperiul acesteia, aspecte care nu se regăsesc în cauza dedusă judecății.
În consecință solicitarea inculpaților de reținere a prevederilor art. 73 Cod penal este neîntemeiată și nu poate conduce la admiterea apelului și la modificarea hotărârii supuse controlului judiciar în acest sens.
3. Tot astfel Curtea nu poate primi solicitarea inculpaților de reținere a unor circumstanțe atenuante judiciare și de aplicare a unei pedepse sub minimul special prevăzute de lege.
Astfel Curtea reține că fapta de săvârșirea căreia se fac vinovați inculpații este extrem de gravă având în vedere modalitatea de comitere, violența de care au dat aceștia dovadă, multitudinea de lovituri aplicate victimei și intensitatea acestora, precum și faptul că au abandonat victima într-un loc izolat lipsind-o astfel de posibilitatea acordării de îngrijiri medicale.
De asemenea nu trebuie ignorate diferența de vârstă dintre victimă și inculpați dar și disproporția vădită de forțe dintre aceștia și persoana agresată precum și atitudinea inculpaților care nu au încetat agresiunea, lovind victima timp de aproximativ 10 minute, deși aceasta îi ruga să aibă milă de ea.
Toate acestea, coroborate cu atitudinea inculpaților de după comiterea faptei, cei doi sustrăgându-se da la urmărirea penală timp de peste două luni, conduc la concluzia că în speță nu este oportună reținerea de circumstanțe atenuante și că prin coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta comisă sancțiunea ce s-ar aplica nu ar reflecta corespunzător criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal și ar fi lipsită de posibilitatea atingerii funcțiilor sale preventiv educative.
Cât privește faptul că inculpații se află la primul impact cu legea penală și că au dat dovadă de sinceritate și regret față de fapta comisă Curtea reține că aceste împrejurări au fost avute în vedere de instanța de fond, care, chiar dacă nu le-a conferit caracterul de circumstanțe atenuante, le-a acordat semnificație prin stabilirea unor pedepse ce nu au fost orientate spre maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă, cum ar fi impus celelalte circumstanțe ale cauzei.
4. Deosebit de cele mai sus arătate, referitor la dozarea pedepselor aplicate celor doi inculpați, Curtea constată că instanța de fond nu a apreciat corespunzător gradul de participație al fiecăruia dintre inculpați, stabilind pentru aceștia pedepse într-un cuantum identic, deși probele adminJ. în cauză reliefează o contribuție mai redusă la comiterea faptei din partea inculpatului, în acest sens fiind atât declarațiile inculpaților dar și ale martorului ocular B
Astfel, inculpații au susținut în mod constant că cel care a început să o lovească pe victimă și care a continuat să aplice majoritatea loviturilor a fost inculpatul în vreme ce inculpatul s-a rezumat la aplicarea unei singure lovituri cu piciorul.
La rândul său martorul BG( declarații filele 281-294 dosar urmărire penală și filele 191-192 dosar fond) a arătat că cel care a început să o lovească pe victimă a fost inculpatul și că a avut impresia că loviturile fuseseră aplicate de acesta încă de când erau în autoduba condusă de inculpatul.
Apoi, martorul arătat că atunci când a coborât din autodubă a văzut cum victima era căzută la pământ, că îi curgea sânge din gură și că inculpatul o lovea cu picioarele peste tot corpul, cu furie și necontrolat, țipând și reproșându-i acesteia comportamentul avut cu ocazia decesului bunicului lor. Cu acea ocazie a mers lângă cei doi și inculpatul lovind victima o dată cu piciorul după care inculpatul s-a aplecat peste victimă lovind-o cu pumnii în față, în piept iar apoi s-a urcat peste victimă lovind-o cu genunchii.
A mai arătat martorul că apoi ambii inculpați au lovit victima cu picioarele dar că cel mai frecvent și cel mai puternic a lovit inculpatul.
În sfârșit martorul a precizat că la un moment dat inculpatul a împins-o cu piciorul pe victimă care a căzut într-un șanț ce era în apropiere dar că după victimă a coborât doar inculpatul, din zona respectivă auzindu-se apoi zgomote înfundate de lovituri și strigăte de reproș adresate de inculpat victimei.
Cele mai sus arătate conturează o participare mai redusă a inculpatului în raport de violențele comune exercitate de cei doi inculpați asupra victimei, aspect care, în opinia instanței de control judiciar, trebuie să își găsească relevanță pe planul individualizării pedepselor aplicate în cauză.
Este adevărat că victima a decedat în urma multiplelor leziuni suferite și că nu s-a putut stabili care anume dintre loviturile aplicate de inculpați au condus la rezultatul letal însă este de presupus că, de vreme ce inculpatul a aplicat majoritatea loviturilor, lovituri care au avut intensitatea cea mai mare, aportul inculpatului la producerea acestui rezultat a fost pe cale de consecință mai redus.
Pentru aceste considerente Curtea urmează a admite apelul declarat de inculpatul urmând ca în rejudecare să redozeze pedeapsa aplicată acestuia până la un cuantum care să reflecte în mod judicios participația sa concretă la comiterea infracțiunii de deduse judecății.
5. În sfârșit, cu privire la latura civilă a cauzei, Curtea constată că apelul declarat de inculpați este fondat întrucât instanța de fond i-a obligat pe aceștia la despăgubiri disproporționat de mari în raport de prejudiciul încercat și dovedit de părțile civile.
Astfel, din actele dosarului rezultă că în fața instanței de fond ( fila 63) partea civilă G, fratele victimei, a solicitat despăgubiri în sumă de 50.000 lei cu titlu de daune morale iar partea civilă, sora victimei, a formulat pretenții în sumă de 100.000 lei pentru cheltuielile ocazionate de înmormântare și de pomenile ulterioare.
Cu ocazia audierii lor (filele 133, 134 dosar fond) partea civilă a precizat că de fapt solicită suma de 70.000 lei și că a cheltuit pentru înmormântarea victimei suma de 7.000 lei iar pentru cele patru pomeniri ulteriore câte 5.000 lei în vreme ce partea civilă Gaj ustificat suma solicitată, de 50.000 lei, prin aceea că uciderea fratelui său i-a creat o puternică suferință.
La rândul lor inculpații au precizat, cu ocazia declarațiilor date în fața instanței de fond, că sunt de acord să despăgubească părțile civile însă în fața instanței de apel au precizat că acest acord se referea la sumele ce urmau a fi dovedite de părțile civile și nu la întreaga sumă solicitată de acestea, sumă care este în mod evident exagerată față de prejudiciul real încercat de acestea.
Așa fiind, Curtea urmează a constata că prejudiciul material suferit de partea civilă nu depășește suma de 30.000 lei și apreciază totodată că aceeași sumă se cuvine cu titlu de daune morale părții civile G ținând seama de vârsta victimei, de împrejurarea că cei doi frați își duceau traiul separat și că ceilalți frați ai victimei ori copii acesteia nu au reclamat producerea vreunui prejudiciu moral, situație în care va reduce în mod corespunzător cuantumul despăgubirilor la care au fost obligați cei doi inculpați.
Față de cele mai sus arătate urmează ca apelurile declarate de inculpații și să fie admise, cu consecința desființării în parte a sentinței supuse controlului judiciar urmând ca în rejudecare să se dispună reducerea pedepsei principale aplicată inculpatului, precum și reducerea despăgubirilor la care au fost obligați inculpații în solidar către părțile civile G și.
Reținând că inculpații și au fost cercetați în stare de deținere preventivă și că măsura arestării preventive este justificată în continuare, subzistând temeiurile care au condus la luarea și menținerea ei succesivă pe parcursul judecății în fond și apel, Curtea va menține starea de arest a celor doi inculpați și va deduce totodată din pedepsele principale aplicate acestora durata reținerii și arestării preventive de la 13.01.2009 la zi.
Văzând și prevederile art. 192 al. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de inculpații: - (CNP:-, fiul lui și, născut la 04.08.1977 în B, județul B, domiciliat în Z, strada -, bloc 23, scara C, apartament 10, județul B, și reședința în Z, strada - bloc 14, scara F, apartament 7, județul B, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) și (CNP:-, fiul lui și, născut la 16.05.1981 în Z, județul B, domiciliat în Z, strada - bloc 23, scara C, apartament 10, județul B, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva sentinței penale nr.141/13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința penală nr. 141/13.10.2009 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de "omor", prevăzută de art. 174 al. 1 Cod penal, de la 15 ani închisoare la 12 ani închisoare.
Reduce cuantumul despăgubirilor la care au fost obligați inculpații în solidar astfel:
- către partea civilă G, cu titlu de daune morale, de la 50 000 lei la 30 000 lei,
- către partea civilă, cu titlu de daune materiale, de la 70 000 lei la 30 000 lei.
Menține măsura arestării preventive luată în cauză față de inculpații și iar în baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa principală aplicată acestora durata arestării preventive de la 13.01.2009 până la zi - 28.01.2010.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare: pentru apelantul-inculpat, în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, pentru apelantul-inculpat -, în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, pentru intimata-parte vătămată, în B, cartier III, - 2, apartament 35, județul B, Cod poștal nr.-, și pentru intimatul-parte vătămată G, în,-, județul B, Cod poștal -.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. /12.02.2010
Tehnored. -/ 4 ex./12.02.2010
Fond:
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă
