Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 11/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR- - Art.20 rap.la art.174 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.11
Ședința publică de la 19 ianuarie 2010
Președinte G - JUDECĂTOR 1: Gheorghe Vintilă
- - JUDECĂTOR 2: Constantin Mereanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
La data de 11 ianuarie 2010, s-au luat în examinare apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.447 din 17 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Rezultatul dezbaterilor judiciare este cuprins în încheierea din data mai sus arătată, când, făcându-se nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, în vederea deliberării, Curtea a amânat pronunțarea la 19 ianuarie 2010, dată la care a adoptat prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.447 din 17 octombrie 2009, Tribunalul Dolj, în baza art.181 Cod penal, a condamnat pe inculpatul - fiul lui și, născut la 02 august 1970, în C, CNP -, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, domiciliat în comuna, jud.D, la 2 ani închisoare ( fapta din 23.10.2007 asupra părții vătămate - ).
În baza art.192 al.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare ( fapta din 23.10.2007).
În baza art.217 al.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 2 luni închisoare.
În baza art.193 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art. 180 al.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare ( fapta din 7.01.2008 asupra părții vătămate ).
În baza art.217 al.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 2 luni închisoare.
În baza art.192 al.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare.
În baza art.182 al.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare ( pentru fapta din 29.01.2008 asupra părții vătămate C-tin).
În baza art.20 rap.la art.174 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 6 ani închisoare (fapta din 20.10.2008 asupra părții vătămate ).
În baza art.33 lit.a - 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.
În baza art.88 și 350 s C.P.P.-a dedus reținerea și arestul preventiv, cu începere de la 22.10.2008, la zi, menținându-se starea de arest față de inculpat.
S-a făcut aplicarea art.71 și art.64 lit.a teza II și b Cod penal.
În baza art.118 lit.b Cod penal, s-a confiscat de la inculpat toporul folosit la săvârșirea infracțiunilor prev.de art.181 și art.20 rap.la art.174 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată -, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate suma de 93,50 lei; părții vătămate - suma de 50 lei și părții civile - 1.000 euro daune materiale și 500 euro daune morale, precum și Spitalului Clinic Județean de Urgență C, suma de 2.296,13 lei reactualizată la data plății.
S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă, ca nedovedită.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul este cunoscut în comuna, Jud.D, ca fiind o persoană violentă, cu deosebire atunci când se află sub influența băuturilor alcoolice și care avea obiceiul de a purta asupra lui, când se deplasa în sat, un, ascuns în mâneca hainei pe care-o purta.
Fiind o fire ușor irascibilă, intra frecvent, fără motive, în conflict cu alte persoane pe care le amenința că le va aștepta în drumul de întoarcere spre casă și pe care, în aceste condiții, le agresa.
1. Astfel, în seara zilei de 23.10.2007 partea vătămată - - sărbătorea cu prietenii săi, și, la un bar din comuna, situat în apropierea locuinței fratelui inculpatului -, întoarcerea sa în țară.
La o altă masă, din același bar, se afla inculpatul care, înțelegând din discuțiile purtate de partea vătămată că ar fi întrebat să cumpere o, s-a oferit să-i vândă el o, propunere care însă i-a fost refuzată.
Acesta a fost motivul pentru care inculpatul s-a ridicat de la masă și a încercat să-l lovească cu un cuțit pe -, conflictul fiind aplanat de ceilalți consumatori care au intervenit, inculpatul plecând la locuința fratelui său -.
După puțin timp, acesta a revenit în bar, înarmat cu ul pe care-l purta în mod obișnuit asupra sa, și a lovit partea vătămată în umărul drept, tăindu-i geaca pe care o purta.
Acest incident a determinat-o pe partea vătămată și pe prietenii săi să plece la un alt bar din comună.
că acesta s-a întors la domiciliul său, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate, unde a pătruns fără acceptul proprietarilor, îndoind și rupând din sudură, trei ștacheți metalici din gard.
Din locuință a ieșit inițial mama părții vătămate care i-a explicat acestuia că fiul său nu este acasă, ceea ce l-a determinat pe inculpat să părăsească gospodăria, adresând amenințări cu moartea, în prezența părinților victimei și martorilor și.
Martora - a plecat în căutarea fiului său pe care l-a găsit într-un bar de lângă sediul CEC și cu care a început să se deplaseze spre casă.
La o distanță de câțiva metri de bar, cei doi au fost întâmpinați de inculpat, care i- aplicat părții vătămate o lovitură cu toporul în zona fronto-parietală dreapta, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale.
Faptele inculpatului de intra fără drept în curtea locuinței martorilor - și, înarmat cu un topor și proferând amenințări cu moartea la adresa părții vătămate, apoi distrugerea gardului împrejmuitor și ulterior, lovirea acesteia în zona capului, agresiune ce a necesitat pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.192 al.2 Cod Penal,art.217al.1 Cod Penal, art.193 și Cod Penal art.181
Cod Penal2. În seara zilei de 07.01.2008, inculpatul se afla într-un grup de bărbați care stăteau de vorbă la intersecția a două ulițe. În momentul în care a observat- pe partea vătămată, fără nici-un motiv început să- lovească cu un corp contondent, reproșându- că "face parte din neamul lui ".
Loviturile pe care partea vătămată a reușit să le pareze, vizau zona craniană și au produs leziuni ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost expusă, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev.de art.180 al.2
Cod Penal3. În seara zilei de 29.01.2008, martora a auzit un zgomot puternic produs de spargerea unui geam termopan de la casă, iar când a intrat în camera de unde s-a auzit zgomotul, a observat că geamul camerei era spart cu o piatră care se afla pe dușumea.
În momentul în care a ieșit în curte să vadă ce s- întâmplat, l-a observat pe inculpat, care pătrunsese fără drept în curtea locuinței, unde se mai aflau și parțile vătămate - și.
Martora l-a alertat pe socrul său - care a ieșit în curte să vadă ce se întâmplă, moment în care inculpatul l-a prins cu o mână de gât, iar cu cealaltă în care ținea ul, l-a lovit cu muchia în zona temporală dreapta, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale ( certificat medico-legal nr. 219/A/01.02.2008).
Deși forța loviturii a fost atenuată de căciula din pe care partea vătămată o purta pe cap, acesta a căzut, pierzându-și temporar cunoștința.
Deși inculpatul a părăsit în fugă locuința, a fost totuși observat de martorul și soția acestuia, care au fost chemați în ajutor de nora victimei,.
În drept, faptele comise de inculpat în seara zilei de 29.01.2008, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lovire, distrugere și violare de domiciliu, incriminate de dispoz.art.180 al.2 Cod Penal, art.217 și Cod Penal art.192 al.2
Cod Penal4. Partea vătămată și fratele său s-au deplasat în ziua de 20.10.2008 la un cetățean din comuna pentru efectuarea unor lucrări de zidărie.
După ce au terminat lucrul, cei doi frați au plecat spre domiciliul martorului, a cărui locuință se învecinează cu locuința inculpatului.
Pentru că martorul a rămas de vorbă cu un vecin, partea vătămată și-a continuat drumul spre locuința fratelui său.
La scurt timp, când martorul a ajuns acasă, a observat că fratele său nu sosise, deși plecase înaintea sa, iar distanța ce trebuia parcursă era de numai 100-150. Martorul, împreună cu soția și fiica sa, au început să-l caute pe partea vătămată.
După 15 minute, inculpatul l-a strigat pe martor și i-a spus să vină să ridice pe vărul său an pentru că a fost ucis.
Deplasându-se în curtea inculpatului, martorul l-a observat pe acesta ținând în mână o sapă, cât și pe o persoană de sex masculin, căzută la pământ, aflată în stare de inconștiență, iar în momentul în care s-a aplecat s-o identifice a observat că era fratele său.
Pentru că la fața locului s-au strâns mai multe persoane inculpatul a fugit, luând cu el și sapa pe care a abandonat-o într-un loc necunoscut.
Partea vătămată a fost transportată la domiciliul său apoi la Spitalul Clinic de Urgență C - leziunile produse necesitând pentru vindecare 12-14 zile îngrijiri medicale însă, conform certificatului medico-legal nr.3640/27.11.2008, cele de la nivelul antebrațului stâng sunt leziuni de autoapărare și au fost produse în condițiile în care victima și-a apărat zona craniană, vizată de către inculpat.
Din acest motiv nu s-au produs leziuni mai grave, apte să producă decesul victimei.
În drept, fapta inculpatului de a lovi victima cu un corp tăietor-despicător, cu o intensitate mare, vizând o zonă vitală a corpului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, incriminată de dispozițiile art. 20 rap. la art. 174 Cp.
Deși cu privire la această faptă inculpatul s-a apărat precizând că a găsit victima în curtea sa, dormind sub un șopron, în momentul în care s-a deplasat să dea mâncare la, și că, pentru că a acesta nu a spus cine este și nici ce caută acolo, a început să-l lovească cu sapa în cap, versiunea sa exclude legitima apărare invocată, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 44 alin. 21Cp.
Fapta, chiar în versiunea prezentată de inculpat, nu a fost săvârșită pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violență, viclenie sau efracție, ci, dimpotrivă, în condițiile în care victima nu a schițat nici un gest, nu l-a atacat, ci doar s-a apărat.
Situația de fapt reținută de prima instanță, existența faptelor, cât și vinovăția inculpatului au fost demonstrate de un probatoriu constând în declarațiile părților vătămate, - și, declarațiile martorilor:, -, -, -, certificatul medico-legal nr.2724/5.11.2007 ( f 44 up; nr.38/A2/9.01.2008( f 75 up), nr.219/A2/ din 01.02.2008 ( f 92 up), nr.3640/A1/ din 12.XI.2008 ( f 128 up), nr.A- ( f 201 up), planșele fotografice ce ilustrează distrugerile făcute de inculpat și leziunile provocate victimelor ( f 113- 128 up), coroborate cu recunoașterea parțială a faptelor de către inculpat.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste fapte, împrejurările concrete în care au fost comise (noaptea, folosind obiecte contondente la infracțiunea de violență, apte să producă leziuni importante și chiar moartea), perseverența sa infracțională, atitudinea nesinceră, manifestată în cursul procesului penal, astfel încât reeducarea sa eficientă nu poate fi realizată decât prin aplicarea unor pedepse privative de libertate.
În cauză, s-a făcut aplicarea art. 33-34 Cp privind concursul real de infracțiuni și art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b Cp privind executarea pedepselor accesorii.
În temeiul dispoz. art. 88 Cp și art. 350 s-a dedus din pedeapsa rezultantă reținerea și arestul preventiv cu începere de la 22.10.2008 la zi, fiind menținută starea de arest față de inculpat.
De la inculpat s-a confiscat, în temeiul dispoz. art. 118 lit. b Cp, ul folosit la săvârșirea infracțiunilor de violență.
În temeiul dispoz. art. 14 și 346 Cp rap. la art. 998.civ. inculpatul a fost obligat să plătească Spitalului Clinic de Urgență C despăgubiri civile, în sumă de 2296,13 lei reactualizată la data plății, precum și părților civile, - și -, reprezentând daune materiale și morale.
S-a luat act că partea vătămată - nu s-a constituit parte civilă în parte.
Întrucât partea vătămată nu a făcut nici un fel de dovezi privind prejudiciul suferit, cererea sa a fost respinsă ca nedovedită.
Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, cât și inculpatul.
În apelul parchetului, soluția a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
1. - în mod greșit, inculpatul a fost condamnat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.182 alin.2 Cod penal (faptă săvârșită la 29 ianuarie 2008, asupra părții vătămate -), în condițiile în care prin actul de sesizare a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.180 alin.2 Cod penal;
2. - pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea greșit reținută, aceea prev.de art.182 alin.2 Cod penal, este în alte limite decât cele legale, fiind corespunzătoare pentru infracțiunea prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
3. - cât privește infracțiunea prev.de art.181 Cod penal, reținută față de inculpat, instanța de fond nu a indicat alineatul corespunzător, impunându-se reținerea alin.1 de sub art.181;
4. - în mod greșit s-a făcut aplicarea dispoz.art.118 lit.b Cod penal, temei în baza căruia s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a unui folosit la săvârșirea infracțiunilor de violență, în condițiile în care, la dosarul de față, nu a fost depus nici un corp delict, ul respectiv a cărui confiscare s-a dispus, constituind, într-adevăr, corp delict, însă într-un alt dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj (nr.306/P/2009), având ca obiect infracțiunea prev.de art.174 Cod penal, atribuită aceluiași inculpat.
5. - pedepsele ce s-au aplicat inculpatului sunt greșit individualizate în raport de criteriile înscrise în art.72 Cod penal, justificându-se majorarea acestora în raport cu gradul de pericol social concret sporit al faptelor, cu perseverența infracțională manifestată de inculpat, cunoscut ca o fire extrem de violentă, consumator de alcool, și care, prin modul de operare descris mai sus, a agresat un număr de aproximativ 20 de persoane.
În apelul său, inculpatul a criticat soluția pentru netemeinicie, apreciind în motivele scrise, cât și prin cele susținute oral de apărătorul său, că pedepsele ce i-au fost aplicare sunt prea severe, justificându-se o redozare a acestora.
Verificând hotărârea atacată, în raport de criticile de nelegalitate și netemeinicie invocate, Curtea apreciază că apelul declarat de parchet, este fondat, pe când cel declarat de inculpat va fi privit ca nefondat, în cauză, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, după desființarea sentinței, urmând a se pronunța o nouă hotărâre în fond.
Astfel, pe baza unui probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat (declarațiile părților vătămate, -, -, -, acestea coroborate cu declarațiile martorilor, -, parțial cu cele declarate de inculpat, cât și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului), prima instanță a reținut în cauză o situație de fapt exactă, confirmând învinuirile aduse inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.20 rap.la art.174 Cod penal, art.181 alin.1 Cod penal, două infracțiuni prev.de art.192 alin.2 Cod penal, o infracțiune prev.de art.193 Cod penal, două infracțiuni prev.de art.217 alin.1 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Însă, cu ocazia rezolvării acțiunii penale, făcută potrivit art.345 Cod pr.penală, instanța de fond, pronunțând condamnarea inculpatului pentru infracțiunile săvârșite, a comis unele greșeli, acestea ținând, în principal, de precizarea exactă a temeiurilor în baza cărora s-a dispus condamnarea, aspecte de nelegalitate invocate în apelul parchetului și, deopotrivă, evidențiate cu ocazia examinării cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, cum stabilește art.371 alin.2 Cod pr.penală.
În acest sens, Curtea a constatat că în mod greșit inculpatul a fost condamnat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.182 alin.2 Cod penal, faptă comisă la 29 ianuarie 2008, asupra părții vătămate -, în condițiile în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
De asemenea, pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea greșit reținută, prev.de art.182 alin.2 Cod penal, este în alte limite decât cele legale, fiind corespunzătoare pentru infracțiunea prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
Mai mult, reținând existența faptei, cât și vinovăția inculpatului, prima instanță a condamnat pe inculpat doar cu referire la art.181 Cod penal, fără a indica alin.1, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, precizarea acestuia impunându-se pentru acuratețe juridică, însă și pentru faptul că există consecințe juridice diferite prin pedepsele diferite prevăzute de legiuitor pentru alin.1 și alin.11.
Totodată, s-a făcut o aplicare greșită a prevederilor art.118 lit.b Cod penal, temeiuri în baza cărora, greșit, s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui, corp delict atașat altui dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj (nr.306/P/2009), având ca obiect infracțiunea prev.de art.174 Cod penal, privind pe același inculpat.
Alături de aceste aspecte formale de nelegalitate, instanța de prim control judiciar a apreciat că în cauză s-a făcut și o greșită individualizare a pedepselor.
Astfel, potrivit art.72 Cod penal, la stabilirea pedepselor instanța este obligată să țină seama de gradul de pericol social concret al faptelor, de împrejurările în care acestea s-au consumat, de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, pe de o parte, cât și de unele elemente ce privesc pe făptuitor, de natură a-i atenua sau agrava răspunderea, pe de altă parte.
Ori, pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului pentru art.20 rap.la art.174 Cod penal, va fi apreciată ca neîndestulătoare în raport de cerințele prev.de art.52 Cod penal.
Așadar, cu luarea în seamă a gradului de pericol social concret al faptelor săvârșite, decurs din multitudinea acestora, cât și din urmările produse, pe de o parte, dar și în considerarea unor elemente ce privesc pe făptuitor, cunoscut cu manifestări violente, având o atitudine nesinceră în cadrul procesului, stabilirea unor pedepse mai severe, cum astfel se va vedea în dispozitiv, cât și o pedeapsă rezultantă ce urmează a fi executată de inculpat în regim de detenție, va fi de natură să satisfacă scopurile de care face vorbire art.52.
Pentru aceste considerente, potrivit art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, apelul declarat de parchet va fi admis, iar după desființarea sentinței, va fi adoptată o nouă hotărâre, cum astfel se va vedea mai jos.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
soluția mai sus configurată, și stabilind că pedepsele ce s-au aplicat inculpatului sunt greșit individualizate, apelul acestuia urmează a fi privit ca nefondat, fiind respins, ca atare, potrivit art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Potrivit art.381 Cod pr.penală, în continuare, se va deduce detenția preventivă executată de inculpat, menținându-se starea de arest față de acesta, întrucât temeiurile ce au determinat luarea măsurii impun pe mai departe privarea de libertate.
Potrivit art.192 Cod pr.penală, apelantul inculpat urmează a fi obligat la 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei va reprezenta onorariu apărător oficiu ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva sentinței penale nr.447 din 17 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Desființează sentința și, rejudecând:
1. În baza art.20 rap.la art.174 Cod penal, condamnă pe inculpatul la pedeapsa principală de 6 ani închisoare, cu doi ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pedeapsă complementară (fapta săvârșită asupra părții vătămate ).
2. În baza art.181 alin.1 Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa principală de 2 ani închisoare (fapta săvârșită asupra părții vătămate - ).
3. În baza art.192 alin.2 Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.
4. În baza art.217 alin.1 Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa principală de 2 luni închisoare.
5. În baza art.193 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
6. În baza art.180 alin.2 Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare (fapta săvârșită asupra părții vătămate ).
7. În baza art.217 alin.1 Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa principală de 2 luni închisoare.
8. În baza art.192 alin.2 Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.
9. În baza art.180 alin.2 Cod penal (faptă săvârșită asupra părții vătămate -), condamnă pe inculpat la pedeapsa principală de 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare în final, inculpatul având de executat pedeapsa de 7 ( șapte) închisoare, cu 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
Face aplicarea art.71, 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
Înlătură dispoziția instanței de fond de a confisca de la inculpat un topor-corp delict.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Deduce, în continuare, detenția preventivă executată de inculpat, menținând starea de arest față de acesta.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Obligă inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Avocați
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 19 ianuarie 2010.
G - - -
Grefier,
- -
Red.jud.GV
PS/19.02.2010
Președinte:Gheorghe VintilăJudecători:Gheorghe Vintilă, Constantin Mereanu
