Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 129/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.129/
Ședința publică din data de 8 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
Grefier - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-au luat în examinare apelurile penale declarate de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C și - deținut în Penitenciarul Tulcea, împotriva sentinței penale nr.167 din data de 1 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.174-175 Cod penal.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27 noiembrie 2008, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 8 decembrie 2008.
,
Asupra apelurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prin sentința penală nr.167 din data de 01 iulie 2008, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Tulcea, a respins cererile de schimbare a încadrărilor juridice a faptelor inculpaților și, ca nefondate.
1. În conformitate cu art. 174 Cod penal raportat la art. 175 lit. i Cod penal
și cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
A condamnat pe inculpatul, CNP: -, fiul lui și, născut la 05.05.1972 în, județul T, cu domiciliul în -, județul T, deținut în Penitenciarul Tulcea, la o pedeapsă de 20 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b și e Cod penal pe o durată de 5 ani.
În conformitate cu art. 20 Cod penal raportat la art. 174 - 175 lit. i Cod penal și cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal
A condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b și e Cod penal pe o durată de 3 ani.
În conformitate cu art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal.
A contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa mai grea de 20 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b, e Cod penal pe o durată de 5 ani.
În conformitate cu art. 71 Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b, e Cod pr. penală.
În temeiul art. 350 Cod pr. penală.
A menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În conformitate cu art. 88 Cod penal.
A dedus din pedeapsa principală de 20 ani închisoare durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 5 august 2007 și până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri
2. În temeiul art. 174 Cod penal raportat la art. 175 lit. i Cod penal și cu aplicarea art. 74 al. 2 - 76 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul, CNP: -, fiul lui și, născut la 10.05.1973 în, județul T, domiciliat în -, județul T,la o pedeapsă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b, e Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 20 Cod penal raportat la art. 174 - 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 74 al. 2 - art. 76 Cod penal.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II -a și lit. b, e Cod penal pe o durată de 2 ani.
În conformitate cu art. 33 lit. - 34 lit. b Cod penal.
A contopit pedepsele aplicate inculpatului în cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b, e Cod penal pe o durată de 3 ani.
În conformitate cu art. 71 Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. teza a II-a și lit. b, e Cod penal.
În conformitate cu art. 88 Cod penal.
A dedus din pedeapsa principală de 10 ani închisoare durata reținerii de 24 ore din 5 august 2007.
În conformitate cu art. 14 Cod pr. penală raportat la art. 998 și următoarele Cod civil.
A admis pretențiile formulate de Spitalul Clinic Județean de Urgență "S " G și obligă inculpații în solidar la plata sumei de 16.186 RON către partea civilă, reprezentând cheltuieli de spitalizare și tratament.
În conformitate cu art. 191 Cod pr. civilă.
A obligat inculpații să plătească fiecare câte 1.000 RON în folosul statului cu titlu de cheltuieli judiciare.
Onorariile avocaților desemnați din oficiu în sumă de 150 lei pentru avocat și ( din cursul urmăririi penale) și 100 lei pentru avocat (în cursul judecății) s-au plătit din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea nr. 194/P/2007 din 26.10.2008 s-a dispus trimiterea în stare de judecată a inculpaților și pentru săvârșirea în coautorat a infracțiunii de omor calificat și tentativă la omor calificat prevăzută de art. 174 -175 lit. i Cod penal și respectiv de art. 20 Cod penal raportat la art. 174-175 lit. i Cod penal.
Prin actul de acuzare s-a reținut că, la data de 4 august 2007, inculpații se aflau la malul, în zona numită "" de pe raza localității, comuna împreună cu R, și.
Între inculpați și frații și a izbucnit un conflict, care a determinat manifestarea deosebită de violentă a celor doi inculpați. Aceștia, înarmați cu vâsle și bețe, le-au aplicat numeroase lovituri victimelor și, determinând refugierea acestora în apă. Și după acest moment, inculpații s-au manifestat violent, continuând să lovească cu vâslele victimele aflate în apă, mai ales în zona capului, nepermițându-le să iasă la mal. Ca urmare a loviturilor primite, a decedat, iar a suferit tisme cranio-cerebrale și leziuni grave ale brațelor superioare, deoarece a încercat să se apere ridicând mâinile deasupra capului.
În cauză, s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale Spitalul Județean de Urgență "Sf. " din G cu suma de 16.186 lei, reprezentând și tratamentul părții vătămate, ce a fost internat în perioada 6 august - 29 august 2007 și 7 septembrie - 12 septembrie 2007.
Partea vătămată s-a prezentat în fața instanței numai la primele termene de judecată, la care nu a putut fi audiat.
Ulterior, acesta a manifestat dezinteres și nu s-a mai prezentat la judecata cauzei. Mai mult, întrucât nu locuiește la adresa pe care a indicat-o în cursul urmăririi penale, nu a putut fi adus nici cu ajutorul organelor G, pentru a putea fi audiat.
Alte demersuri în vederea audierii lui ar fi presupus amânarea repetată a judecării cauzei.
În cauză au fost audiați inculpații și, precum și martorii R, ache, HG, și.
În cursul urmăririi penale, s-a întocmit raportul medico-legal nr. 156/635 din 17.09.2007, de către Serviciul Medico - Legal Județean T cu privire la, în vârstă de 57 ani, decedat la 4.08.2007. Prin această lucrare, după ce au fost evidențiate numeroasele semne de violență pe care le prezenta cadavrul. S-a concluzionat că moartea lui a fost violentă. Cauza medicală a morții a fost contuzia cerebrală (de lovitură) asociată cu hemoragia subarahnoidiană difuză, determinate de numeroasele lovituri aplicate în cap cu obiecte contondente cu profil alungit. contuză forte a capului, cu caracter tanato-generator, a fost combinată atât cu alte numeroase leziuni tice grave, precum ruptura de splină (cu hemoragie internă) și fracturi ale coastelor de ambele părți cât și cu elemente de asfixie determinată de aflarea în imersie și inhalarea apei în căile respiratorii.
S-a mai subliniat faptul că leziunile tice ale capului au fost inițial foarte grave, direct și necondiționat mortale, iar alcoolemia în momentul decesului era de 1,40 gr %
În ceea ce îl privește pe, prin raportul medico - legal nr. 655 din 8.08.2007 al Serviciului Medico - Legal Județean T, s-a constatat că acesta prezenta numeroase vătămări printre care tism cranio-cerebral ușor, fractură cominutivă antebraț drept, fractură ambele oase antebraț stâng. Leziunile tice au putut fi produse prin loviri repetate cu corpuri contondente și corp dur cu tăioasă, pot data din 4.08.2007 și necesită pentru vindecare îngrijiri medicale timp de circa 90 de zile, dacă nu survin complicații. Leziunile tice nu au interesat organe vitale și nu au pus viața părții vătămate în primejdie.
Deoarece inculpatul a prezentat organelor judiciare copia certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 1414 din 1.10.2004, în cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală psihiatrică de către același Serviciu de Medicină Legală, soluționându-se prin raportul nr. 657 din 19.09.2007 că prezenta întârziere mintală ușoară cu tulburări de comportament, iar discernământul acestuia în momentul comiterii faptei era ușor diminuat.
De asemenea, a fost efectuată o expertiză medico-legală și cu privire la inculpatul, prin raportul nr. 656 din 9.08.2007 al T, constatându-se că leziunile pe care le prezenta (o plagă de 3,5 cm parieto-temporal dreapta, excoriații, echimoze, tumefacție indurală la brațul stâng și placarde excoriate) pot data din 4 august 2007, sunt superficiale, și nu i-au pus viața în primejdie.
Din examinarea declarațiilor martorilor audiați atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, se constată că martorii R și au perceput în mod direct doar prima parte a conflictului, arătând că, după ce frații și au intrat în apă, au plecat din zona respectivă pentru a chema organele de poliție și nu au putut să mai observe derularea conflictului.
Mai mult, s-a constatat că declarațiile martorului R conțin o serie de contradicții care pun sub semnul incertitudinii obiectivitatea acestuia. Astfel, martorul Raa rătat în cursul urmăririi penale că incidentul a fost declanșat de și, care mai întâi au început să se certe și apoi să se lovească cu pumnii. A intervenit în ajutorul fratelui său, aplicându-i lovituri lui, situație în care s-a văzut nevoit să intervină la rândul său pentru a-și ajuta fratele. Astfel, s-au lovit reciproc cu pumnii până când frații și-au dat seama că nu pot face față loviturilor fraților și au fugit în apă.
În continuare, inculpații înarmându-se fiecare cu câte o vâslă îi urmăreau pe frații și le aplicau lovituri unde nimereau: îl lovea pe, iar pe.
Dimpotrivă, în cursul cercetării judecătorești, martorul Raa rătat că incidentul a fost declanșat de și, în sensul că datorită unei dispute mai aprinse, inculpatul l-a lovit pe cu palma. Văzând acest lucru, a intervenit care, l-a lovit pe cu o vâslă. La rândul său a luat o vâslă și s-au lovit reciproc și abia în acest moment a intervenit în altercație care, luând o vâslă, i-a aplicat lovituri lui, acesta din urmă apărându-se doar cu mâinile.
Mai mult, martorul a arătat în cursul urmăririi penale că îl cunoaște foarte bine pe inculpatul, care este o persoană foarte violentă, cu prietenii și în familie, chiar și atunci când nu bea (pag. 57 dosar urmărire penală). În fața instanței de judecată, martorul nu a mai susținut aceleași aspecte. Deși a fost întrebat cu privire la profilul socio-moral al inculpatului, martorul a declarat că este o persoană mediocră, chiar dacă a mai avut conflicte.
Conflictul a fost perceput însă și de martorii HG, ache și, care se aflau pe malul, la o distanță apreciată în mod diferit de către fiecare (între 50 și 200 ).
Analizând declarațiile martorilor, se constată că aceștia au observat mai întâi o bătaie între inculpați și frații și, fapt ce le-a atras atenția. derularea conflictului, martorii au constatat că inculpații nu încetau să lovească iar frații și nemaifăcând față agresiunii au fugit în apă. Au fost urmăriți și loviți în continuare cu vâslele de către inculpați. Martorii au remarcat agresivitatea deosebită a inculpaților și în special a inculpatului, (arătând că acest lucru i-a marcat profund) pe care l-au descris ca fiind persoana mai solidă, cu, având un scurt de culoare roșie spre deosebire de, care avea o bluză roșie, și fără pe cap.
Pentru stabilirea situației de fapt și a încadrării juridice corecte, au fost avute în vedere și coroborate probele administrate pe tot parcursul procesului penal, atât în cursul urmăriri penale cât și în cursul cercetării judecătorești, constatându-se următoarele:
La data de 4 august 2007, inculpații și, însoțiți de martorii și R, s-au deplasat împreună, de la locuința lui R din orașul la malul, în locul numit "", din apropierea localității, unde aveau bărcile.
Aici, s-au întâlnit cu frații și, pe care inculpații îi cunoșteu. Fiind pescari autorizați, au pescuit împreună mai mulți ani. Inculpatul a început să repare martorului R, frații se ocupau de aranjatul sculelor de pescuit, timp în care au consumat și băuturi alcoolice, iar inculpatul s-a deplasat într-un loc din apropiere, unde aveau câteva porcine, pentru o perioadă scurtă de timp.
Conflictul a fost declanșat, în jurul orelor 17 de inculpatul care, datorită unei discuții contradictorii cu, l-a lovit pe acesta cu palma. S-a produs o altercație în care au intervenit atât cât și inculpatul, la început aplicându-și lovituri cu pumnii. Apoi, inculpații, înarmându-se cu vâsle și alte obiecte cu margini tăioase (tarpan sau ) le-au aplicat multiple lovituri atât lui cât și lui, în zonele corpului și în special în zona capului. Conform declarației martorilor, la un moment dat, și au căzut, timp în care i-a aplicat lui o lovitură cu vâsla în zona capului. În a cest timp, s-a ridicat și început să-l lovească pe cu o vâslă în cap, până ce aceasta s-a rupt în două. Cert este că în această fază a conflictului, ambii inculpați au aplicat lovituri lui cât și lui.
Văzând că nu pot face față agresiunii exercitate de cei doi inculpați, frații s-au refugiat în Dunăre. Au fost însă urmăriți și loviți în continuare cu vâslele de inculpații aflați la mal. Aceștia intrau puțin în apă pentru ca astfel să-i poată lovi pe și și nu-i lăsau să iasă la mal.
Martorii au relatat că inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri lui.
Când victima, obosită, a vrut să iasă la mal, l-a mai lovit de câteva ori în cap, până ce vâsla s-a rupt, căzând cu fața în jos, în apă.
Atunci, inculpatul l-a apăsat pe cap și l-a ținut în apă preț de câteva minute, după care l-a tras pe uscat și i-a mai aplicat câteva lovituri cu vâsla.
Aceiași martori au relatat că în tot acest timp, inculpatul înarmat și el cu o vâslă, îl urmărea de pe mal pe, și îl lovea unde nimerea.
Inculpatul, după ce l-a lăsa inconștient pe, s-a înarmat cu o altă vâslă și a continuat să îl lovească pe împreună cu.
Din relatările părții vătămate, reiese că, datorită loviturilor primite, acesta la un moment dat a fost inconștient și nu știe ce s-a întâmplat cu fratele său.
Modul în care au acționat inculpații, intensitatea loviturilor, demonstrează intenția acestora de a ucide. Faptul că nu s-a produs și decesul părții vătămate nu se datorează modului în care au acționat inculpații, deoarece loviturile au fost aplicate cu aceeași intensitate și au vizat zona capului. Partea vătămată s-a apărat însă, ridicând mâinile deasupra capului, fapt ce a condus la vătămarea gravă a brațelor și producerea unor tisme craniu-cerebrale care nu i-au pus viața în pericol (pag. 31-32 dosar urmărire penală).
În consecință, cerea de schimbare a încadrării juridice a faptei celor doi inculpați - din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, și din infracțiunea de tentativă la omor calificat, în infracțiunea de încăierare - formulate de avocați, sunt nefondate și vor fi respinse ca atare.
De asemenea, se constată că nu există temeiuri pentru a se reține în favoarea inculpaților a circumstanței atenuante a provocării.
Examinând atitudinea inculpaților față de faptele săvârșite, se constată că aceștia sunt preocupați doar de consecințele infracțiunilor săvârșite în scopul atenuării răspunderii penale. Inculpații nu au manifestat sinceritate, empatie sau regret și au dorit să arate că au fost niște victime, iar a fost ucis de fratele său.
În raport de probele administrate în cauză și situația de fapt reținută, se impune precizarea că deși contribuțiile celor doi inculpați la săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și tentativă la omor calificat nu este identică, a rezultat fără dubiu că aceștia au participat în calitate de coautori la săvârșirea ambelor fapte. Astfel, chiar dacă loviturile aplicate de inculpatul au fost mortale, inculpatul, care a aplicat mai puține lovituri, a contribuit implicit, la reducerea posibilităților de apărare, la slăbirea forței fizice și psihice, consecințe care s-au înscris în procesul cauzal care a condus la decesul lui.
În aceeași formă de participație, inculpații au săvârșit și infracțiunea de tentativă la omor calificat, urmând a fi avute în vedere la individualizarea pedepselor, contribuțiile diferite ale acestora.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul prin apărător din oficiu, critică sentința sub aspectul greșitei aprecieri a probelor administrate, susținând inexistența dovezilor care să conducă la concluzia că ar fi autorul infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, fiind o victimă colaterală agresată de partea vătămată.
Învederează că fapta de omor a fost comisă de fratele său care recunoaște și descrie modalitatea comiterii infracțiunii.
Se solicită, admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, să se dispună achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedură penală.
Motivele de apel invocate de inculpatul, prin apărător, vizează, următoarele aspecte:
- reținerea circumstanței atenuante a provocării prev.de art.73 lit."b" Cod penal, motivând că acțiunea inculpatului a fost determinată de modul în care victima și partea vătămată, l-au amenințat și l-au lovit pe fratele său, inculpatul;
- față de starea mentală a inculpatului, diagnosticat cu întârziere mintală și tulburări de comportament, se cere în principal, achitarea acestuia întrucât intervenția sa în conflict s-a făcut în scopul apărării fratelui, care agresat de victimă, i-a creat o puternică tulburare, fără a mai avea dimensiunea consecințelor acesteia.
- în subsidiar, se solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74-76 Cod penal.
La Curtea de APEL CONSTANȚA, cauza a fost înregistrată sub același număr.
În apel, a fost audiat inculpatul.
La cererea apelantului inculpat, s-au întreprins diligențele legale pentru audierea părții vătămate, însă, s-a constatat că acesta nu mai locuiește la adresele indicate în dosar, din procesul verbal de executare a mandatului de aducere reieșind că, s-a mutat în municipiul G și trăiește din practicarea cerșetorie, instanța fiind în imposibilitatea de a-l audia.
Examinând sentința penală apelată, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform art.371 alin.1 Cod procedură penală, curtea constată că apelurile declarate de inculpații și, sunt nefondate pentru considerentele ce urmează a fi analizate:
Prima instanță a făcut o temeinică apreciere a tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale și la cercetarea judecătorească, stabilind o situație de fapt conformă cu dovezile produse, o încadrare juridică corespunzătore actelor materiale din conținutul laturii obiective a infracțiunii de omor calificat reținută în sarcina ambilor inculpați, atât în forma infracțiunii consumate cât și a tentativei.
Au fost înlăturate justificat atât solicitarea de reținere a infracțiunii prev.de art.183 Cod penal, lovituri cauzatoare de moarte și încăierare prev.de art.322 Cod penal cât și cererea de achitare a inculpatului, în temeiul art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."e" Cod procedură penală.
Din probele administrate, reiese că la data de 04 august 2007, pe fondul consumului de alcool, aflându-se într-un loc public, respectiv pe malul în zona denumită "" în apropierea localității, în urma unei altercații avută cu frații și, inculpații și, au aplicat acestora multiple lovituri cu pumnii și picioarele, cu vâsle și alte obiecte contondente, cauzându-le vătămări grave care au condus la decesul lui.
Leziunile tice produse părții vătămate, au vizat partea superioară a corpului - zona capului și ambele antebrațe, necesitând pentru vindecare 90 de zile de îngrijiri medicale, fără a pune în pericol viața acestuia.
Această situație de fapt rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate, cu declarațiile parțiale ale martorilor R și, cu declarațiile martorilor ache, HG, G, procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele fot cu imagini de la cercetarea la fața locului, planșa fotografică cu aspecte de necropsie, raportul medico-legal nr.156/635/17.09.2007, raportul medico-legal 655/808, raportul medico-legal nr.657/09.09.2007, raportul medico-legal 656/09.08.2007, întocmite de T și cu declarațiile parțiale ale inculpaților și.
Prin declarațiile date, inculpatul recunoaște că el este cel care a declanșat conflictul, aplicându-i o palmă părții vătămate, după ce acesta a refuzat să părăsească locul unde se aflau, altercație în care au intervenit pe rând, și, lovindu-se reciproc cu pumnii și picioarele.
Susținerile acestuia cum că decesul s-a datorat numai loviturilor aplicate de fratele său, inculpatul, nu au suport probator, fiind infirmate de declarațiile martorilor HG, G, ache, care se aflau pe malul, la o distanță de aproximativ 50- 200 metri și i-au văzut pe ambii inculpați lovindu-i cu vâslele pe frații, cu o agresivitate deosebită, inițial pe uscat, iar ulterior, și în apă, după refugierea acestora în Dunăre - care se coroborează cu declarațiile părții vătămate, date în cursul urmăririi penale.
Martorii R și, deși au asistat de aproape la declanșarea conflictului, l-au relatat diferit, astfel cum a fost analizat de instanța de fond, nereușind să perceapă direct cea de-a doua fază când victima și partea vătămată s-au refugiat în apă, deoarece, văzând că incidentul se agravează, au părăsit locul conflictului pentru a solicita sprijin poliției de frontieră.
Inculpatul, recunoaște în mod constant că i-a lovit pe și cu o vâslă peste picioare, întrucât aceștia îl loveau la rândul lor pe inculpatul.
Din analiza probelor dosarului, rezultă fără dubiu că cei doi inculpați, împreună, au săvârșit infracțiunile prevăzute de art.174 - 175 lit."i" Cod penal cu aplicarea art.37 lit."b" Cod penal și 20-174-175 lit."i" Cod penal cu aplicarea art.37 lit."b" Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit."a" Cod penal, astfel cum au fost descrise și reținute în actul de inculpare și în hotărârea apelată.
În ceea ce privește reținerea circumstanței atenuante prev.de art.73 lit."b" Cod penal, în favoarea inculpatului, se constată că a fost înlăturată corect de prima instanță.
Această circumstanță presupune că acțiunea făptuitorului, să fie rezultatul unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea produsă prin violență, atingerea fermă a demnității persoanei ori, prin altă acțiune ilicită gravă.
În cauză, nu rezultă că victima a creat o asemenea stare de tulburare sau emoție inculpatului, încât acesta nu a mai fost stăpân pe acțiunile sale și a procedat la aplicarea loviturilor letale.
Dimpotrivă, inculpatul recunoaște că el este cel care a declanșat incidentul iar probele dovedesc agresivitatea deosebită cu care a acționat, urmat îndeaproape de, aplicând lovituri violente repetate cu vâsle asupra, primul apăsându-i capul în apă câteva minute și agresându-l chiar și după instalarea stării de inconștiență când a fost scos pe malul.
Chiar dacă, în condițiile în care apelantului care prezintă întârziere mentală ușoară, cu tulburări de comportament, i-a fost creată o emoție, determinată de împrejurarea că fratele său este implicat într-un conflict, generat de acesta și nu de victimă, nu se poate reține circumstanța scuzei provocării, nerezultând că sunt îndeplinite cerințele prev.de art.73 lit."b" Cod penal.
Nu poate fi primită nici critica privind inexistența discernământului în momentul comiterii faptelor, câtă vreme raportul de expertiză psihiatrică confirmă existența discernământului ușor diminuat și, nu lipsa lui, ceea ce nu conduce la concluzia unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, se constată că instanța de fond a interpretat și a aplicat corect prevederile art.72 Cod penal, reținând în favoarea inculpatului, circumstanțe atenuante și aplicând o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
În speță, nu se justifică o reducere a pedepsei aplicată inculpatului sub nivelul celor 10 ani închisoare, întrucât într-o atare situație, nu s-ar realiza cerințele art.52 Cod penal privind scopul pedepsei, de prevenire a comiterii unei noi infracțiuni și de reeducare a inculpatului.
Cât privește excepția nulității absolute invocată în cauză, curtea constată că într-adevăr din procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, inculpatul nu a fost asistat de un apărător în acest moment procesual, împrejurare care nu este de natură să atragă nulitate actului, atât timp cât asistența juridică nu este obligatorie în cursul urmăririi penale pentru inculpatul cercetat în stare de libertate și nu se află în niciuna din situațiile prev.de art.171 alin.2 Cod procedură penală, cum este cazul apelantului inculpat.
Față de cele ce preced, alături de cele avute în vedere de instanța de fond și însușită de curte, în lipsa unor cazuri de nulitate a hotărârii, instanța în baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge apelurile declarate de inculpații și, ca nefondate.
În baza art.383 Cod procedură penală rap. la art.88 Cod penal, va deduce din pedeapsă perioada arestării de la 01 iulie 2008 pentru apelantul inculpat și de la 08.08.2008 pentru apelantul inculpat - la zi.
Având în vedere că în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, nu s-au schimbat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității absolute a procesului verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, invocată de apelanți, ca nefondată.
În baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C și - deținut în Penitenciarul Tulcea, împotriva sentinței penale nr.167 din data de 1 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-.
În baza art. 383 Cod procedură penală raportat la art.88 Cod penal,
Deduce din pedeapsă perioada arestării de la 01 iulie 2008 - la zi pentru apelantul inculpat, de la 08.08.2008 - la zi pentru apelantul inculpat.
În baza art.160 Cod procedură penală,
Menține măsura arestării preventive a apelanților inculpați și.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Obligă pe apelanții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din câte 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu, care se avansează din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați C, pentru avocați și .
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Pentru GREFIER,
Semnează conform art.312 Cod procedură penală
GREFIER SECȚIE PENALĂ
Jud.fond
Red.dec.Jud./09.01.2009
Tehnored.Gref./4 ex.
Data: 09.01.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Zoița Frangu