Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 15/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 15/

Ședința publică din 19 februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoaraa fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de inculpatul și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 397 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul-apelant, asistat de avocat ales G din cadrul Baroului A, prezente părțile civile apelante și, asistate de avocat din cadrul Baroului

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se procedează la audierea inculpatului-apelant, după ce i-au fost aduse la cunoștință disp. art. 70 Cpp, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

Apărătorul ales al inculpatului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri șir audierea martorilor, întrucât între declarațiile acestora și proba video sunt neconcordanțe.

Instanța acordă cuvântul pe cererile de probațiune formulate de apărătorul ales al inculpatului.

Procurorul se opune probelor solicitate și invocă nulitatea absolută a nepunerii în mișcare acțiunea a acțiunii penale față de inculpat.

Instanța pune în discuție excepția invocată.

Procurorul arată că în 14.01.2008 a fost admisă plângerea împotriva rezoluției prin care a fost scos de sub urmărire penală inculpatul pentru infracțiunea de omor calificat și s-a reținut cauza spre judecare. Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelată și trimiterea cauzei în vederea începerii urmăririi penale.

Apărătorul părților civile solicită respingerea excepției, întrucât sesizarea o reprezintă plângerea părților vătămate.

Apărătorul ales al inculpatului, avocat G se arată de acord cu excepția invocată și arată că prin încheiere s-a confundat victima cu inculpatul.

Inculpatul, având cuvântul, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 397 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în baza art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit. i Cod penal cu aplicarea art.73 lit. și 76 alin.1 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat

Pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal.

În baza art.76 alin.3 Cod penal s-a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi.

S-a constatat că partea civilă nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

A fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă în nume propriu și în calitate de reprezentant al minorelor, născută la 6 octombrie 1998 în P și, născută la 27 septembrie 2002 în P și a fost obligat inculpatul să plătească acestuia următoarele sume cu titlu de despăgubiri civile:

- suma de 5000 lei despăgubiri materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare;

- suma de 5000 lei daune morale;

- suma de câte 10000 lei pentru fiecare minoră cu titlu de daune morale.

A fost obligat inculpatul să plătească prestații periodice lunare pe seama minorelor și în cuantum de câte 61 lei pentru fiecare minoră începând cu data de 26 august 2004 și până la majoratul acestora.

Au fost respinse restul pretențiilor părții civile.

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această sentință penală, Tribunalul Arada reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Tribunalul Arad la data de 24 octombrie 2007 petenții și au solicitat admiterea plângerii, desființarea soluțiilor procurorului și judecarea inculpatului pentru infracțiunea de omor, considerând că din actele dosarului rezultă intenția acestuia, în mod greșit reținând procurorul legitima apărare.

Prin rezoluția procurorului din 19 iulie 2007 dată în dosarul nr.412/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.174, 175 lit. i Cod penal reținându-se incidența în cauză a dispozițiilor art.44/1 alin.2 Cod penal.

Prin ordonanța prim procurorului din 12 noiembrie 2007 dată în dosarul nr.5/II/2/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arads -a respins plângerea petenților și împotriva rezoluției din 19 iulie 2007.

Tribunalul Arad prin încheierea ședinței publice din 14 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr-, în baza art.278/1 alin.8 lit. c Cod procedură penală a admis plângerea petenților împotriva rezoluției din 19 iulie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad în dosarul nr.412/P/2004 pe care a desființat-o și a reținut cauza pentru judecarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art.174, 175 lit. i Cod penal.

S-a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.278/1 alin.9 Cod procedură penală actul de sesizare al instanței îl constituie plângerea petenților și, acțiunea penală fiind pusă în mișcare împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art.174, 175 lit. i Cod penal.

În faza de urmărire penală inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei susținând că aflându-se în legitimă apărare a aplicat victimei o lovitură cu cuțitul în zona inimii fără a urmări moartea acestuia ci doar pentru a se apăra de atacul exercitat asupra sa.

În fața instanței de fond inculpatul nu a dorit să dea declarație prevalându-se de dispozițiile art.70 alin. 2 Cod procedură penală privind dreptul la tăcere.

Din probele administrate în cauză atât cele din faza de urmărire penală cât și cele administrate în fața primei instanțe respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului, raport de autopsie medico-legală, buletin de analiză toxicologică alcoolemie, raport de constatare medico-legală, planșe fotografice, declarațiile martorilor, G, coroborate cu declarațiile inculpatului tribunalul a reținut următoarele:

În după amiaza zilei de 25 august 2004, în stația aparținând SC SA, amplasată pe DN 79, pe drumul A - O, la km 33 în apropierea localității, județul A au sosit mai multe camioane tip aparținând SC SRL și SC SRL din În acest loc șoferii au servit masa după care, o parte s-au culcat iar alții au început să consume băuturi alcoolice la restaurantul situat în parcarea respectivă. La o masă stătea victima împreună cu martorii, G și, care sărbătoreau nașterea copilului lui iar la altă masă stătea inculpatul împreună cu alte 2-3 persoane. La un moment dat între inculpat și martorii și s-a iscat o ceartă privind restituirea unei mese luate de martor de la inculpat într-o deplasare anterioară în străinătate și unele defecțiuni la camion în perioada concediului de odihnă. În timpul acestor discuții inculpatul a aplicat o lovitură cu pumnul martorului, care a ripostat în aceeași modalitate iar apoi a fost lovită victima de către inculpat, cu pumnul. Martorii și au intervenit și au aplanat conflictul.

Persoanele de mai sus au continuat să consume băuturi alcoolice și în jurul orelor 24 inculpatul s-a deplasat spre autovehiculul său și s-a întâlnit cu martorul și victima. După un schimb de replici între inculpat și martorul susmenționat, acesta din urmă a luat din mașină un levier ( metalică) îndreptându-se spre inculpat, cu intenția de a-l lovi. Între aceștia a intervenit martorul care l-a dezarmat pe martorul. Victima a luat din mâna martorului și a aplicat inculpatului o lovitură peste mâna dreaptă cu care acesta a încercat să se apere. Inculpatul s-a deplasat la mașina sa, de unde a luat un cuțit și s-a îndreptat spre victima căruia i-a aplicat o lovitură în zona inimii. Martorul s-a îndreptat spre cei doi și a luat de pe jos metalică pe care a aruncat-o în iarbă. Victima a fost transportată la spital și pe drum a decedat.

Din raportul de autopsie medico-legală nr.323/B/1 din 26.08.2004 întocmit de Serviciul de Medicină Legală A s-a reținut că moartea numitului a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne și externe consecutiv unei plăgi înțepate - tăiate transfixiante a cordului. S-a concluzionat că leziunea traumatică a putut fi produsă prin lovire directă,puternică,cu un corp înțepător -tăios(cuțit).

Prin raportul de constatare medico-legală nr.494/A/3 din 27.08.2004 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală A s-a stabilit că inculpatul a prezentat leziuni traumatice după cum urmează: cervical 2 escorații dispuse transversal; piramida nazală ușor tumefiată;echimoză pe fața antebrațului stâng și echimoză pe fața antebrațului drept și necesită 1-2 zile îngrijiri medicale, cu precizarea că ultima leziune traumatică descrisă poate pleda pentru leziune de autoapărare. Inculpatul a mai prezentat următoarele leziuni:echimoză pe fața antebrațului drept; echimoză pe fața interioară gambei dreapta și o escoriație pe fața anterioară a gambei dreapta și acestea sunt anterioare incidentului.

Prima instanță a înlăturat susținerile petentului - parte civilă privind provocarea leziunilor constatate pe corpul inculpatului de către acesta, pentru a justifica legitima apărare, având în vedere concluziile înscrisului medical susmenționat și depozițiile martorilor și.

S-a reținut că, potrivit art.44 alin.2 Cod penal este în legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. În sensul articolului susmenționat, prin atac imediat se înțelege un atac iminent, adică pe punctul de a se dezlănțui sau un atac în curs de desfășurare. sau actualitatea atacului implică o durată de timp aproape imperceptibilă între atac și apariția pericolului grav care amenință persoana sau interesele ei, încât acțiunea în apărare se impune. Când intervalul de timp între începerea atacului și ivirea pericolului este mai îndelungat, sunt alte posibilități de înlăturare a pericolului. În speță, inculpatul după ce a fost lovit de către victimă cu levierul peste mână, a luat din mașină cuțitul și a aplicat lovitura mortală. Din starea de fapt reținută, Tribunalul Arada apreciat că atacul nu a fost imediat și pe de altă parte atacul din parte victimei nu a fost de natură a crea un pericol grav pentru inculpat, așadar, condițiile cerute de lege pentru existența legitimei apărări nu sunt realizate, sens în care apărările inculpatului au fost respinse.

Tribunalul a reținut însă incidența în cauză a scuzei provocării prevăzută de art.73 lit. b Cod penal. Aceasta pentru că, starea de tulburare caracteristică circumstanței atenuante a provocării constă în reacția psihică produsă făptuitorului de actul provocator al victimei și care determină comiterea infracțiunii. S-a considerat că, existența sa se verifică în raport cu momentul săvârșirii acesteia, iar intensitatea ei se apreciază ținându-se seama de persoana făptuitorului și de circumstanțele în care s-au produs faptele. S-a apreciat că, din moment ce agresiunea săvârșită de inculpatul, constând în lovirea victimei cu un cuțit într-o zonă vitală, a avut loc după ce acesta îl lovire cu metalică și cunoscând caracterul violent al acesteia(victimei), producând în psihicul său, datorită unui pericol potențial, o stare de temere și puternică tulburare, aplicarea dispozițiilor art.73 lit. b Cod penal este pe deplin justificată.

Prin urmare, s-a considerat că fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă constituie infracțiunea de omor calificat prevăzută de art.174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal.

În limitele legale ale pedepselor instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul la 8 ani închisoare în baza art.174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal și art.76 alin.1 lit. a Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului tribunalul a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 Cod penal respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise care rezultă din limitele de pedeapsă pentru infracțiunea dedusă judecății precum și persoana inculpatului. Astfel, s-a reținut că acesta în vârstă de 37 ani la data comiterii infracțiunii, cu un nivel mediu de instruire școlară, ca absolvent de școală profesională, căsătorit, cu doi copii minori, încadrat în muncă în calitate de conducător auto, a avut o bună conduită înainte de comiterea infracțiunii, fapt ce rezultă din lipsa antecedentelor penale. De asemenea, s-a reținut că împrejurarea că acesta nu a recunoscut comiterea faptei nu îi poate fi imputată având în vedere dispozițiile art.65 alin.1 și 66 alin.1 Cod penal.

Așadar, ținând seama de datele care caracterizează atât fapta penală cât și persoana inculpatului instanța de fond a apreciat că pedeapsa de 8 ani închisoare este de natură să asigure îndeplinirea scopurilor punitiv și educativ ale pedepsei închisorii.

Ca o consecință a condamnării au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a,b Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.

În legătură cu pedeapsa accesorie privind interzicerea dreptului de a alege prevăzută de art.71 alin.1 raportat la art.64 alin.1 lit. a Cod penal, în lumina jurisprudenței CEDO referitoare la art.3 din Protocolul 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de fond a reținut că aceasta nu se aplică automat ci doar dacă instanța constată că, în raport de gravitatea infracțiunii comise, interzicerea dreptului de a alege respectă principiul proporționalității. În speță, s-a considerat că inculpatul a comis o infracțiune de omor calificat și gravitatea faptei relevă că nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața. Din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață se impune în mod rezonabil concluzia că nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. Prin urmare, s-a considerat că este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanță pe durata executării pedepsei.

În temeiul art.76 alin.3 Cod penal s-a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi.

Din înscrisul de la fila 50 dosar, s-a reținut de către prima instanță că petenta a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și este de acord cu pretențiile formulate de socrul său, petentul, motiv pentru care s-a luat act de această manifestare de voință.

De asemenea, s-a reținut că în procesul penal petentul s-a constituit parte civilă în nume propriu și în calitate de reprezentant al minorelor și, fiice ale victimei cu următoarele sume: - 10000 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de înmormântare și parastase; - 50000 lei cu titlu de daune morale reprezentând durerea pricinuită prin pierderea fiului și respectiv tatălui și plata unei prestații periodice lunare în favoarea celor două minore începând cu data decesului tatălui și până la majorat în sumă de 338 lei reprezentând 33% din venitul lunar realizat de tatăl lor.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei și aflate la filele 39-42, 53-56, 193-194 coroborate cu declarația martorei instanța a reținut că victima a fost înmormântată în localitatea de domiciliu după ritualul ortodox care a impus respectarea tradițiilor creștine specifice zonei (priveghi, parastase, etc.) și totalitatea cheltuielilor ocazionate cu acestea au fost suportate de către partea civilă și s-au ridicat la suma de 10000 lei pretinsă cu acest titlu.Ca atare, tribunalul reținând vinovăția inculpatului pentru fapta cauzatoare de prejudiciu, l-a obligat pe acesta, în baza art.14, 346 Cod procedură penală și art.998 și urm. cod civil să plătească părții civile suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri civile corespunzător stării de provocare reținute.

În legătură cu daunele morale pretinse instanța de fond a reținut că instituția acestora constituie și o reprobare morală a faptei ilicite, pe care cel care a săvârșit-o trebuie să răspundă atât pe plan social, prin executarea sancțiunii penale cât și pe plan individual prin repararea prejudiciului existent în patrimoniul părții civile și a vieții sufletești.

Tribunalul a apreciat că partea civilă a suferit ca urmare a acțiunii infracționale exercitate de inculpat, fiind lezat puternic sentimentul de afecțiune existent între partea civilă și victimă, fiul său, pe de o parte și dintre cele două minore și victima, tatăl lor și se justifică acordarea de daune morale, al căror cuantum s-a stabilit la 5000 lei către partea civilă și la câte 10000 lei pentru fiecare minoră, sume pe care urmează a le plăti inculpatul.

Din înscrisul aflat la fila 36 dosar fond și declarația martorei s-a reținut că minorele născută la 6 octombrie 1998 și născută la 27 septembrie 2002 se află în întreținerea părții civile, bunicul patern.Pe seama celor două minore s-au stabilit pensii de urmaș conform deciziei nr.- din 21 septembrie 2007 Casei Județene de Pensii P, în cuantum de 77 lei pentru și în cuantum de 76 lei pentru. În cazul infracțiunii de omor, obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice lunare către copii minori ai victimei, până la majoratul acestora are rolul de a acoperi prejudiciul cauzat minorelor prin lipsirea acestora de contribuția lunară pe care victima o avea la întreținerea lor. Așa fiind, Tribunalul Arad, având în vedere cuantumul pensiilor de urmaș și venitul mediu pe economie (840 lei) l-a obligat pe inculpat să plătească prestații periodice lunare pe seama minorelor și în cuantum de 61 lei pentru fiecare minoră începând cu data de 26 august 2004 și până la majoratul acestora. La stabilirea acestei sume instanța de fond a luat în calcul venitul mediu pe economie întrucât victima beneficia, la data decesului, pe lângă salariul lunar și de sume diferite în euro pentru fiecare deplasare în străinătate.

Celelalte pretenții ale părții civile fiind neîntemeiate, au fost respinse de către prima instanță.

Împotriva sentinței penale nr. 397 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar - a declarat apel partea vătămată și inculpatul.

În motivarea apelului declarat de către partea vătămată s-a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței penale și urmare a rejudecării, majorarea cuantumului daunelor acordate raportat la suferința cauzată urmare a acțiunii ilicite a inculpatului.

Apelul declarat de către inculpat nu a fost motivat în scris.

La termenul de judecată din 19.02.2009 instanța de apel a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată în filă separată la dosar.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelată din prisma motivelor de apel, precum și din oficiu potrivit art. 371 al. 1.C.P.P. instanța apreciază că apelul declarat de către cele două părți este întemeiat, pentru considerentele ce vor fi prezentate:

Prin rezoluția din 19.07.2007 pronunțată în dosar nr. 412/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arads -a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului cu privire la săvârșirii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 al. 1 lit. i Cod Penal, apreciindu-se că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 11 pct. 2 lit. b și art. 10 lit. e C.P.P. coroborat cu art. 44 ind. 1 al. 2.Cod Penal, în momentul săvârșirii faptei inculpatul aflându-se în legitimă apărare.

Prin ordonanța din 12.11.2007 dată în dosarul nr. 5/II/2/2005 al prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Arads -a respins plângerea petentului și, apreciindu-se ca temeinică rezoluția de scoatere de sub urmărire penală, astfel încât părțile vătămate s-au adresat instanței de judecată care, prin încheierea din 14.01.2008 (fila 26 dosar) a admis plângerea petenților și împotriva rezoluției din 19 iulie 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad din dosar 412/P/2004 pe care o desființează și reține cauza pentru judecarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 rap. la art. 175 al. 1 lit. i

Cod Penal

La termenul de judecată din 03.03.2008, față de citarea făptuitorului cu mandat de aducere cu executare efectivă, instanța a procedat la audierea inculpatului (fila 51 dosar fond), acesta rezervându-și dreptul la tăcere, conform art. 70 Cod penal. La același termen de judecată instanța a procedat și la audierea martorei. În încheierea de ședință este menționat că i s-a făcut cunoscut inculpatului prezent că prin încheierea din 14.01.2008 a Tribunalului Arads -a admis plângerea petenților și și s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 al. 1 lit. i

Cod Penal

Instanța de apel apreciază nelegală hotărârea primei instanțe, întrucât se pune problema actului de sesizare a instanței atunci când aceasta admite plângerea, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și reține cauza spre rejudecare. Astfel, sesizarea instanței se face prin plângerea persoanei vătămate, iar investirea instanței în urma evaluării probelor urmată de reținerea cauzei spre judecare se face prin încheiere, interpretare ce reiese fără echivoc din alineatul 9 al art. 278 ind.1 C.P.P. Punerea în mișcare a acțiunii penale este un act de deosebită importanță pentur inculpat și acesta este legat de îndeplinirea anumitor formalități menite să asigure garantarea și realizarea dreptului la apărare. Chiar dacă problema actului prin care se pune în mișcare acțiunea penală și a titularului acestei acțiuni în cazul în care instanța admite plângerea și reține cauza spre judecată, este controversată, nu se poate neglija faptul că prin încheierea de ședință trebuie să se regăsească mențiunea trecerii într-o nouă etapă procesuală, urmare a activității menționate, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penală necesară ca o condiție obligatorie pentru a se putea purcede la judecarea cauzei. Așa cum reiese din analiza încheierilor penale la care s-a făcut referire, urmare a admiterii plângerii prin încheierea de ședință din 14.01.2008 nu s-a consemnat că a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva făptuitorului, după cum încheierea din 03.03.2008 nu face altceva decât să consemneze că "se face cunoscut inculpatului prezent că prin încheierea din 14.01.2008.s-a admis plângerea petenților și și s-a pus în mișcare acțiunea penală" deși în realitate acest lucru nu s-a efectuat.

Față de cele menționate, Curtea de Apel apreciază că nu se putea pronunța o hotărâre de condamnare a unei persoane care nu a primit calitatea de inculpat în condițiile în care față de el nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, hotărârea pronunțată aducând atingere gravă dreptului la apărare al inculpatului, căruia i s-a creat o vătămare ce nu poate fi reparată decât prin anularea actului întocmit în atare condiții.

Instanța de apel apreciază că hotărârea pronunțată în cauză este lovită de nulitate absolută, fapt ce impune desființarea acesteia, urmând ca în rejudecare instanța de fond să procedeze la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și să aibă în vedere și celelalte motive de apel exprimate.

Prin urmare, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b pr.pen va admite apelurile declarate de inculpatul și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 397 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar -.

Va desființa sentința penală apelată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Arad.

În temeiul art. 192 al. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 379 pct. 2 lit. b pr.pen admite apelurile declarate de inculpatul și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 397 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar -.

Desființează sentința penală apelată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Arad.

În temeiul art. 192 al. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică din 19.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - - -

Grefier,

Red../02.03.2009

Tehnored.

2 ex./02.03.2009

Primă instanță:- - Tribunalul Arad

Președinte:Codrina Iosana Martin
Judecători:Codrina Iosana Martin, Anca Nacu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 15/2009. Curtea de Apel Timisoara