Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 152/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

1108/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 152

Ședința publică din data de 17 IUNIE 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Cîrstoiu Veronica

JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Sofica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelanta-inculpată împotriva sentinței penale nr.34 din data de 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta-inculpată, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales cu delegație la dosar, intimatul-inculpat, personal, în stare de libertate și intimatul-parte-civilă, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel:

Apărătorul ales al recurentei-inculpate solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței penale nr.34 din data de 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția penală, în dosarul nr-, criticând soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.

Apărătorul arată că fapta a fost săvârșită pe fondul unui conflict mai vechi dintre inculpați și partea-vătămată, din acest motiv, soții au fost urmăriți de către partea-vătămată în momentul săvârșirii faptei.

Apărătorul solicită schimbarea încadrării juridice din art. 20 rap la art. 174-175 Cod penal în art. 20 rap la art. 174-175 Cod penal cu art. 73 lit. b Cod penal și schimbarea încadrării juridice din art. 20 rap la art. 174-175 Cod penal în art. 182 Cod penal, având în vedere că lipsește intenția de a săvârși această faptă.

Să se aibă în vedere că niciun martor nu a văzut cum a început conflictul dintre inculpați și partea-vătămată, acest conflict fiind de fapt provocat de partea-vătămată care i-a urmărit pe inculpați și i-a lovit, acest aspect reiese și din certificatele medico-legale. Pentru aceste motive solicită reținerea scuzei provocării.

Referitor la susținerea că inculpata a avut asupra sa un cuțit, arată că nu există nicio probă care să dovedească acest lucru.

Solicită admiterea apelului, casarea deciziei instanței de fond și judecarea inculpatei în stare de libertate.

Intimatul-parte-civilă arată că inculpata a fost cea care l-a lovit prima cu cuțitul.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului formulat de inculpată ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a Încheierii Tribunalului Teleorman, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu s-au schimbat, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, considerând că instanța de fond în mod corect a respins cererile de schimbare a încadrării juridice date faptei, întrucât din raportul de expertiză medico-legală confirmat de Comisia de Avizare din cadrul reiese că în mod direct s-a pus în primejdie viața victimei, existând intenția de a săvârși fapta, agresând pe partea-vătămată cu un cuțit.

În mod corect instanța a respins cererea de reținere a dispozițiilor art. 73 lit. b, Cod penal, întrucât din probe nu rezultă că inculpații au fost provocați în vreun fel de partea-vătămată, printr-o atitudine care să aducă atingere gravă demnității persoanei.

Apelanta-inculpată solicită admiterea apelului și judecarea în stare de libertate, arătând că nu a avut nicio intenție să-l lovească pe partea-vătămată.

Intimatul inculpat arată că nici el, nici inculpata nu se fac vinovați de săvârșirea faptei.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr.34 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, a fost respinsă - ca nefondată - cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art.20 Cod penal, rap. Ia art. 174-175 lit. i în Cod Penal infracțiunea prev. de art. 20 rap.Cod Penal Ia art.174-175 lit. i în infracțiunea prev. de art. 182, și, de asemenea - ca nefondată - cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de ari. 20 rap.Cod Penal la art. 174-175 lit. i în Cod Penal infracțiunea prev. de art. 20 rap.Cod Penal Ia art. 174-175 lit. i cu Cod Penal aplic. art. 73 lit. b

Cod Penal

În baza art. 20 Cod penal raportat Ia art.174-175 lit. i Cod penal, cu aplic. art. 74-76 Cod penal, a fost condamnată inculpata, la 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a lI-a și lit. b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatei, iar în baza art. 88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatei durata prevenției (reținere și arestare preventivă) începând de la 11.08.2008 la zi, respectiv 31 martie 2009.

Prin aceeași sentință penală, în baza art.26 Cod penal și art.20 Cod penal, raportat la art.174-175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul,la 4 (patru) ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a Il-a și lit.b Cod penal.

În baza art.861Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere, iar în baza art.862Cod penal, s- fixat termen de încercare, pe o perioadă de 8 ani.

În baza art.863Cod penal, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de încercare:

a) se va prezenta în prima săptămână din fiecare lună la Serviciul de probațiune T;

b) va anunța în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informații de natură a putea să-i fie controlate mijloacele lui de existență;

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864Cod penal.

În baza art.71 al.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea și executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal, pentru inculpatul.

În baza art.65 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a Il-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul de Urgență Județean A și s-a dispus obligarea inculpaților la plata în solidar către această parte civilă a sumei de 3843,51 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care se adaugă dobânda aferentă debitului calculată de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitarea integrală a debitului.

S-a luat act că Spitalul de Vede și Serviciul de Ambulanță nu s-au constituit părți civile în cauză.

A fost admisă - în parte - acțiunea civilă formulată de partea civilă și s-a dispus obligarea inculpaților la plata - în solidar - către acesta a sumei de 20.400 lei despăgubiri civile (15.000 lei daune morale și 5400 lei daune materiale).

A fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut - în fapt - următoarea situație:

În seara zilei de 11.05.2008, în jurul orei 2000, pe fondul unei stări

conflictuale mai vechi, între inculpații și pe de o parte și martorul și partea vătămată - pe de altă parte a izbucnit un conflict.

Astfel, partea vătămată și martorul se întorceau de la un magazin, mergând împreună pe drumul public, au fost atacați de cei doi inculpați. Inculpat l-a lovit pe martorul în urma loviturii martorul căzând la pământ, după care inculpatul a imobilizat-o pe partea vătămată, ținând-o de ambele mâini.

În acel moment, inculpata, care avea asupra sa un cuțit de bucătărie, s-a apropiat de cei doi și i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu cuțitul în zona hemitoracelui stâng. După agresarea părții vătămate cei 2 inculpați l-au fugărit pe martorul, pentru a-l agresa și pe acesta.

Martorul a fugit în curtea sediului fostului, fiind urmărit de inculpatul care se înarmase cu o furcă. Martorul a reușit să revină pe drumul public "să ridice pe partea vătămată de la pământ și să ceară ajutor", moment în care pentru aplanarea conflictului au intervenit!nai mulți săteni.

În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat cea 35 zile de îngrijiri medicale, fiindu-i extirpate mai multe organe (rinichi stîng, splină, o parte de pancreas). S-a concluzionat că leziunile au pus în primejdie viața victimei, în mod direct și necondiționat, așa cum rezultă și din avizul Comisiei de Avizare și Control de pe lângă INML B (fila 15 -dos, ).

Inculpații s-au apărat în sensul că nu au lovit partea vătămată cu cuțitul (inculpata ), respectiv că nu au imobilizat-o pe partea vătămată, ținând-o de mână (inculpatul ) și că, de fapt, ei -inculpații - ar fi fost agresați de către partea vătămată și de martorul, iar partea vătămată s-ar fi lezat singur cu cuțitul cu care era înarmat.

Această apărare a fost însă înlăturată de instanța fondului, întrucât este infirmată de depozițiile martorilor oculari, respectiv (fila 91 dosar)," au văzut cum inculpata l-a lovit pe partea vătămată o singură dată cu acel cuțit in spate și " au strigat la partea vătămată să se ferească, dar acesta nu a reușit întrucât era ținut de mâini de către inculpatul " și a martorului (fila 94)- "am observat că în mâna inculpatei lucea ceva", (fila 95)-"inculpatul îl fugărea pe martorul, iar inculpata l-a fugărit pe partea vătămată", (fila 111)-" am observat în mână la inculpata un obiect ce părea a fi un cuțit" și (fila 112)-"am văzut că aceasta avea un cuțit în mână și am auzit-o țipând la - prinde-l să îl omorâm și pe el".

Prima instanță a arătat că față de acest probatoriu este indubitabil că inculpații și au fugărit și agresat pe partea vătămată (cu un cuțit) și pe martorul -(fugărit de inculpatul care era înarmat cu o furcă), astfel încât tribunalul nu a reținut această apărare a inculpaților.

Față de cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev, de art. 20 rap. Ia art. 174-175 lit. i Cod penal, în art. 182 Cod penal, întrucât atât din certificatul de constatare medico legală nr- din 16.05.2008 și din avizul Comisiei de avizare și Control din cadrul INML Minovici nr. 10921/2008 din 27.10.2008 a rezultat că leziunile au pus în primejdie viața victimei, în mod direct și necondiționat, Tribunalul a respins - ca nefondată - această cerere.

Tot ca nefondată a fost apreciată și cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i Cod penal, în art. 20 rap.Cod Penal la art. 174-175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal, întrucât din întreg probatoriul cauzei nu a rezultat că inculpații au fost în vreun fel provocați de partea vătămată prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

A conchis instanța de fond că, în drept, fapta inculpatei - care pe un drum public a lovit cu un cuțit partea vătămată cauzându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viața în mod direct și necondiționat - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i Cod penal, iar apta inculpatului - care aflându-se pe un drum public a imobilizat pe partea vătămată, în timp ce soția sa inculpata l-a lovit cu cuțitul - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă de omor calificat prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 20 și Cod Penal art. 174-1751it. i

Cod Penal

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate în cauză, - în cuantum și modalitate de executare - instanța de fond, cu privire la inculpata, conform art. 72 Cod penal, a avut în vedere gradul de pericol social deosebit de mare al faptei săvârșite, rezultatul urmărit de inculpată prin săvârșirea infracțiunii, faptul că inculpata are antecedente penale, fiind condamnată la o amendă penală tot pentru săvârșirea de infracțiuni de violență; modalitatea de săvârșire a faptei, prin eforturi conjugate cu soțul său, inculpatul, poziția procesuală nesinceră a inculpatei.

În favoarea inculpatei, Tribunalul a reținut - totuși - circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal, respectiv faptul că inculpata are 3 copii minori, că a săvârșit fapta pe fondul unei stări conflictuale mai vechi cu martorul, că este tânără și sunt mari șanse în recuperarea sa pentru societate, stfel încât s-a apreciat că o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție este aptă să conducă la realizarea scopului instituit de art. 52 Cod penal.

Cu privire la individualizarea pedepsei pentru inculpatul, conform art. 72 Cod penal, Tribunalul a avut în vedere - de asemenea - gradul de pericol social deosebit al faptei săvârșite, modalitatea în care a săvârșit infracțiunea, poziția sa nesinceră pe tot parcursul procesului penal.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat apel inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei, solicitând judecarea sa - în continuare - în stare de libertate.

Criticile avansate de inculpata, prin apărător, vizează - în principal - încadrarea juridică a faptei ce i-a fost reținută în sarcină; astfel,se susține de către apărare, că inculpata nu a avut intenția că comită fapta de tentativă la omor; în plus - a continuat apărătorul - conflictul a izbucnit la inițiativa părții vătămate care i-a urmărit pe inculpați, după care i-a lovit, iar inculpata nu avut asupra sa un cuțit. Neexistând nicio dovadă care să ateste acest lucru.

Curtea nu va primi aceste critici, întrucât toate probele converg spre o singură concluzie: aceea că cei doi inculpați au săvârșit faptele deduse judecății.

Referitor la apelanta inculpată, este de reținut că aceasta a fost văzută de martorii, și chiar în momentul în care a lovit-o pe partea vătămată cu cuțitul în zona spatelui (filele 94, 95, 111 și 112, dosar instanță de fond).

Această agresiune i-a produs victimei leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 35 zile de îngrijiri medicale, context în care, partea vătămată a suferit intervenții chirurgicale, fiindu-i extirpate mai multe organe interne (rinichi, splină, un fragment din pancreas).

Drept urmare, aceste leziuni multiple i-au pus părții vătămate - în mod direct și necondiționat - viața în pericol, așa cum o atestă certificatul medico legal avizat de Comisia de Control din cadrul " Minovici"

Actele medicale se coroborează cu depozițiile martorului (fila 91 dosar fond), martor care a văzut incidentul de la început, până la sfârșit, descriind momentul în care partea vătămată a fost înjunghiată, cu un cuțit, de către inculpata; de asemenea, ceilalți martori au declarat că au văzut-o pe victimă căzută la pământ, plină de sânge și "nu mai putea să vorbească" (fila 94, dosar fond).

Niciunul dintre martorii audiați în cauză nu a menționat că partea vătămată ar fi avut vreo inițiativă în declanșarea conflictului ci, dimpotrivă, probele au demonstrat faptul că, după ce l-au lovit pe martorul, cei doi inculpați l-au atacat pe, pe care l-au imobilizat, în sensul că inculpatul îl ținea de ambele mâini, iar l-a înțepat cu cuțitul.

Situația de fapt, astfel reținută, are ca fundament întregul material probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești și infirmă, indubitabil, susținerile apelantei inculpate, vizând existența unei provocări din partea victimei, așa încât cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei a fost refuzată,în mod corect, de către prima instanță.

Așadar, fapta săvârșită de apelanta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art.20 Cod penal, raportat la art.174-art.175 lit.i Cod penal.

Cât privește modul de individualizare a pedepsei, deși apelanta nu a avansat critici sub acest aspect, Curtea notează că această operațiune a fost corect realizată, de către instanța de fond care a făcut o judicioasă adaptare a sancțiunii la circumstanțele în care s-a consumat fapta, cât și la cele ce caracterizează persoana inculpatei, dând eficiență deplină criteriilor de individualizare consacrate de dispozițiile art.72 Cod penal, astfel încât să se ajungă la îndeplinirea scopului și funcțiilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile art.52 Cod penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 34 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman.

Menține starea de arest a inculpatei și compută prevenția de la 11.08.2008, la zi.

Obligă pe inculpată la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

G -

Red.

Dact.

Ex.2

Red.-Trib.

Președinte:Cîrstoiu Veronica
Judecători:Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 152/2009. Curtea de Apel Bucuresti