Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 16/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIEPENALĂ NR. 16/MP
Ședința publică din 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
GREFIER: I -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror
Pe rol judecarea apelului penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 220/11.08.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-, având ca obiect omorul (art. 174.Cod Penal)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu în baza delegației nr. 4101/2009, lipsă intimata parte vătămată și intimata reprezentant legal.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp. art. 176 - 181 cod pr. penală.
Întrebat fiind, apelantul inculpat arată că își menține apelul și este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Curtea aduce la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 70 al. 2 cod pr. penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație și i se pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta precizând că nu dorește să declare, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.
Apelul este declarat în termen potrivit art. 363, 366 cod pr. penală și motivat conform art. 374 cod pr. penală.
Curtea întreabă părțile dacă mai au cereri, probe, excepții de formulat și văzând că nu sunt, în baza art. 377 cod pr. penală, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul apelantului inculpat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate ca netemeinică și nelegală, și pe fond, reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia, dându-se o mai mare eficiență circumstanțelor reale ale săvârșirii faptei și circumstanțelor atenuante prev. de art. 73 lit. b cod penal privind scuza provocării, reținând și comportamentul inculpatului după săvârșirea faptei, solicitând ajutorul pentru salvarea victimei, inculpatul s-a prezentat de bună voie la poliție, a înțeles gravitatea faptei, a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta. În consecință solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu reținerea prevederilor art. 74 lit. b și c cod penal, inculpatul nefiind cunoscut cu antecedente penale.
Cu privire la măsura preventivă, solicită nemenținerea măsurii arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea, nu există probe certe că lăsat în libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică, fiind incidente și dispozițiile art. 5 din CEDO.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea apelului, dar numai în sensul înlăturării prev. art. 64 lit. a teza I cod penal, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, întrucât nu s-a indicat la care teză se face referire.
Cât privește apelul inculpatului, solicită respingerea acestuia ca nefundat, menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală, întrucât instanța de fond în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului, aplicând o pedeapsă corespunzătoare. Cu privire la măsura preventive, solicită menținerea arestării preventive având în vedere natura și gravitatea faptei, din probe rezultând vinovăția inculpatului.
Apelantul inculpat arată că regretă fapta și achiesează la concluziile apărătorului.
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr. 220 din data de 11.08.2009, Tribunalul Tulcea, n temeiul art. 174 Cod penal cu aplicare art. 73 lit. b și art. 74 lit. c Cod penal și cu referire la art.76 lit. a Cod penal, a condamnat pe inculpatul, CNP: -, fiul lui și, născut la 16.08.1970, în comuna, jud. T, cu același domiciliu, fără ocupație, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.
În conformitate cu art. 350 Cod pr. penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În conformitate cu art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 5 aprilie 2009, la zi.
A admis în parte pretențiile formulate de, reprezentantul legal al minorului.
În temeiul art. 14 și următoarele Cod pr. penală raportat la art. 998 și următoarele Cod civil, a obligat inculpatul să plătească minorilor, născut la 27.12.1997 și, născut la 09.07.1994, prin reprezentanții legali ai acestora, câte 100 lei lunar, cu titlul de prestație periodică, începând de la 04.04.2009 și până la majorat, și câte 50.000 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune morale.
În conformitate cu art. 118 lit. b Cod pr. penală, a dispus confiscarea de la inculpat a cuțitului folosit la săvârșirea infracțiunii.
În temeiul art. 191 Cod pr. penală, a obligat inculpatul să plătească în folosul statului suma de 1.000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Onorariu avocatului din oficiu, desemnat în cursul urmăririi penale, în sumă de 100 lei ( 25% din onorariu cuvenit) a fost plătit din fondurile pentru av..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 191/P/2009 din 25.05.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulceas -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal.
S-a reținut prin actul de acuzare că, la data de 4.04.2009, aflându-se sub imperiul unei puternice stări de tulburare provocată de victima, prin violență, inculpatul a lovit-o pe aceasta cu cuțitul în zona gâtului. Lovitura a provocat transsecțiunea arterei carotide interne stângi, ce a condus la producerea hemoragiei externe acute, având drept consecință moartea victimei.
Inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv începând cu data de 5.04.2009. Având o conduită cooperantă și manifestând regret față de fapta comisă, acesta a arătat în cursul urmăririi penale că, atât el cât și victima, se aflau sub influența alcoolului. Pe acest fond, au avut o dispută verbală declanșată de victimă - care avea o fire violentă - după care luând un cuțit, l-a înțepat în zona gâtului.
În aceste împrejurări, a arătat inculpatul, că i-a luat cuțitul din mână și a lovit-o cu putere, o singură dată în zona gâtului. Constatând starea gravă a victimei, respectiv hemoragia puternică la nivelul gâtului, dar și celelalte manifestări (a căzut, gâfâia și începea să se învinețească), inculpatul s-a panicat, a început să strige după ajutor, și-a scos puloverul cu care era îmbrăcat și l-a aplicat pe rană, încercând să oprească sângerarea.
În cursul cercetării judecătorești, inculpatul nu a mai dorit să fie audiat, arătând că își menține declarațiile anterioare.
Au fost audiați martorii, și Marfa.
Au fost examinate actele medicale existente în cauză, respectiv:
1. raportul medico-legal de autopsie nr. 63/297 din 15.04.2009 prin care s-a constatat că moartea numitei, în vârstă de 45 de ani, a fost violentă. Cauza medicală a morții a fost hemoragia externă acută, provocată de lezarea /transsecțiunea arterei carotide interne stângi, determinată de o plagă înjunghiată a gâtului.
Plaga tanato-generatoare a fost cauzată prin înjunghierea în gât cu un cuțit cu vârf foarte bine ascuțit și o lamă singulară cu o lățime de cel mult 3 cm la nivelul penetrării și pielii feței laterale stângi a gâtului în treimea superioară (profilul lamei cuțitului ascuțindu-se progresiv către vârf), în spatele unghiului mandibular stâng și sub procesul mastoidian și cu o adâncime a penetrării părților moi cu cel mult 1 - 1,5 cm.
Obiectul vulnerant a lovit fața laterală stânga a gâtului de la dreapta la stânga și ușor de jos în sus, pătrunzând în țesuturile moi latero-cervicale stângi până în spatele ramului vertical și unghiului mandibular stâng, transsecționând artera carotidă comună, fără a atinge vertebrele cervicale.
Între plaga înjunghiată a gâtului cu secționarea arterei carotide și deces există cauzalitate directă.
Nu prezintă alte semne de violență cu excepția plăgii înjunghiate laterocervicale stângi a gâtului. S-a mai constatată că victima avea alcoolemia 3,05 g%
2. raportul medico-legal 302 din 6.04.2009 referitor la inculpatul, prin care s-a concluzionat că acesta prezenta o excoriație minoră a pielii frunții și o plagă superficială/excoriație profundă în limitele dermo-epidermice ale pielii gâtului în treimea superioară și regiunea submandibulară dreapta, fără gravitate deosebită.
Leziunile traumatice sunt superficiale și par a avea o vechime de cel mult două-trei zile și au putut fi cauzate prin lovire cu un obiect dur cu margini și/sau vârf relativ bine ascuțite.
inculpatului nu a fost pusă în primejdie.
Examinând declarațiile martorilor, ale inculpatului, actele medicale și celelalte acte de cercetare întocmite de organele judiciare, instanța constată că situația de fapt reținută prin actul de acuzare este reală, fundamentată pe probe. Elementele de fapt, ce rezultă din probele examinate, demonstrează fără dubiu atât existența infracțiunii de omor cât și vinovăția inculpatului.
Astfel, în după-amiaza zile de 4.04.2009, în jurul orelor 1700, inculpatul dormea în locuința concubinei sale din comuna, județul A fost trezit de concubină, pentru a-l anunța că făcuse rost de băutură. Acesta i-a reproșat inițial că muncise în ziua respectivă, în timp ce el se odihnea, după care au consumat împreună 2 de vin.
Datorită stării de ebrietate în care se aflau cei doi, pe fondul unor discuții contradictorii, a luat un cuțit dintr-un dulap, s-a îndreptat către inculpat și l-a înțepat în zona gâtului, mai precis sub bărbie.
În acele momente, i-a luat victimei cuțitul din mână și a lovit-o în zona gâtului, "o singură dată, cu putere". Ulterior, a aruncat cuțitul sub dulap, iar victima a ieșit din casă, constatând că atunci când aceasta a ajuns în stradă, a căzut la pământ.
Inculpatul a sesizat că victima "gâfâia", că îi curgea sânge abundent din zona lovită, împrejurare în care și-a dat jos pulovărul cu care era îmbrăcat și l-a aplicat pe rană, încercând să oprească sângerarea.
De asemenea, a văzut cum "victima se învinețea, ochii și-i dădea peste cap, după care a căzut, astfel că a început să strige la vecini "măi oameni buni, săriți, săriți".
În acele momente, au ieșit la porți mai mulți vecini, apărând la scurt timp și fiul victimei, care era cu bicicleta.
Inculpatul a declarat că și-a dat seama că victima murise în brațele sale, astfel că a lăsat-o culcată pe iarbă și s-a dus în casă pentru a-și schimba hainele murdare de sânge.
După cel mult 20 minute au apărut, în același timp, două ambulanțe care au constatat decesul.
Până la venirea lucrătorilor de poliție, s-a dus la mama sa - care locuiește la circa 200 - pentru aoa nunța că a omorât-o pe victimă.
În drept, fapta inculpatului de aol ovi pe victima cu cuțitul în zona gâtului, provocând transsecțiunea arterei carotide interne stângi, ce a condus la producerea hemoragiei externe acute, având drept consecință moartea acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, în condițiile art. 174 din Codul penal.
Va fi reținută susținerea inculpatului, conform căreia a săvârșit fapta datorită tulburării puternice ce i-a fost cauzată de victimă prin comportamentul violent. Pentru aceasta au fost avute în vedere concluziile raportului medico-legal nr. 302 din 6.04.2009, care constată leziunile suferite de inculpat, planșele fotografice și declarațiile martorilor audiați în cauză din care a rezultat că victima a conviețuit și cu alți bărbați " și pe toți i-a bătut sărind cu cuțitul la ei" Nici inculpatul nu a avut un comportament adecvat în relația sa cu deși în societate era cunoscut ca o persoană liniștită.
Din declarația minorului a rezultat că mama sa se certa deseori cu concubinul și de multe ori a fost bătută cu pumnii și picioarele, cu lanțul sau cu bețe de lemn.
După comiterea faptei, inculpatul s-a purtat ca o persoană care ar dori să înlăture producerea rezultatului faptei sale, fiind îngrijorat de soarta victimei și chiar a încercat să oprească hemoragia înfășurând zona gâtului cu puloverul său. Instanța consideră că acesta a acționat, în momentul comiterii faptei, cu intenție indirectă. Pentru aceasta, a fost avută în vedere și intensitatea redusă a loviturii (1- 1,5 cm), neexistând temeiuri pentru a se putea reține că inculpatul a urmărit secționarea arterei carotide ci, dimpotrivă, sub imperiul tulburării, a lovit la întâmplare. Totuși, inculpatul a vizat zona gâtului, ceea ce înseamnă că a acceptat posibilitatea secționării arterei și decesul victimei.
Această situație va fi avută în vedere la individualizarea pedepsei alături de celelalte criterii prevăzute de art. 72 Cod penal, urmând a se reține incidența prevederilor art. 73 lit. b Cod penal, dar și a art. 74 lit. c Cod penal datorită comportamentului cooperant, sincer, manifestat de inculpat în cursul procesului penal.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând hotărârea apelata numai sub aspectul individualizării pedepsei, apreciind că dozarea efectuată de prima instanță are caracter netemeinic, în sensul reducerii insuficiente a pedepsei coborâte sub minimul special.
Verificând hotărârea apelata potrivit art. 371 cod pr. penală, curtea apreciază că apelul este fondat, critica formulata de apelant fiind întemeiata în parte.
Astfel, in ce privește modul de aplicare a dispozițiilor art. 345 alin. 2 cod pr. penală de către prima instanță, curtea constată că din probele administrate in cauză, rezultă că fapta dedusa judecații exista, si a fost săvârșită cu intenție de către inculpat, motiv pentru care hotarirea de condamnare a acestuai, pentru săvârșirea infractiunii de omor prevăzute și pedepsite de art. 174 cod penal, este legală.
In ce privește dozarea pedepsei stabilite fata de inculpat, curtea apreciază ca prima instanța a făcut o corecta aplicarea dispozițiilor art. 72 cod penal, iar prin retinerea art. 73 lit. b cod penal și art. 74 lit. c cod penal, aplicându-se in mod corespunzator dispozițiile art. 76 lit. a cod penal, coborârea pedepsei sub minimul special si dozarea acesteia la 7 ani închisoare, este justă și conferă hotărârii de condamnare caracter temeinic.
Totuși, în ce privește conținutul pedepsei accesorii și a pedepsei complementare stabilite de catre prima instanță față de inculpat, curtea apreciaza că în mod nelegal și netemeinic prima instanta, fără a ține seama și de premiza provocarii retinuta de către aceasta, a considerat că se impune ca inculpatului să i se aplice și pedeapsa accesorie, respectiv pedeapsa complementara vizând interzicerea dreptului de a alege in funcții elective publice, sau in autorități publice.
Circumstanțele concrete ale cauzei si atitudinea inculpatului, conduc la concluzia că, nu se impune ca inculpatului sa i se restrângă dreptul de a participa la realizarea mecanismului democratic de desemnare a reprezentanților cetățenilor in funcțiile publice, inculpatul chiar si privat de libertate rămânând un membru al societății, și având dreptul de a își exprima in mod specific părerea in cadrul mecanismului democratic de organizare a alegerilor libere.
Ca atare, întrucât aceste element de neregularitate impune reformarea in parte a sentinței apelate, curtea va admite apelul declarat de inculpat, va desființa in parte sentința apelata numai in ce privește aplicarea pedepsei accesorii si a pedepsei complementare, prevăzute de art. 64 lit. a teza I cod penal și rejudecând, va dispune înlăturarea din conținutul acestor pedepse a restrângerii dreptului de a alege in funcții elective publice sau in autoritatea publice, menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Întrucât temeiurile reținute anterior cu ocazia arestării preventive, în scopul bunei desfășurări a judecații in căile de ataca si pentru a evita sustragerea inculpatului de la executarea pedepsei, impun privarea in continuare de libertate a inculpatului, curtea va menține arestarea preventiva a acestuia pe o durata de 60 de zile, până la 29.11.2009.
Se va computa perioada arestului preventiv de la data pronunțării sentinței apelate.
Făcând si aplicarea art. 189 și 192 alin. 3 cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 379 pct. 2 lit. a cod pr. penală;
Admite apelul declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 220/11.08.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect omorul (art. 174.Cod Penal).
Desființează, în parte, sentința penală apelată, numai în ce privește aplicarea pedepsei accesorii și a pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. a teza I-a cod penal și rejudecând, dispune înlăturarea aplicării pedepsei accesorii și a pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. a teza I-a cod penal, privind interzicerea dreptului de a alege în funcții elective publice sau în autorități publice.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În temeiul art. 189 cod pr. penală;
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a onorariului apărătorului din oficiu avocat, în sumă de 200 lei.
În temeiul art. 3002cod pr. penală, art. 160 cod pr. penală, art. 350 al. 1 cod pr. penală;
Menține arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 60 de zile, de la 01.10.2009 la 20.11.2009.
Se comunică locului de deținere.
perioada arestării preventive inculpatului de la 11.08.2009, la zi.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru părțile lipsă și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică azi 01.10.2009.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
I -
Red.fond.
Red.apel -
Dact. -
3 ex./15.10.2009
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Marius Cristian Epure