Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 168/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 174 Cod Penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚĂ DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 168
Ședința publică de la 15 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Aurel Ilie JUDECĂTOR 2: Constantin Iriza
-- - - vicepreședinte
Grefier: - - -
.
Ministerul publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Pe rol, judecarea apelurilor formulate de părțile civile și și de inculpatul împotriva nr. 192 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta parte civilă și apelantul inculpat, acesta din urmă fiind în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, lipsă partea civilă apelantă reprezentată de mama sa.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, a fost audiat inculpatul declarația fiind atașată la dosar după care, constatând dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelurilor.
Partea civilă apelantă critică sentința atacată sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului pe care o consideră părea mică.
Arată că, în opinia sa, a fost o crimă cu premeditare iar soțul său a fost omorât cu sadism și cruzime.
Precizează că inculpatul a avut și anterior un comportament violent, venind de mai multe ori peste ei cu cuțitul.
Acest comportament continuă și în prezent, inculpatul adresându-le amenințări.
Avocat pentru inculpatul apelant susține motivele scrise de apel și critică sentința sub aspectul încadrării juridice arătând că, în opinia sa, corectă ar fi încadrarea în dispozițiile art. 183 privind Cod Penal loviturile cauzatoare de moarte.
Se menționează că inculpatul a fost surprins de rezultatul faptelor sale, că nu se aștepta să intervină moartea victimei și că nu a urmărit acest rezultat. Acest lucru rezultă din faptul că și-a sunat soția și i-a povestit ceea ce s-a întâmplat, părând surprins de rezultat.
Pornind de la această nouă încadrare se arată că pedeapsa este greșit individualizată.
În plus se menționează că s-ar fi impus reținerea de circumstanțe atenuante, fapta fiind comisă în stare de ebrietate astfel că inculpatul nu a putut aprecia tăria și forța loviturilor sale.
În fine, se menționează că trebuia reținută circumstanța atenuantă a provocării, victima fiind cea care a provocat scandalul și l-a agresat fizic pe inculpat.
Pentru aceleași considerente se solicită respingerea ca nefondat a apelului părții civile.
Partea civilă apelantă, în replică, solicită respingerea apelului declarat de inculpat și precizează că acesta era violent și nu soțul său.
Reprezentantul Parchetului face o scurtă descriere a stării de fapt și precizează că încadrarea juridică reținută de prima instanță este corectă și nu se impune modificarea ei nici în sensul celor cerute de apelanta parte civilă nici a celor cerute de inculpat.
Intenția de omor rezultă din materialitatea faptei și se face referire la concluziile raportului de expertiză medico-legală ce atestă lovirea repetată a victimei cu un corp dur.
Provocarea din partea victimei nu este dovedită din nici una din probele cauzei iar conduita inculpatului față de urmarea faptei rezultă numai din declarațiile sale și trebuie apreciată ca atare.
Atitudinea ulterioară a inculpatului manifestată prin transportarea cadavrului, ascunderea și abandonarea lui, nu este de natură a induce elemente circumstanțiale în favoarea sa.
Referitor la apelul declarat de partea civilă se arată că în dosar sunt probe ce fac dovada comportamentului agresiv al inculpatului iar apelul este din acest punct de vedere admisibil.
Se precizează totuși că s-a realizat o justă individualizare a pedepsei.
Av., în replică, pentru inculpat, arată că acesta are un antecedent penal dar nu se află în stare de recidivă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor penale de față.
Constată că, prin nr. nr. 192 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr- s-au dispus următoarele:
În baza art. 174 al.1 Cod Penal, condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 11.03.1975, în Dr. Tr. S, jud. M,domiciliat în Dr. Tr. S,str. -, nr.242,.7,.1,.2, jud. M, CNP -, la 15 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. și lit. b în Cod Penal condițiile art. 71.Cod Penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
În baza art. 65 al.2
Cod PenalAplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II a și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 5 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale.
În baza art. 88.Cod Penal
Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv începând cu 15.01.2009 la zi.
În baza art. 350.
C.P.P.Menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 118 lit. lit. b
Cod PenalDispune confiscarea de la inculpat a corpului delict - o de secure - folosită de acesta la săvârșirea infracțiunii.
Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă.
Obligă pe inculpatul să plătească părții civile suma de 6.000 lei despăgubiri materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și cheltuieli cu pomenirile ulterioare, precum și suma de 14.000 lei reprezentând daune morale.
Obligă inculpatul să plătească părții civile minore o prestație periodică de 120 lei lunar începând cu data de 15.12.2008 și până la majoratul acesteia.
Obligă inculpatul la 1.100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariul pentru avocatul din oficiu vor fi avansați din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În fapt prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Inculpatul este căsătorit cu numita, fiica victimei.
Începând cu jumătatea lunii noiembrie 2008 inculpatul și socrul său au locuit în comuna în imobilul aparținând numitei, bunica inculpatului, cei doi ocupându-se cu vânzarea de material lemnos.
În ziua de 14.12.2008 inculpatul și socrul său au consumat băuturi alcoolice, în timpul prânzului fiind vizitați de martorul - și de numitul. După plecarea acestora cei doi au rămas în continuare să consume băuturi alcoolice.
În cursul nopții, în jurul orei 0100între cei doi a avut loc o discuție contradictorie în timpul căreia inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu o de secure și cu picioarele socrului său în zona capului, toracelui și membrelor.
În momentul în care a avut loc agresiunea, în casă într-o cameră alăturată se aflau și, bunica inculpatului și fiica minoră a inculpatului; a fost trezită din somn de zgomote și dorind să vadă ce se întâmplă a văzut victima căzută la pământ în timp ce era lovită de inculpat
După ce a încetat să îl mai lovească pe socrul său, inculpatul în jurul orelor 0100-0200i-a telefonat soției sale care se afla în Tr. S și căreia i-a spus ce s-a întâmplat, cerându-i să vină în.
Dimineața soția inculpatului a venit în comuna și a constatat că tatăl său este mort. Cu acea ocazie inculpatul i-a spus soției sale că agresiunea a fost inițiată de victimă, iar ulterior în dimineața zilei de 16.12.2008 inculpatul i-a spus soției sale că intenționa să transporte cadavrul tatălui acesteia cu o căruță într-un ogaș din comuna; de asemenea i-a mai spus că a ars mai multe lucruri din camera unde a avut loc agresiunea pentru că acestea purtau urme de sânge.
victimei a fost găsit înghețat în data de 15.01.2009 pe malul stâng al pârâului situat la intrarea în satul
În urma examinării medico-legale a cadavrului victimei, prin raportul medico-legal nr. 37/10/19.02.2009 întocmit de Serviciul de Medicină Legală M s-a constatat că moartea numitului a fost violentă și s-a datorat hemoragiei leptomeningee, consecința unui politraumatism cu traumatism cranio-cerebral, leziunile de violență constatate putându-se produce prin lovire repetată cu corp dur, loviturile putând fi aplicate din față, lateral stânga, lateral dreapta și posibil cu victima căzută la pământ. S-a mai reținut că între leziuni și deces există legătură de cauzalitate directă și necondiționată.
Starea de fapt menționată a fost reținută pe baza probelor administrate respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului, raportul medico-legal de necropsie, proces verbal de reconstituire, declarații de martori și declarațiile inculpatului acesta recunoscând comiterea faptei.
Având în vedere starea de fapt reținută prima instanță a apreciat că fapta inculpatului care cu intenție a aplicat în mod repetat lovituri cu picioarele și cu o de topor victimei producându-i leziuni ce au determinat decesul acesteia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 alin.1
Cod PenalCât privește individualizarea judiciară a pedepsei s-a arătat că s-au avut în vedere împrejurările concrete în care acesta a acționat în sensul că după ce a lovit victima și a constatat decesul acesteia a în ziua următoare a transportat cadavrul cu căruța și l-a aruncat într-un ogaș astfel că, în perioada 15.12.2008-15.01.2009 a fost declarat dispărut, timp în care inculpatul a ascuns săvârșirea faptei.
De asemenea inculpatul s-a preocupat de ștergerea urmelor de sânge existente la fața locului prin arderea lenjeriei, saltelei, a perdelelor.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-a avut în vedere și persoana inculpatului și comportamentul anterior al acestuia, astfel cum rezultă din referatul de evaluare efectuat în cauză. În acest sens s-a reținut că inculpatul se află în relații tensionate cu mama și sora sa, iar relația de căsătorie cu soția sa a fost marcată de certuri și violențe fizice soldate cu o acțiune de divorț promovată de soție, pe parcursul procesului cei doi împăcându-se. În comunitatea în care a locuit, inculpatul a avut o imagine nefavorabilă urmare a certurilor și scandalurilor existente în familie, dar și cu vecinii și alte persoane din imediata proximitate, pentru aceste fapte inculpatul fiind sancționat contravențional sau aplicându-i-se amenzi administrative conform ordonanței nr. 3319/P/2007 din 30.05.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tr. S - fila 80 dosar urmărire penală. Din același referat mai rezultă că inculpatul prin întreaga sa conduită a creat probleme majore în familie și comunitate concluzia fiind că reintegrarea sa în societate este dificilă deoarece prezintă trăsături negative ale personalității: agresivitate verbală și fizică, impulsivitate, autocontrol scăzut, consumă alcool în mod abuziv, nu beneficiază de suport moral, afectiv și material din partea familiei.
Cât privește apărarea formulată de inculpat în sensul că i-a aplicat loviturile victimei urmare a faptului că inițial a fost lovit cu palma de către socrul său, se reține că această apărare nu a fost susținută de probele administrate, iar reacția inculpatului a fost disproporționată în raport de gestul victimei, această apărare nefiind de natură să-i diminueze răspunderea penală.
Din fișa de cazier a inculpatului rezultă că acesta a mai săvârșit în minoritate o infracțiune de viol fiindu-i aplicată măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, iar ulterior în anul 2001 fost condamnat pentru infracțiunea de lovire la trei luni închisoare în condițiile art. 81.Cod Penal, însă pentru aceste condamnări s-a împlinit termenul de reabilitare.
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a reținut că inculpatul a fost de acord să o despăgubească pe partea civilă cu sumele solicitate. Pretențiile civile materiale solicitate de partea civilă au fost dovedite cu acte și cu declarația martorei astfel că inculpatul a fost obligat la plata sumei de 5.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și 1.000 lei reprezentând cheltuieli cu organizarea pomenii de 6 săptămâni.
De asemenea se acordat și suma de 14.000 lei solicitată cu titlu de daune morale întrucât prin fapta sa inculpatul a curmat viața lui de pe urma căruia au rămas soția și fiica minoră, fiind indubitabil că prin moartea violentă a acestuia, familia sa a fost traumatizată moral.
S-a mai reținut că partea civilă este născută la data de 15.08.1993 aflându-se în continuarea studiilor liceale și că are astfel dreptul la o prestație periodică ce se va calcula în raport de venitul minim pe economie - 600 lei deoarece victima nu realiza venituri.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel părțile civile și inculpatul, apelurile formulate vizând doar latura penală a cauzei.
Astfel părțile civile au criticat sentința sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului pe care o consideră prea mică în raport de circumstanțele în care a fost comisă fapta.
S-a argumentat că inculpatul a acționat cu premeditare luând măsuri de a rămâne singur cu victima iar după comiterea omorului a încercat să scape de răspunderea penală și să îngreuneze stabilirea adevărului.
S-a făcut referire la comportamentul violent al inculpatului și la faptul că și în prezent, deși se află în stare de detenție, acesta le-ar trimite amenințări.
Inculpatul a criticat sentința sub aspectul încadrării juridice a faptei susținând că erau aplicabile dispozițiile art. 183 privind Cod Penal loviturile cauzatoare de moarte.
S-a argumentat în esență că inculpatul nu s-a așteptat la acest rezultat al faptei sale, dovadă fiind împrejurarea că și-a sunat soția și i-a destăinuit acesteia ce s-a întâmplat, părând a nu înțelege cum s-a produs decesul.
Totodată s-a menționat că se impunea reținerea de circumstanțe atenuante - starea de ebrietate avansată în care se afla atât inculpatul cât și victima, atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatului pe parcursul procesului, faptul că nu se află în stare de recidivă și provocarea inculpatului de către victimă.
Analizând apelurile formulate în raport de motivele invocate și de actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Spre deosebire de infracțiunea de omor, infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte se caracterizează prin aceea că, deși începe ca o infracțiune intenționată de lovire, rezultatul final - moartea victimei - se datorează culpei.
Prin urmare, în cazul loviturilor cauzatoare de moarte, inculpatul nu prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptă, socotește fără temei că el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei deși trebuia și putea să-l prevadă.
În aprecierea culpei sau a intenției se are în vedere însă modalitatea concretă în care a fost comisă fapta, respectiv obiectul folosit în lovirea victimei, numărul și intensitatea loviturilor, zonele vizate și, nu în ultimul rând, atitudinea ulterioară.
Ori, în speța de față este cert dovedit prin raportul de necropsie că victima a primit multiple lovituri cu un corp dur, la cap, lovituri aplicate din față, lateral stânga, lateral dreapta și posibil cu victima căzută la pământ.
Așa cum rezultă din probele dosarului, loviturile au fost aplicate cu o de secure și cu picioarele ( a se vedea declarația martorei ) și au vizat capul.
Leziunile ce au condus la deces sunt rezultatul lovirilor active, fapt ce a îndreptățit organul de urmărire penală și prima instanță să considere că în speță a fost comisă infracțiunea de omor.
La toate acestea se adaugă și atitudinea ulterioară a inculpatului care nu a încercat nici un moment să acorde victimei primul ajutor ci, dimpotrivă, a încercat să scape de cadavru și de răspunderea penală.
Nu există însă elemente din care să rezulte o eventuală premeditare a faptei.
Astfel inculpatul nu s-a înarmat în mod special pentru comiterea faptei, nu a plănuit-o anterior, nu a ales special un anumit moment pentru comitere, nu sunt date din care să rezulte conflicte anterioare puternice între cei doi etc. Dimpotrivă, modul în care s-au petrecut lucrurile - și chiar încercarea disperată a inculpatului de a scăpa de cadavru - denotă existența unui conflict spontan, amplificat pe fondul unei stări comune de ebrietate.
Pe baza tuturor acestor aspecte instanța de apel concluzionează că fapta inculpatului a fost corect încadrată în disp. art. 174 fiind Cod Penal comisă cu vinovăție indirectă.
Mai precis, raportându-ne la limitele normale ale comportamentului uman putem spune că inculpatul a prevăzut în acele momente rezultatul faptei sale - respectiv că ar putea provoca decesul victimei dacă o lovește cu acel corp dur în cap, altfel ar fi lovit-o în alte părți ale corpului - și deși nu a urmărit neapărat acest rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de apel reține că instanța de fond a apreciat corect toate împrejurările cauzei, s-a avut în vedere și comportamentul anterior, în general violent al inculpatului dar și starea de ebrietate în care s-a aflat, stare de ebrietate care i-a diminuat simțul moral și aprecierea critică a faptelor.
Privitor la circumstanța atenuantă a provocării, după cum a arătat și prima instanță, nu există probe care să confirme susținerea inculpatului în sensul lovirii sale de către victimă.
Față de toate aceste considerente instanța apreciază că apelurile declarate sunt nefondate, urmând ca, în baza art. 379 pct. 1 lit. b să C.P.P. le respingă ca atare.
Se va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce detenția în continuare.
Văzând și disp. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile formulate de părțile civile și și de inculpatul împotriva nr. 192 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-.
Menține starea de arest și deduce detenția în continuare.
Obligă apelanta parte civilă la plata sumei de 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 230 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariu avocat oficiu.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și părțile prezente și de la comunicare pentru inculpatul arestat și părțile lipsă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 iulie 2009.
- - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
2 ex.
F:
4 august 2009
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie, Constantin Iriza