Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 2/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 2
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
GREFIER - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 491 din data de 17 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant, personal, asistat de av., apărător desemnat din oficiu pentru inculpat, lipsesc celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care inculpatul apelant arată că își menține apelul formulat. Depune la dosar un certificat de atestare fiscală, înscris ce este primit, datat și vizat de președintele completului de judecată și arată că nu are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului de față.
Av. pentru inculpatul apelant arată că inculpatul a fost condamnat de instanța de fond, pentru săvârșirea infracțiunii de " tentativă la omor", la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare. Apelul formulat, vizează redozarea pedepsei, astfel încât solicită admiterea apelului, coborârea pedepsei aplicate sub minimul special, față de existența circumstanțelor atenuante, respectiv poziția procesuală sinceră a inculpatului cât și faptul că este infractor primar.
Apreciază că instanța de fond nu a reținut și apărările făcute de inculpat, respectiv starea de provocare invocată de inculpat.
Solicită, în concluzie, analizarea întregului material probator și coborârea pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, consideră că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, instanța de fond a aplicat o pedeapsă justă și motivată, față de fapta reținută în sarcina inculpatului. concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat, ca nefondat.
Inculpatul având cuvântul solicită reducerea pedepsei aplicate, să se aibă în vedere că are în îngrijire 2 fete, ce urmează cursurile liceale și are în îngrijire și părinții săi.
CURTEA
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr.491/17 octombrie 2007 Tribunalului Vaslui, a fost condamnat inculpatul, fără antecedente penale, la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare și la o pedeapsă complimentară a interzicerii exercitării drepturilor enumerate la art.64 lit. a, b Cod penal pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.20 raportat la art.174 Cod penal.
S-au aplicat dispozițiile art.71 și 64 Cod penal.
S-a confiscat corpul delict folosit la săvârșirea faptei.
A fost obligat inculpatul la despăgubiri civile și la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:
Inculpatul este despărțit în fapt, are doi copii minori și locuiește singur în comuna D, județul
să consume băuturi alcoolice din banii obținuți în urma muncii cu ziua.
În ziua de 3.09.2006, după ce a consumat băuturi alcoolice, în jurul orelor 2100s-a întâlnit cu martorii și, pe care i-a invitat la domiciliul său pentru a consuma vin. Cei doi au fost de acord, iar la locuința inculpatului au găsit-o și pe numita -, fostă "", o prietenă din copilărie.
În jurul aceleiași ore, partea vătămată a venit în centrul comunal unde s-a întâlnit cu o rudă a sa și a convenit cu aceasta să meargă a doua zi în municipiul B la muncă.
Din discuția purtată a înțeles că trebuie să meargă tot la muncă, la B, în aceeași zi, și martorul, care, între timp, se dusese cu concubina sa la inculpat acasă pentru a consuma vin.
În această împrejurare, partea vătămată s-a deplasat singură la locuința inculpatului, a strigat la poartă, iar în scurt timp a ieșit inculpatul în fața ușii.
Inițial, partea vătămată i-a spus acestuia să-l cheme afară pe, să discute cu el, timp în care a făcut câțiva pași spre ușa de acces în casă, oprindu-se la vreo 2 metri distanță de aceasta și așteptând.
La un moment dat, inculpatul a ieșit în cadrul ușii, s-a întins în lateral, după aceasta, de unde a luat un topor și i-a aplicat părții vătămate o singură lovitură cu partea tăioasă în cap, aceasta căzând imediat la pământ.
Inculpatul a lăsat toporul din mână, a revenit în casă și le-a spus numiților, și - că a făcut "o prostie", după care a plecat la postul local de poliție, lăsându-l pe vătămat în curte, sângerând și în stare de inconștiență.
La scurt timp acesta a revenit cu organele de poliție, a arătat că a comis fapta cu violență, iar martorii audiați în cauză, aflați în casă, au ieșit afară și l-au văzut pe vătămat căzut și lovit la cap.
După o primă constatare, un lucrător de poliție s-a deplasat în centrul comunal, împreună cu inculpatul, de unde a fost anunțată o ambulanță, care, la scurt timp, a sosit și l-a luat pe vătămat din apropierea primăriei comunale, de lângă o fântână, unde a fost găsit căzut.
Deplasarea părții vătămate din curtea învinuitului și până la acea fântână nu a putut fi demonstrată pe calea anchetei, însă este posibil ca, după o revenire aparentă, aceasta să se fi deplasat singură pe o distanță relativ scurtă.
a fost transportat la Spitalul clinic de urgență "Sf. Treime" I, unde a fost internat și i s-a intervenit chirurgical, la data de 11.09.2006.
În cursul cercetărilor a fost dispusă efectuarea unei constatări medico-legale de către SML V, rezultând că partea vătămată a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii cominutive cu înfundare parietală stânga cu soluție de continuitate a durei, dilacerare cerebrală și plăgii tăiate-despicate.
Acestea au putut fi produse prin lovire cu obiect tăietor-despicător (posibil topor), pot data din 03.09.2006 și au necesitat pentru vindecare un număr de 45-50 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor.
Lipsa de substanță osoasă conferă sus-numitului infirmitate fizică permanentă, iar în conformitate cu criteriologia medico-legală de apreciere, leziunile au pus în primejdie viața părții vătămate.
S-a apreciat că, pentru evaluarea eventualelor sechele posttraumatice, prevăzute de art.182 Cod penal, este necesară reexaminarea părții acesteia după aproximativ 6 luni de la traumatism.
constante ale inculpatului se coroborează cu datele ce rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală nr.31/E/16.10.2006, declarațiile martorilor, și, precum și cu cele ale părții vătămate.
Vor fi apreciate ca nesincere susținerile inculpatului precum că partea vătămată ar fi insistat să pătrundă în casă chiar dacă el a invitat-o să părăsească curtea și că l-ar fi bruscat, motiv pentru care el a lovit-o cu toporul. Sunt nesincere aceste declarații întrucât nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.
După comiterea faptei inculpatul nu a povestit celorlalți martori că ar fi fost agresat, nu a prezentat leziuni prin care să se obiectiveze o astfel de agresiune și nu a avut o comportare care să ateste că a fost agresat. A adoptat față de ceilalți martori o conduită normală, obișnuită, având chiar o mimică zâmbitoare, afirmând ca pe un fapt obișnuit că a lovit pe cineva cu toporul în cap.
Fapta inculpatului de a aplica părții vătămate o lovitură în zona capului cu partea tăioasă a unui topor cu consecința cauzării unor leziuni traumatice grave, care i-au pus acesteia viața în primejdie, realizează conținutul infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art.20 raportat la art.174 Cod penal.
În latură civilă s-a reținut că inculpatul a achiesat la pretențiile părții vătămate.
În termen, hotărârea a fost apelată de inculpat cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare față de circumstanțele atenuante personale și reale, că nu s-a avut în vedere starea de provocare.
Apelul formulat nu este fondat.
Inculpatul a săvârșit fapta fără a exista o stare de puternică tulburare determinată de conduita părții vătămate.
Din actele și lucrările dosarului nu rezultă că partea vătămată a exercitat acțiuni de natură a crea inculpatului o puternică tulburare sau emoție, care să se circumscrie conținutului stării de provocare în sensul art.73 lit. "b" Cod penal.
Pedeapsa aplicată a fost individualizată cu luarea în considerație a tuturor criteriilor generale enumerate la art.72 Cod penal, la stabilirea pedepsei la limita minimului special prevăzut de lege s-au avut în vedere toate circumstanțele reale și personale atenuante.
Pentru aceste motive, în baza art.379 pct. lit. "b" Cod procedură penală, apelul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.491 din 17 octombrie 2007 Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe apelant să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu va fi suportat din fondurile statului.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și de la comunicare pentru părțile civile.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
--
11.2008.-
Președinte:Otilia Susanu
Judecători:Otilia Susanu, Aurel Dublea