Omorul (art. 174 cod penal).
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de revizuentul împotriva sentinței penale numărul 259/20.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuentul - deținut în Penitenciarul Aiud, asistat de avocat - cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, având în vedere obiectul cauzei, instanța pune în discuție din oficiu transpunerea acesteia la completul de apeluri care judecă la această dată, din eroare fiind înregistrată ca fiind recurs.
Avocata condamnatului revizuent solicită transpunerea cauzei la completul de apeluri.
Reprezentanta parchetului solicită raportat la obiectul cauzei, transpunerea acesteia la completul de apeluri.
Condamnatul revizuient lasă la aprecierea instanței transpunerea cauzei.
CURTEA DE APEL
Având în vedere obiectul cauzei și că din eroare prezenta cale de atac a fost înregistrată ca fiind recurs,
DISPUNE:
Transpunerea cauzei la completul de apeluri de la acest termen de judecată - 5 apel penal (), format din primii doi judecători ai completului de recurs.
Pronunțată în ședința publică din 15 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 69/A/2009
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE - -
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de revizuentul împotriva sentinței penale numărul 259/20.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuentul apelant - deținut în Penitenciarul Aiud, asistat de avocat - cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care apelantul revizuent depune la dosar două memorii și arată că a declarat apel pentru audierea de martori și admiterea de probe noi pentru a-și dovedi nevinovăția pentru infracțiunea de omor pentru care a fost condamnat nelegal.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata apelantului revizuent solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecând, admiterea în principiu a cererii de revizuire pentru încuviințarea audierii de martori. Arată că revizuentul dorește să demonstreze că nu este vinovat și astfel solicită reaudierea martorei și a altor martori direcți, pentru a aduce dovezi noi care nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea apelului formulat de revizuentul condamnat ca nefondat și menținerea soluției primei instanțe ca temeinică și legală.
În mod corect prima instanță a analizat toate cererile condamnatului, apreciind că acestea nu se încadrează în motivele expres și limitativ prevăzute de art. 394 Cod pr. penală.
Având ultimul cuvânt, revizuentul apelant, pentru motivele arătate în memoriile depuse la dosar, solicită admiterea apelului și pe cale de consecință a cererii de revizuire.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 259/20.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr- a fost respinsă cererea formulată de condamnatul privind revizuirea sentinței penale nr. 107/2002 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 2348/2002.
În baza art. 192 al. 2.pr.pen. a fost obligat condamnatul revizuient la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 107/2002 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. 2348/2002 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1231/2003 a Curții Supreme de Justiție inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 20 de ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b Cp pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 al. 1, 176 lit. c Cp cu aplicarea art. 37 lit. b Cp, constând în aceea că, în noaptea de 13/14.11.2002, în incinta garsonierei sale din AIa exercitat asupra victimei - acte de violență, constând în aplicarea unei lovituri cu pumnul în zona capului, respectiv comprimarea toracelui victimei cu genunchii agresorului, în condițiile imobilizării victimei la podea, cauzându-i astfel o asfixie mecanică în urma căreia victima a decedat.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de cel în cauză instanța a reținut că motivele invocate de condamnatul nu se încadrează în nici unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 lit. a-e Cpp.
În esență condamnatul a invocat trei aspecte în susținerea cererii sale: nu este vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, martorii audiați au dat declarații mincinoase și s-a solicitat încuviințarea unor probe noi, respectiv reaudierea martorei precum și a gardienilor care au fost de serviciu, în zona blocului G2, în noaptea în care a fost comisă fapta, cererea fiind întemeiată pe art. 394 lit. a și b Cpp.
În primul rând instanța a reținut că vinovăția celui în cauză a fost definitiv stabilită, hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus condamnarea fiind menținută în apel și mai apoi în recurs de Curtea de APEL ALBA IULIA respectiv de Curtea Supremă de Justiție, astfel că nu mai poate fi pusă în discuție în lipsa unor elemente noi.
Pe de altă parte, alegațiile condamnatului în legătură cu faptul că martorii audiați au făcut declarații mincinoase nu pot fi primite de instanța de judecată, întrucât nu s-a făcut dovada că martorii audiați au fost condamnați pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Totodată instanța a mai reținut că numitul a solicitat și audierea unor martori care, în opinia lui, i-ar demonstra vinovăția. Însă revizuirea este o cale de atac extraordinară care, în modalitatea în care este reglementată de Codul d e Procedură Penală, are caracteristicile unei căi de atac de retractare și nu de reformare, nefiind posibilă prelungirea probațiunii administrate pentru faptele deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cererea (ÎCCJ, Secția penală Decizia nr. 5676/2006).
Cu privire la temeiul prev. de art. 394 lit. b Cpp, instanța a reținut că dovada temeiului cererii de revizuire se poate face atât prin hotărâre judecătorească, cât și prin ordonanța procurorului, însă doar dacă prin acestea se dispune asupra fondului cauzei. Potrivit art. 395 al. 2 Cpp mărturia mincinoasă poate fi constată în procedura de revizuire dacă fondul cauzei nu a putut fi rezolvat de instanță și de procuror. În speță, nu există o astfel de imposibilitate (cum ar fi de pildă situația în care a intervenit prescripția- ÎCCJ- Secția penală, Decizia 5896/2004) întrucât așa cum rezultă din rezoluția din 12.03.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, în privința martorilor respectivi s-a dispus o soluție de neîncepere a urmăririi penale pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă sub aspectul laturii obiective și subiective.
Prin această rezoluție se susține că s-au formulat plângeri repetate împotriva martorilor față de care s-au adoptat rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, iar până în prezent nu au intervenit elemente noi sau indicii care să justifice începerea urmăririi penale în cauză.
În aceste condiții, este inadmisibilă constatarea în procedura de revizuire a infracțiunilor de mărturie mincinoasă reclamate.
Având în vederea cele mai sus expuse instanța a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul împotriva sentinței penale nr.107/2002 pronunțată de Tribunalul Alba în 2348/2002.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termenul legal, condamnatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea hotărârii atacate și admiterea în principiu a cererii de revizuire, în vederea audierii unor martori, pentru a-și proba nevinovăția.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 371 al. 2.pr.pen. Curtea constată că apelul revizuientului este nefondat.
În mod corect prima instanță a constatat că susținerile revizuientului nu se circumscriu cazurilor de revizuire reglementate de art. 394 al. 1 lit. a și b pr.pen. în condițiile în care această cale extraordinară de atac poate fi promovată doar în situațiile expres și limitativ prevăzute de lege.
Administrarea unor probe în susținerea unor apărări deja cunoscute de instanțele care au pronunțat hotărârea definitivă de condamnare nu se încadrează în cazul de revizuire prev. de art. 394 al. 1 lit. a pr.pen.
Astfel, potrivit art. 394 al. 1 lit. a pr.pen. hotărârile judecătorești definitive pot fi atacate cu revizuire când se descoperă fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
De asemenea, conform art. 394 al. 2.pr.pen. cazul de la lit. a constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi, se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal sau de condamnare.
Textul legal face referire expresă la fapte și împrejurări (thema probandum - obiectul probațiunii), care în accepțiunea legiuitorului urmează să fie noi, necunoscute de instanță la momentul soluționării fondului cauzei, iar nu la mijloacele de probă noi, care să ateste împrejurări deja aduse la cunoștința instanței, cum este cazul în speță.
Raportat la solicitările revizuientului, Curtea reține că prin promovarea prezentei revizuiri, se urmărește practic o reinterpretare a probelor avute în vedere la soluționarea fondului, precum și o prelungire a probatoriului, fapt inadmisibil în cadrul acestei căi extraordinare de atac.
Pe de altă parte, aspectele invocate în prezenta cauză au făcut obiectul unor numeroase cereri de revizuire promovate de condamnat, toate respinse de către instanțele investite cu soluționarea lor, având în vedere că nu au fost aduse elemente noi, care să justifice analizarea temeiniciei hotărârii definitive de condamnare.
Cu privire la cazul de revizuire prev. de art. 394 lit. b pr.pen. Curtea constată că revizuientul nu a făcut dovada că martorii audiați în cauză au fost condamnați pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, astfel cum prevede art. 395 al. 1.pr.pen.
Dimpotrivă, s-a dovedit că față de aceștia a fost adoptată o soluție de neîncepere a urmăririi penale, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii menționate.
Pentru toate considerentele expuse, Curtea constată că în mod corect prima instanță a adoptat o soluție de respingere a cererii de revizuire deduse judecății, criticile aduse de revizuient fiind nefondate.
În consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. va obliga apelantul la plata cheltuielilor judiciare avansate în apel.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 259/20.07.2009 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul nr-.
Obligă apelantul la plata sumei de 280 lei, în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în apel, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.09.2009.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier
Red. FM
Tehnored. LS/2ex/21.09.2009
Jud.fond:
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Monica Farcaș, Oana Maria
