Omorul (art. 174 cod penal). Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR- (201/2009)

ÎNCHEIERE

Ședința publică de la data 10 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Niculina Alexandru

JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile

GREFIER - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror -.

Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de inculpatul și părțile civile, G și G, împotriva sentinței penale nr. 1514 din data de 18 decembrie 2008 pronunțată Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut in ședință publică au răspuns: apelantul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, apelanții părți civile, și G personal asistați de avocat împuternicire avocațială nr.-/5.03.2009, apelantul parte civilă G fiind reprezentată de avocat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care,

Apelantul inculpat, întrebat fiind, arată că este de acord a fi asistat de apărător din oficiu. Precizează că nu dorește, a face declarații noi în fața instanței Curții de Apel și că își menține declarațiile date anterior.

Curtea, ia act de susținerile părților, în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul apelului.

Apărătorul apelantelor părți civile, G ȘI G, având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 1514 din data de 18 decembrie 2008 pronunțată Tribunalul București - Secția a II a Penală, urmând a se aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de legea penală, pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.

Arată că apelul declarat vizează numai latura penală a cauzei.

Consideră că pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor, a fost orientată spre un cuantum mediu, instanța reținând că anterior comiterii faptei acesta și-ar fi îngrijit copii, le-ar fi acordat ajutor material prin pensia de întreținere și ar fi împrumutat victima cu suma de 100.000.000 lei.

Menționează că la dosarul instanței de fond filele 33,34 și 36, se află înscrisuri din care reiese reaua credință a inculpatului, constând în neplata pensiei de întreținere către părțile civile, sentință penală privind majorarea pensiei de întreținere investită cu titlu executoriu, plângere penală privind comiterea de către inculpat, a infr.prev. de art.305 cod penal.

Arată că înscrisurile la care a făcut referire sunt susținute de declarațiile părții civile G, care a arătat că de copii minori ai victimei s-a ocupat numai ea, în exclusivitate, împreună cu ceilalți doi fii ai săi, tatăl acestora, inculpatul, ne acordându-le nici un fel de ajutor și neplătindu-le pensia de întreținere, de la data pronunțării divorțului.

Apreciază că instanța de fond putea aplica o pedeapsă orientată către limita maximă, avându-se în vedere modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii de omor, precum și cele menționate în raportul expertiză medico-legală, înscrisuri din care reies leziunile avute de victimă la momentul decesului, modalitatea în care acesta a fost incendiată.

Față de modul deosebit, de crunt, în care a fost comisă infracțiunea de omor, consideră că o pedeapsă de 15 ani nu este suficientă, instanța putând a aplica maximul pedepsei, prevăzut de legea penală.

În ceea ce privește infracțiunea de furt, distrugere și violare de domiciliu, instanța a aplicat pedepsele minime însă având în vedere probatoriul administrat, consideră că se putea a aplica cuantumul maxim al acesteia.

Menționează că părțile s-au constituit părți civile și din demersurile efectuate, s-a comunicat de primăria orașului M, că inculpatul nu deține bunuri mobile sau imobile pentru putea repara prejudiciul material cauzat și apreciază că prejudiciul moral și durerea provocată familiei victimei, poate fi alinată numai prin aplicarea unei pedepse maxime acestuia.

Concluzionând solicită a se reaprecia asupra probelor și a se aplica pedeapsa ce mai grea pentru infracțiunile comise de inculpat.

Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul, asupra apelului declarat de părțile civile, arată că instanța este investită a judeca inculpatul pentru infracțiunea de omor, pe care acesta aor ecunoaște și o regretă și nu pentru modalitatea în care acesta a înțeles a contribui la creșterea și îngrijirea copiilor săi, după divorț.

Arată că apelul inculpatului vizează exclusiv latura penală, în sensul de a se reaprecia probatoriile administrate și a se reduce cuantumul pedepselor aplicate.

Menționează că inculpatul este de acord a repara prejudiciul material cauzat și a fi pedepsit, pe latură penală, însă solicită, ca urmare a aplicării circumstanțelor atenuante, a se coborî cuantumul pedepsei.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul a colaborat cu organul de cercetare penală, regretă comiterea faptei, este necunoscut cu antecedente penale, considerente pentru care solicită admiterea apelului și reducerea cuantumului pedepsei, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală.

Referitor la latura civilă a cauzei consideră că instanța de fond, prin cuantumul pretențiilor la care l-a obligat pe inculpat, a făcut o justă reparare a prejudiciului sub acest aspect, inculpatul obligându-se la a achita pretențiile civile.

În ceea ce privește apelului părților civile, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.

Apărătorul apelantelor părți civile, G ȘI G, având cuvântul asupra apelului inculpatului, solicită a fi respins, având în vedere atitudinea nesinceră a acestuia, în ceea ce privește recunoașterea infracțiunilor, pentru care a fost trimis în judecată și ulterior condamnat.

Mai mult arată că inițial inculpatul, audiat fiind în calitate de martor nu a recunoscut comiterea faptei, participând la funeraliile și pomenirile defunctei, ulterior fiind depistat de organele de cercetare penală, ca și autor al omorului.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită admiterea ambelor apeluri.

Apreciază că hotărârea este nelegală, dat fiind că există o contradicție, în sensul că, în dispozitiv nu este menționată infracțiunea de profanare de morminte. Arată că prin o decizie pronunțată în interesul legii, nr.36/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, în situația în care obiectul infracțiunii de profanare de morminte este un cadavru, iar inculpatul prin incendierea cadavrului urmărește ascunderea infracțiunii de omor, trebuie reținute în concurs, infracțiunea de omor cu infracțiunea de profanare de morminte.

Consideră că instanța de fond, în temeiul art.317 Cod procedură penală trebuia a se considera investită și cu soluționarea cauzei, sub acest aspect, al săvârșirii infr.prev. de art.319 Cod penal și să pronunțe o pedeapsă și privind această faptă.

În situația în care se va aprecia ca fiind pertinentă critica formulată, în ceea ce privește apelul părților civile, ce vizează latura penală, consideră că după desființarea hotărârii, trebuie trimisă cauza spre rejudecare, dat fiind că ar constitui un motiv de nulitate absolută, prev. de art.197 alin.2 Cod procedură penală, prin încălcarea dispozițiilor relative la sesizarea instanței.

În caz contrar apreciază ca fiind fondat apelul părților civile, solicită admiterea acestuia și majorarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de omor și orientarea cuantumului acesteia, către un maxim prevăzut de lege.

Apreciază că din mențiunile procesului verbal de cercetare la fața locului, din concluziile raportului de autopsie și cele recunoscute, ulterior, de inculpat, rezultă că acesta a acționat într-o modalitate care îi evidențiază o periculozitate sporită, nu există nici o justificare pentru fapta sa, în sensul ar fi comis-o sub influența unui impuls de moment, că ar fi lovit-o pe victimă și ulterior fiindu-i frică ar fi incendiat-

Arată că pe timpul nopții inculpatul, a pătruns prin escaladare, în locuința victimei, a lovit-o în mod repetat și pe lângă comprimarea gâtului, care a produs decesul, inculpatul i-a produs o multitudine de echimoze și de plăgi pe corpul.

Astfel în raport de modalitatea concretă de comitere a faptei rezultă că se impune majorarea pedepsei, aplicate inculpatului și în raport de nerecunoașterea inițială a faptei, atitudinea inculpatului față de fosta soție și copii, împrejurarea că sunt indicii că nu va putea acoperii prejudiciul pe latură civilă și faptul că a incendiat victima producând pericol în blocul unde aceasta locuia sunt aspecte pentru care consideră că se impune majorarea pedepsei pentru infracțiunea de omor.

Menționează că în mod nelegal în sarcina inculpatului a fost reținută în cazul infracțiunii de furt calificat, elementul circumstanțial prev.art.209 lit.d Cod penal, furtul telefonului mobil survenind ulterior decesului victimei. Arată că inculpatul a sustras telefonul pentru a-și ascunde fapta, însă furtul nu a fost comis asupra unei persoane în neputință a se apăra, situație în care ar fi trebui a se reține infracțiunea de tâlhărie, însă acesta nu a lovit și ucis victima pentru a comite fapta de furt.

Concluzionând solicită a se înlătura prev. lit.d a art.208,209 Cod penal.

Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul în ceea ce privește concluziile puse de MINISTERUL PUBLIC privind încadrarea juridică a faptei, consideră că în etapa procesuală a concluziilor puse pe fond, în apel, parchetul nu putea să facă o extindere a procesului penal, cu privire la comiterea infracțiunii de profanare de morminte, considerente pentru care solicită respingerea cererii formulate.

În ceea ce privește cererea de înlăturare a agravantei prevăzute de litera daa rt.209 Cod penal, solicită a de asemenea a fi respinsă, ca nefondată.

Apărătorul apelantelor părți civile, G ȘI G, având cuvântul în ceea ce privește concluziile puse de Ministerul public privind încadrarea juridică a faptei și în ceea ce privește înlăturarea agravantei prevăzute de litera daa rt.209 Cod penal, arată că achiesează concluziilor puse de reprezentantul parchetului.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptei și că nu a vrut să-i facă rău soției sale.

Consideră că pedeapsa ce i s-a aplicat este prea mare, solicită reducerea acesteia.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera,

DISPUNE,

Amână pronunțarea la data de18 martie 2009.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 martie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR- (201/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.68A

Ședința publică de la data 18 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - - -

JUDECĂTOR - - - -

GREFIER - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror -.

Pe rol, urmează pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpatul și părțile civile, G și G, împotriva sentinței penale nr. 1514 din data de 18 decembrie 2008 pronunțată Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 10 martie 2009 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera,a amânat pronunțarea la 18 martie 2009, când decis;

CURTEA,

INSTANȚA

Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Pronunțată în ședința nepublică de la 10 Martie 2009

Președinte,

- -

Grefier,

- -

06 Mai 2009

Președinte:Niculina Alexandru
Judecători:Niculina Alexandru, Francisca Maria Vasile

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti