Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 24/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 24

Ședința publică de la 03 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Otilia Susanu

JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-au luat spre examinare apelurile formulate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 52 din data de 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de av., substituind pe av., apărător desemnat din oficiu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

-., pentru inculpatul depune la dosar delegația de substituire. Arată că nu mai are de formulat alte cereri.

-. pentru inculpatul apelant arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra apelurilor de față.

-. pentru inculpatul apelant solicită reanalizarea întregului material probator, redozarea pedepsei aplicată inculpatului. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu a participat la săvârșirea faptei și de asemenea să se aibă în vedere modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta.

-. pentru inculpatul apelant, solicită admiterea apelului formulat de inculpat, apel ce vizează redozarea pedepsei aplicată. În ceea ce privește situația de fapt solicită a se avea în vedere că datorită consumului de alcool inculpatul a avut o reacție exagerată și dat fiind circumstanțele reale și personale ale inculpatului apreciază că se impune o redozare a pedepsei aplicate.

Cât privește starea de arest în care se află inculpatul, urmează ca instanța să deducă întreaga perioadă a reținerii și arestării preventive. Solicită punerea în libertate a inculpatului.

-. pentru inculpatul, lasă la aprecierea instanței dispoziția referitoare la starea de arest a inculpatului, raportat la probatoriul administrat în cauză.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, apreciază că la baza săvârșirii acestei fapte grave de omor, au stat carențele educaționale ale inculpaților și lipsa preocupărilor normale vârstei lor. De asemenea arată că aprecierile inculpaților cu privire la valorile sociale erau greșite tocmai pe fondul acestor carențe cât și a consumului de alcool, consum ce nu justifică, însă, acțiunile ulterioare ale inculpaților.

Victima a fost lovită de către inculpați cu pumnii și picioarele, iar la un moment dat, inculpații au aruncat victima pe podea, care, în cădere, s-a lovit cu capul de un suport metalic. După săvârșirea infracțiunii inculpații s-au schimbat de haine și au ascuns obiectele cu care au lovit victima, obiecte pline de sânge, după care au târât victima afară.

Față de această atitudine violentă a inculpaților, instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților la pedepse legale.

Consideră că sentința de fond este legală și temeinică, pedepsele aplicate sunt în limitele legale, apelurile declarate de inculpați sunt nefondate, motiv pentru care formulează concluzii de respingere a apelurilor declarate de inculpați.

Cât privește măsura de arest preventiv luată față de inculpați, aceasta este legală și temeinică și solicită menținerea acestei măsuri.

Inculpatul, în ultimul cuvânt arată că este nevinovat, victima era bolnavă.

Inculpatul arată că vinovat de fapta reținută în sarcina sa este și martorul audiat în cauză. Martor care a chemat victima în casa lor.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față;

Prin sentința penală nr.52 din 26 ianuarie 2009 Tribunalului Iași, în baza art. 24 Cod penal raportat la art. 174 al.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 28.12.1985, în comuna R, județul I, cu domiciliu în sat, comuna R, necăsătorit, fără ocupație, CNP -, actualmente aflat în arest preventiv în I, pentru săvârșirea infracțiunii de "omor" prevăzută și pedepsită de 174 al.1 Cod penal, față de victima, la pedeapsa de 11 ani închisoare.

În baza dispozițiilor art.65 al.2 și art.66 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art.71 alin.1, 2 Cod penal.

În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului prin încheierea nr.5/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, definitivă.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la data de 21.01.2008 la zi.

În baza art. 24 Cod penal raportat la art. 174 al.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 26.01.1988, în comuna R, județul I, cu domiciliu în sat, comuna R, necăsătorit, cu antecedente penale, fără ocupație, CNP -, actualmente aflat în arest preventiv în I, pentru săvârșirea infracțiunii de "omor" prevăzută și pedepsită de 174 al.1 Cod penal, față de victima, la pedeapsa de 12 ani și 6 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art.65 al.2 și art.66 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art.71 alin.1, 2 Cod penal.

În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului prin încheierea nr.5/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, definitivă.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la data de 21.01.2008 la zi.

În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală s-a luat act că succesorii victimei, domiciliat în I,-, județul I, respectiv, prin mandatar, cu ultim domiciliu cunoscut în I, str. -, nr.7, - scara D, etaj 1, apartament 1 județul I, citați și prin afișare la ușa Consiliului Local nu s-au constituit părți civile în cauză.

Onorariile apărătorilor din oficiu, (delegația 2222/2008 respectiv 2221/2008), în cuantum de 300 lei, respectiv (delegația 793/2009) în cuantum de 200 lei vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției, urmând a fi incluse în cuantumul cheltuielilor de judecată avansate de stat.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 900 lei.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 900 lei.

astfel, tribunalul a reținut în esență următoarele:

În după-amiaza zilei de 20.01.2008, în jurul orelor 13-14.00, martorul s-a deplasat la casa vecinilor săi și. La rugămintea martorului și contra sumei de 6 lei, fiica vecinilor a cumpărat o sticla de 2 litri de vin, martorul, inculpații și și părinții acestora începând consumarea băuturilor alcoolice în prima camera a casei. Între timp, grupului i s-a alăturat și prietenul martorului, care venise în vizită în comuna R, județul Întrucât băutura a fost considerată insuficientă de consumatori, fiica familiei a fost trimisă să mai cumpere vin, toți cei prezenți continuând să bea, pe fondul discuțiilor purtate. În încăpere, poziția celor prezenți era următoarea: martorul pe scaun, lângă plită, pe pat:, alături de acesta, lângă acesta din urmă, pe scaun cu spatele la ușă, iar în picioare, trecând dintr-o cameră în alta. După consumul a circa 10 litri de vin, înspre seară, inculpatului i s-a părut că o mângâia pe mama sa, pe picior, motiv pentru care s-a ridicat și l-a lovit pe acesta cu pumnul și palma. În susținerea sa a venit și inculpatul, ambii trăgându-l din pat, victima căzând în mijlocul camerei, lovindu-se în cădere, în regiunea capului, de suportul aragazului. Ulterior ambii inculpați au aplicat lovituri victimei cu pumnii și picioarele, martorul intervenind și încercând să- oprească pe inculpatul de mijloc. Părinții inculpaților, și nu au intervenit în conflict, asistând pasivi la desfășurarea acestuia. Pe fondul loviturilor primite, victima a prezentat o puternică hemoragie nazală și bucală intrând în stare de inconștiență, motiv pentru care părinții au cerut inculpaților să se oprească. a șters victima cu o bucată de cârpă, iar ulterior a fost urcat în pat, plecând spre postul de poliție pentru a anunța cele întâmplate. Totodată martorul a plecat deplasându-se pe traseul casa părintească - casa numitei - casa martorului, de unde cu îngăduința acestuia a anunțat, de pe telefonul martorului, la serviciul de urgență 112 despre cele întâmplate.

acasă cu victima, inculpații și au procedat la schimbarea hainelor proprii și la ascunderea pripită a obiectelor pătate cu sângele victimei, iar apoi au cărat victima - ținând-o de mâini și de picioare - în a doua curte interioară a imobilului vecin aparținând familiei. Victima a fost aruncată lângă scările de la intrarea în casă, cu fața în zăpadă, lângă un copac, inculpații întorcându-se apoi în casă, unde au fost găsiți de organele de poliție.

La sosirea organelor de poliție, alertate atât de, cât și de martorul, victima nu a fost găsită în interiorul locuinței familiei. Extinzându-se verificările la locuința familiei, în curtea acesteia a fost identificat cadavrul victimei.

În urma necropsiei - raport de constatare medico-legală nr. S/4262/03.03.2008 - s-a concluzionat că moartea victimei a fost violentă. Aceasta s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutiva unui politraumatism cu multiple fracturi costale bilaterale situate pe mai multe linii, contuzie pulmonară, plăgi contuze, tumefacții echimotice, fractură de piramidă nazală. S-a stabilit că fracturile costale constatate la examenul necroptic s-au putut produce prin loviri cu corpuri contondente și/sau comprimare toracica, iar leziunile faciale s-au produs prin lovire cu corpuri contondente.

Situația de fapt expusă anterior este dovedită, fără echivoc, cu probele testimoniale și cu înscrisuri administrate în cauză, respectiv: proces verbal din 20.01.2008 privind descoperirea cadavrului, proces verbal de cercetare la fața locului (filele 4-8); planșele foto (filele 11-38); raport de constatare medico-legală nr. S/4262/03.03.2008 (fila 41-44), planșe fotografice ( 50-52); declarațiile martorilor, coroborate parțial cu depozițiile inculpaților prin care au recunoscut doar exercitarea unor acte de agresiune asupra victimei.

În fața instanței, inculpatul, prevalându-se de dreptul conferit de art.70 Cod procedură penală nu a dorit să dea declarații, însă prin memoriile depuse la dosar a susținut că nu este vinovat de săvârșirea faptei imputate, el fiind plecat în curte pe parcursul agresiunii victimei de către fratele său, inculpatul. Mai mult, deși a încercat să-l îndepărteze pe fratele său, pentru a nu mai lovi victima, a fost la rândul său agresat de. Ulterior, inculpatul, prin memoriul depus la data de 24.07.2005 a recunoscut că l-a lovit pe întrucât acesta îi pusese mâna pe picior mamei sale, dar ulterior a plecat pentru a-și satisface nevoile fiziologice, la întoarcere descoperind faptul că fratele său îl lovea pe în casă. În consecință, a luat-o pe mama și pe sora sa și s-au dus în dormitor, iar ulterior a observat că nici fratele său, nici nu mai erau în casă.

Noua poziție procesuală a inculpatului, în contradicție cu cea susținută în cursul urmăririi penale de recunoaștere a actelor de agresiune exercitate asupra victimei, a fost susținută în fața instanței și de celălalt inculpat care a arătat că a fost singurul care a lovit pe victima cu pumnii și picioarele, motivat că acesta îi făcuse avansuri sexuale mamei sale. A susținut însă inculpatul, că pentru a se răcori a ieșit afară și când s-a întors, era în picioare și i-a cerut să-l ajute să meargă până la casa lui, motiv pentru care l-a condus de braț până în curtea lui, unde l-a lăsat pe niște scări și a plecat.

Ambii inculpați au susținut că declarațiile date la urmărire penala au fost făcute ca urmare a agresiunii la care au fost supuși de polițiști.

Chiar în condițiile retractării declarației date la urmărirea penală, declarația inculpatului din fața instanței poate valora mijloc de probă doar în condițiile art.69 Cod procedură penală în măsura în care se coroborează cu date și împrejurări ce rezultă din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză.

Martorul ocular îi plasează pe ambii inculpați la locul și momentul agresiunii victimei, fiind inițiatorul conflictului. Potrivit declarației martorului, după ce a lovit inițial victima cu un pumn, aceasta a căzut la pământ și ambii inculpați au lovit-o, martorul încercând oprirea inculpatului. Martorul a atestat că urmare a loviturilor primite, victima era inconștientă, nu mai și prezenta o puternica hemoragie. În final, victima a fost ștearsă de sânge și urcată în pat, martorul indicând că în această poziție a lăsat-o în casa inculpaților la momentul plecării sale pentru a anunța organele de ordine.

Pe de alta parte, chiar dacă martorul ocular nu poate preciza în fața instanței cine a continuat lovirea victimei după căderea acesteia, iar în cursul urmăririi penale a indicat faptul că inculpatul a "mai dat și el un pumn, un picior, dar mai mult " (72 dosar urmărire penală), constatările medico-legale pledează în favoarea concluziei conform căreia ambii inculpați au lovit victima. Multitudinea leziunilor prezentate de victimă, dispunerea bilaterala a acestora pe corpul victimei față de poziția acesteia în momentul agresiunii (întinsă la pământ) reprezintă elemente faptice certe și directe ale contribuției ambilor inculpați în rănirea violentă a numitului. Deși inculpații au susținut caracterul incomplet al raportului de expertiză medico-legală întrucât nu s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre loviturile aplicate și decesul victimei, instanța reține că prin concluziile acestuia s-a indicat expres că "moartea victimei a fost violentă, fiind datorată insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui politraumatism cu multiple fracturi costale bilaterale situate pe mai multe linii, contuzie pulmonară, plăgi contuze, tumefacții echimotice, fractură de piramidă nazală"., noțiunea de "consecutiv" are sensul de "urmare a", "consecință a". Reiese că din punct de vedere medico-legal s-a stabilit că, urmare a politraumatismului suferit, a intervenit insuficiența cardio-respiratorie a victimei, ce a determinat, sub aspect exclusiv bio-medical, moartea victimei. În ceea ce privește obiectul folosit în agresiune, stabilirea acestuia intră în sfera cercetării judecătorești și nu în ansamblul investigației medico-legale.

În casa inculpaților au fost descoperite mai multe articole de îmbrăcăminte cu de culoare brun roșcate dispersate (blugi bărbătești și bluze), ceea ce confirmă ipoteza făptuitorilor multipli.

Inculpații au solicitat să se rețină în favoarea lor circumstanța atenuantă a provocării, susținând că lovirea victimei a fost cauzată exclusiv de comportamentul acesteia care i-a făcut avansuri indecente mamei lor. Deși o astfel de ipoteză a comportamentului victimei nu a fost susținută decât de inculpați și mama acestora, chiar dacă s-ar reține ca dovedită o astfel de acțiune a victimei, nu se poate face aplicarea dispozițiilor art.73 alin.1 lit. b Cod penal în favoarea inculpaților. Chiar dacă s-ar porni de la premisa conform căreia gestul victimei față de mama inculpaților (de aoa tinge) nu a fost accidental (din cauza spațiului limitat), reacția inculpaților față de acest gest - lovirea concomitentă, multiplă și îndelungată a victimei și aruncarea acesteia în curtea vecină - nu își poate găsi explicația în pretinsa tulburare resimțită față de fapta victimei, fiind o disproporție exagerată între actul pretins provocator și ripostă. Mai mult, instanța apreciază că propria stare de ebrietate a condus la reacția exagerată și necontrolată a inculpaților, însă stare de beție voluntară nu poate produce efecte favorabile inculpaților.

În consecință, instanța reține că fapta inculpaților și care, în seara zilei de 20.01.2008, au lovit victima cu pumnii și picioarele, cauzându-i acestuia un politraumatism cu multiple fracturi costale bilaterale situate pe mai multe linii, contuzie pulmonară, plăgi contuze, tumefacții echimotice, fractură de piramidă nazală, provocându- insuficiență cardio-respiratorie acută ce a condus la decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale laturii obiective a infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 al. 1 Cod penal, fapta fiind comisă în coautorat, ambii inculpați săvârșind acțiunile de lovire a victimei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au acționat cu intenție indirectă prevăzând și acceptând producerea rezultatului socialmente periculos - moartea victimei. Multitudinea leziunilor descoperite pe cadavru, zonele de acțiune ale actelor de violență - preponderent în zona capului, toracic și abdominal - atitudinea inculpaților, care ulterior intrării victimei în stare de inconștiență au transportat-o și au aruncat-o în curtea vecină, în zăpadă, sunt elemente de natură a exterioriza atitudinea subiectivă a inculpaților care, deși nu au urmărit în mod voit decesul victimei, au acceptat producerea acestuia.

Individualizarea judiciară pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor prescrise de art. 72 Cod penal, respectiv: natura și gravitatea deosebită a faptei, urmările acesteia, limitele de pedeapsă, dar și conduita avută de aceștia ulterior săvârșirii faptelor. Instanța va avea în vedere circumstanțele reale și gradul ridicat de pericol social ale faptei - pe fondul consumului extrem de alcool, violența extremă a inculpaților, dar și indiferența placidă a acestora care au aruncat trupul victimei - urmarea produsă, natura relațiilor sociale lezate care vizează protejarea celui mai important drept al omului, dreptul la viață, precum și circumstanțele personale proprii ale inculpaților. Sub acest aspect instanța reține că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, iar din declarația martorului a reieșit că ulterior căderii victimei, contribuția acestui inculpat la lovirea victimei a fost mai redusă decât a fratelui său. Inculpatul este cunoscut cu antecedente penale înscrise tot în sfera faptelor de violență, iar în ceea ce privește săvârșirea prezentei fapte, instanța reține că acestui inculpat i-a aparținut inițiativa aruncării corpului victimei, determinându-l în acest sens și pe fratele său, așa cum reiese din declarațiile date la urmărirea penală. Fața de circumstanțele personale ale inculpatului, ținând cont și de împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunii, modalitatea de acțiune, instanța nu poate da eficiență cauzei de atenuare a pedepsei constând în circumstanța atenuantă prevăzuta de art.74 lit. c Cod penal, constând în aceea că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, mai ales în condițiile în care în fața instanței a susținut că este singurul vinovat de comiterea acesteia, în contradicție cu probele administrate.

Considerând că urmare condamnării inculpaților la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de omor, aceștia sunt nedemni să exercite drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și b Cod penal atât pe perioada executării pedepsei, cât și pe durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, tribunalul interzice ambilor inculpați exercitarea acestor drepturi.

Instanța apreciază că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite de către inculpați, precum și împrejurările cauzei și persoana acestora, aspecte deja analizate, conduc la concluzia existenței unei nedemnități - în exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau in funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, interzicerea acestor drepturi fiind proporțională cu gravitatea și urmările produse de fapta săvârșită.

În ceea ce privește acțiunea civilă, tribunalul reține că deși în cauză s-au realizat multiple demersuri privind citarea succesorilor victimei și deși atât, cât și mandatara s-au prezentat în fața instanței la data de 27.05.2008, aceștia nu s-au constituit părți civile în cauză.

În termenul prevăzut de art.363 al.1 Cod procedură penală hotărârea a fost apelată de inculpații și și criticată pentru netemeinicie.

Inculpații solicită redozarea pedepselor, ținându-se cont de circumstanțele reale și personale.

Deși primul motiv de apel vizează acest aspect, inculpatul solicită totodată reaprecierea probelor, urmând a se constata că este nevinovat, susține că victima era bolnavă și participația sa la comiterea faptei.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art.371 al.2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile nu sunt întemeiate, pentru considerentele ce urmează:

În speță instanța de fond a procedat la administrarea unui probatoriu complet, ce a fost just apreciat conform art.63 Cod procedură penală.

Coroborând procesul-verbal din 20.01.2008 privind descoperirea cadavrului, procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 4-8 dosar urmărire penală), planșele fotografice (filele 11-38), raportul de constatare medico-legală nr. S/4262 din 3.03.2008 (filele 41-44), planșele fotografice (filele 50-52), declarațiile martorilor, înscrisurile de la dosarul cauzei, declarațiile inculpaților de pe tot parcursul procesului penal, rezultă cu certitudine participația celor doi inculpați și vinovăția acestora.

La urmărirea penală inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor, dar în instanță aceștia și-au modificat declarațiile; inculpatul a susținut că nu a participat la săvârșirea faptei și l-a indicat ca unic autor pe care a achiesat la această versiune.

Instanța de fond a analizat aceste apărări și le-a înlăturat motivat de faptul că acestea nu se coroborează cu datele și împrejurările ce rezultă din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză.

Martorul ocular a relatat constant faptul că a inițiat conflictul și a lovit primul victima, care a căzut la pământ, după care ambii inculpați au lovit-

Declarația acestui martor direct se coroborează cu raportul de expertiză medico-legală și datele ce rezultă din cercetarea la fața locului.

Victima prezenta multiple leziuni ce erau dispuse bilateral pe corpul acesteia. Față de poziția victimei de la momentul agresiunii (întinsă la pământ) rezultă fără dubiu că a fost lovită de cei doi inculpați.

Participația ambilor inculpați este confirmată și de faptul că în casa acestora au fost găsite mai multe obiecte de îmbrăcăminte (blugi bărbătești și tricouri) cu de sânge, purtate de făptuitori la momentul săvârșirii faptei.

Probatoriul dosarului relevă fără dubiu că inculpații au aplicat concomitent victimei lovituri de mare intensitate cu pumnii și picioarele, în zona capului și a toracelui, producându-i leziuni grave ce au condus la deces.

La stabilirea tratamentului sancționator, instanța de fond a respectat criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, ținând cont atât de cauzele ce agravează răspunderea penală, cât și de cele care o atenuează.

Limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare sunt de la 10 la 20 de ani închisoare.

Modul și mijloacele de săvârșire a faptei, urmarea produsă relevă un pericol social deosebit de ridicat al faptei comise ce impune evident pedepse corespunzătoare.

Tocmai pentru că a avut în vedere circumstanțele personale invocate de inculpați, instanța de fond le-a aplicat pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, așa încât critica adusă hotărârii sub acest aspect este vădit nefondată.

Constatând că nu sunt motive de desființare a sentinței apelate, în temeiul art.379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, apelurile inculpaților urmează a fi respinse ca nefondate.

În baza dispozițiilor art.350 Cod procedură penală se va menține starea de arest a acestora și se va deduce arestarea preventivă după data de 26.01.2009, în conformitate cu dispozițiile art.381 Cod procedură penală.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală inculpații vor fi obligați să plătească statului cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor de față.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații și-, ambii deținuți în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr.52 din 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-, sentință pe care o menține.

Menține starea de arest a inculpaților și - și deduce arestarea preventivă a inculpaților, de la 26.01.2009, la zi.

Obligă pe apelanți să plătească statului câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care, câte 200 lei reprezintă onorariile avocaților din oficiu.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

- -

20.III.2009.-

2 ex.-

Președinte:Otilia Susanu
Judecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 24/2009. Curtea de Apel Iasi