Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 244/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art.20 rap.la art.174, 175 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.244
Ședința publică de la 26 noiembrie 2009
PREȘEDINTE G - JUDECĂTOR 1: Gheorghe Vintilă
- - JUDECĂTOR 2: Constantin Diaconu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
S-au luat în examinare apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.92 din 6 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales, lipsind părțile civile - și Spitalul de Urgență
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, apoi, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul susține apelul, criticând soluția pentru nelegalitate și, implicit, pentru netemeinicie, apreciind, în esență, că prin aplicarea instituției prev.de art.334 Cod pr.penală, prima instanță a dat faptei inculpatului o încadrare juridică greșită, stabilind că acesta a săvârșit infracțiunea prev.de art.183 Cod penal, iar nu infracțiunea prev.de art.174 alin.1, art.175 lit.i Cod penal, cum judicios rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză - intenția directă de a suprima viața victimei rezultând din gravitatea leziunilor produse, într-o zonă vitală, cât și din împrejurarea că inculpatul a abandonat victima și nu i-a acordat ajutor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că nejustificat a fost reținută în favoarea acestuia circumstanța atenuantă a scuzei provocării, prev.de art.73 lit.b Cod penal, întrucât, de la dosar, rezultă că altercația dintre cele două părți, derulată în prima parte a evenimentelor, a fost determinată de inculpat, iar nu de victimă.
Avocat pentru inculpat, susține apelul declarat de acesta, apreciind, într-o primă teză, că încadrarea juridică dată faptei de către instanță, în dispozițiile art.183 Cod penal, se justifică, întrucât inculpatul a împins victima, ca ripostă la lovirea sa cu biciul, fapt ce a determinat dezechilibrarea și căderea, în final, lovirea cu capul de pietrișul drumului și producerea unei leziuni cranio-cerebrale, leziune ce, ulterior, a determinat decesul.
Însă, s-a apreciat că soluția de condamnare a inculpatului este greșită, întrucât acesta a acționat în legitimă apărare, iar potrivit art.44 Cod penal, fapta săvârșită nu constituie infracțiune, considerente pentru care a fost invocată o soluție corespunzătoare de achitare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.183 Cod penal.
În subsidiar, de vreme ce nu va fi însușită această soluție, s-a solicitat reducerea pedepsei principale, ca efect al reținerii scuzei provocării prev.de art.73 lit.b Cod penal.
Referitor la apelul declarat de parchet, apărătorul inculpatului a pus concluzii de respingere, ca nefondat a acestuia.
Procurorul apreciază că apelul declarat de inculpat este nefondat, solicitând să fie respins, ca atare.
Inculpatul își însușește concluziile apărătorului său, afirmând că nu a avut intenția de a suprima viața victimei.
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.92 din 6 iunie 2009, Tribunalul O l t, după ce a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul, prin apărător, în baza art.334 Cod pr.penală, a dispus schimbarea încadrării juridice dată inițial prin actul de sesizare, din infracțiunea de omor calificat prev. de art.174 alin 1, 175 lit.i Cod penal, în infracțiunea de "loviri sau vătămări cauzatoare de moarte", prev. de art.183 Cod penal.
Apoi, a înlăturat art.37 lit.a Cod penal, iar în baza art.183 Cod penal, cu aplic art.73 lit.b Cod penal, rap la art.76 lit.b Cod penal, a condamnat pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 8.07.1977, în S, jud.O, CNP -, cu domiciliul în comuna, jud.O, la pedeapsa principală de 4 ani închisoare.
In baza art.71 alin 1 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prev de art.64 alin 1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, ca pedeapsă accesorie.
In baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 20.11.2008, până la 24.11.2008.
S-a admis acțiunea civilă promovată de Spitalul Clinic de Urgență B și in baza art. 313 din Legea nr.95/2006 și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6027,22 lei, plus dobânda legală aferentă sumei, până la plata efectivă a acesteia, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
S-a admis acțiunea civilă promovată de partea civilă -, domiciliat în comuna, sat, jud. și în baza art.14 și 346 rap C.P.P. la art.998 - 999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 15.000 lei reprezentând despăgubiri civile respectiv cheltuieli de înmormântare.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 189/P/2008 din data de 20.11.2008, în baza art. 262 pct. 1 lit. a s C.P.P.-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1, 175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea că la data de 6.05.2008, în urma unui conflict pe care l-a avut cu victima, în vârstă de 72 ani, a lovit-o cu un corp dur în cap, cauzându- leziuni care au dus la decesul victimei.
În fapt, s-a stabilit prin actul de sesizare că la data de 6.05.2008, în jurul orelor 17,00, victima a plecat de la domiciliul său și s-a deplasat pe șosea, în așteptarea animalelor ce trebuiau să vină de la pășunat, pe care apoi le conducea la locuința sa.
La aceeași dată și aproximativ la aceeași oră, inculpatul a plecat de la domiciliul său, situat tot pe raza satului, jud. O, și s-a deplasat la barul SC Com SRL pentru a-și cumpăra țigări și băutură, deplasare pe care a făcut-o cu o motoretă, pe care a parcat-o în apropierea barului, după care a pătruns în interior.
Observând că animalele nu sosiseră de la pășunat, victima, în așteptarea acestora, s-a deplasat în același bar pentru a consuma o bere, moment în care a observat că în incinta localului a venit inculpatul.
S-a mai reținut că inculpatul, aflat sub influența băuturilor alcoolice și observând victima că se afla la bar, i s-a adresat acesteia în mod expres, solicitându-i să-l părăsească. Urmare acestei solicitări și de teama unor represalii ce puteau veni din partea inculpatului, victima părăsind barul și s-a deplasat pe șosea. Inculpatul a plecat însă în urmărirea acestuia și cu un obiect dur pe care îl avea asupra sa și care în timpul anchetei nu a putut fi identificat, a lovit victima de două ori în cap. Urmare loviturilor deosebit de puternice aplicate de inculpat, victima s-a prăbușit pe șosea, căzând în poziția pe spate, iar în cădere s-a lovit de șoseaua neasfaltată, rămânând întinsă în această poziție, timp în care inculpatul s-a urcat pe motoretă și a plecat la domiciliul său.
Din raportul medico-legal de necropsie A- al IML Minovici B s-a reținut că moartea victimei a fost violentă, datorându-se hemoragiei meningo-cerebrale, consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă și baza craniană, leziunile traumatice putând fi produse prin lovire cu și de corp dur, în condițiile lovirii cu un corp dur în plan frontal urmată de cădere și lovire de plan dur la nivel occipital și au legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu decesul.
S-a apreciat de către organul de urmărire penală că inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 - 175 lit. i Cod Penal, fiind înlăturată apărarea acestuia potrivit căreia ar fi fost tăiat cu un briceag de victimă, având în vedere raportul de investigație nr. 87452/17.11.2008 întocmit de Postul de poliție ( fila 55 ) ce se coroborează cu raportul de expertiză medico legală nr. 1744/E/18.11.2008 al SJML S, din conținutul căruia rezultă că leziunea traumatică prezentată de inculpat la nivelul feței palmare a mâini drepte a fost creată de un de sticlă și de un briceag.
Procedând la cercetarea judecătorească, instanța a audiat pe partea civilă -, pe inculpat și pe martorii arătați în rechizitoriu.
A administrat la cererea părții civile, proba cu înscrisuri, în dovedirea pretențiilor formulate, ce au fost atașate la filele 53-72 dosar.
La cererea inculpatului a fost administrată proba testimonială, fiind audiați în apărarea inculpatului martori - și, dar și proba cu acte, solicitându-se Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina copia rezoluției nr. 2248/P/2008 din data de 27.06.2008, fila 73 dosar.
Au fost solicitate relații privind cuantumul cheltuielilor de spitalizare efectuate cu internarea părții civile, Spitalul Clinic de Urgență B, comunicând instanței că înțelege să se constituie parte civilă în cauză conform adresei nr. 2735/24.03.2009 ( fila 74-76 dos.fond).
Pentru stabilirea situației juridice a inculpatului a fost solicitată fișa de cazier judiciar a acestuia, ce a fost atașată la fila 20 dosar fond și în același scop a fost solicitată și copia sentinței penale nr. 471/8.04.2003 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 3204/2003 ( fila 112-115 dosar).
Partea civilă -, fiul victimei, a solicitat în această calitate suma de 15.000 lei reprezentând daune materiale, respectiv cheltuieli de înmormântare, precizând expres că nu înțelege să solicite daune morale ( fila 25 dosar).
Cu ocazia ascultării sale în prezența apărătorului ales, la termenul din 23.03.2009, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că în ziua de 6.05.2008, deși a avut un incident cu victima, pe drumul din fața barului SC SRL, nu a lovit-o pe aceasta.
A susținut astfel că, în jurul orelor 18,00 intrat în bar, solicitând un pachet de țigări, ocazie cu care a constatat prezența victimei ce consuma dintr-o halbă de bere și care la vederea sa a început să-i adreseze injurii, cerându-i să iasă din local întrucât acesta este un "bar de români". Victima avea un bici în mâna dreaptă, mână pe care a introdus-o în buzunarul pantalonului de unde a scos un briceag cu care l-a amenințat, cerându-i inculpatului să iasă din local, context în care a intervenit barmanul, care i-a solicitat victimei să-l lase în.
După ce a ieșit din bar, a susținut inculpatul, victima care l-a urmărit, l-a lovit cu biciul pe spate, căzând la pământ, în genunchi peste un gard de mărăcini, iar în momentul în care vrut să se ridice de la pământ, victima a scos briceagul din haine "spunându-i că îl taie"; în momentul în care a încercat să facă acest lucru, inculpatul a împins victima, care s-a dezechilibrat și a căzut la pământ.
Inculpatul a mai susținut că în momentul în care a îndepărtat victima prin violență, a fost tăiat de aceasta cu briceagul la mâna dreaptă.
A arătat că în acea zi nu consumase băuturi alcoolice, iar după căderea victimei la pământ, s-a îndepărtat de locul faptei cu motoreta cu care venise la bar.
Martora, sora victimei, și-a menținut declarația dată în faza de urmărire penală, arătând că în ziua incidentului stătea de vorbă cu mai multe persoana pe raza satului, moment în care l-a observat pe inculpat cu un motoscuter, care a intrat în barul din localitate.
A arătat că la scurt timp a observat părțile, inculpatul și victima "ieșind din bar, aproximativ în același timp, îmbrâncindu-se, după care a văzut inculpatul care s-a repezit cu mâinile spre pieptul victimei, pe care a împins-o, căzând la pământ". Se afla la o distanță de 50. de locul incidentului și în acest context a putut observa că inculpatul nu a mai lovit victima în nici un alt mod, însă, nici aceasta, care în aceea zi avea în mână un bici, nu a lovit inculpatul.
A mai susținut martora că inculpatul s-a urcat pe motoscuter și a plecat în fugă de la locul faptei, iar când ea a ajuns lângă victimă, a observat că acesteia îi curgea sânge "din zona capului, de la urechea dreaptă, de jur împrejur fiind o de sânge".
Și martora Iulie ( fila 51, 158 dosar) și-a menținut declarația dată la urmărirea penală, aceasta arătând că în aceea zi la magazinul său, era de serviciu fratele, iar la un moment dat a observat că victima a intrat în local și a comandat o bere, ea fiind cea care l-a servit.
In incinta barului se mai găseau 5-6 persoane, și la un moment dat a venit și inculpatul, persoană care obișnuia să-și facă cumpărăturile în localul său.
Martora a susținut că după ce a servit victima, a ieșit din local, în curtea barului, unde a stat de vorbă 15-20 minute cu cumnatul său, timp în care a auzit strigăte de ajutor, și ieșind în stradă, a observat victima căzută al pământ, înconjurată de mai multe persoane.
A arătat că la un moment dat, că în timp ce stătea de vorbă cu cumnatul său, a observat părțile ieșind din bar " vorbindu-și chiar", fără a auzi însă ce își spuneau și fără a se îmbrânci, după care, ulterior - întrucât nu a mai privit spre cei doi - a observat victima căzută la pământ.
Martora precizat că în acea zi, în momentul în care victima a intrat în local, a putut observa că acesta avea asupra sa un bici.
Aceeași susținere a formulat-o și martorul, care în ziua incidentului se afla de serviciu în bar, martorul arătând că victima a fost servită cu o bere, moment în care în interiorul localului se aflau trei persoane, aceasta având în mână un bici.
La scurt timp a sosit inculpatul care nu a comandat nimic, însă "i-a spus ceva victimei", nu își amintește ce, după care victima i-a reproșat că se află în stare de ebrietate, martorul cerându-le să iasă din local, în condițiile în care l-a auzit pe inculpat, cerându-i victimei ca atunci când intră el în bar, aceasta să iasă afară.
A mai observat că victima avea biciul în mână, iar inculpatul i-a atras atenția asupra acestui lucru și, în plus, a observat chiar cum victima "a băgat mâna în buzunar, însă nu a putut observa dacă scos ceva din haine". La cererea sa, victima a părăsit prima localul, fiind urmată de inculpat. La scurt timp, auzind în stradă și ieșind afară, unde a putut observa victima căzută la pământ.
Și martorii și, au confirmat aspectele relatate în faza de urmărire penală, susținând că în ziua incidentului se aflau în apropiere, la o distanță de 80. (martorul ) și respectiv 50. (martora ), context în care au putut observa cum părțile au intrat pe rând în local, "iar după câteva minute inculpatul împingând victima cu palma în piept, aceasta căzând la pământ pe spate".
Deși au observat că victima avea un bici în mână, nu au văzut dacă aceasta l-a amenințat pe inculpat cu vreun cuțit și nici dacă inculpatul lovit victima într-un alt mod.
Martorii A și, audiați și în faza de urmărire penală ( fila 84, 65 ) au susținut o situație de fapt contrară, în raport cu cele declarate de ceilalți martori din acte, arătând că în ziua incidentului se aflau în apropierea locului faptei "de vorbă cu la circa 30. de bar" (martorul A, fila 98 dos. instanță), ori, trecând pe stradă prin fața barului ( martorul, fila 130 dos.fond) și au putut observa o persoană care îl lovea pe inculpat cu un bici, care la un moment dat a scos un cuțit ori briceag din buzunar și l-a ridicat asupra inculpatului, ce a fost nevoit să se apere, și a împins-o pe aceasta, care a căzut la pământ pe spate.
Și martorii încuviințați inculpatului în apărare, și (fila 117-118 dos.fond) au susținut această situație de fapt, arătând că în cursul anului trecut, într-una din zile, fără o putea preciza ( martorul ) și respectiv "în urmă cu o săptămână, două, trei" ( martora ) l-au văzut pe inculpat căzut la pământ dar și pe victimă care îl lovea cu un bici, în timp ce acesta încerca să se apere. Au observat că la un moment dat victima a scos un briceag sau un cuțit, însă ulterior și-a continuat deplasarea, fără a mai cunoaște cum încetat incidentul.
Pentru lămurirea situației de fapt, instanța din oficiu a dispus audierea agentului de poliție, care a precizat că la câteva luni după incident, din zvon public, a luat cunoștință de informațiile conținute în raportul de investigație nr. 87452/17.11.2008 ( fila 55 ) pe care le-a înaintat organului competent, neputând fi în măsură a preciza datele de identificare ale celor care i le-au adus la cunoștință.
Martorul a arătat că în ziua incidentului la sesizarea unei persoane s-a deplasat la fața locului unde au ajuns în aproximativ 15 minute, inculpatul nemaifiind prezent, ulterior deplasându-se la locuința acestuia, la aproximativ 30 min. unde l-au găsit, tăiat la mână "de unde îi curgea sânge" prezentând pe spate urme de violență, aceste aspecte fiind reținute în conținutul procesului verbal de examinare existent la fila 19
Analizând probatoriul administrat pe întreg parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești și apreciindu-l conform art. 63 alin. 2.C.P.P. - în ansamblu și în scopul aflării adevărului, instanța de fond a reținut că situația de fapt este următoarea:
In ziua de 6.05.2008 în jurul orelor 17,00 victima a plecat de la domiciliu spre barul SC SRL din comuna, pentru a-și aștepta animalele, timp în care s-a hotărât să pătrundă în local, unde a comandat o bere fiind servit de barmanul.
In timp ce își consuma berea, în local a intrat inculpatul, între părți, în acest moment având loc un schimb de cuvinte, ce au determinat intervenția barmanului care le-a solicitat să părăsească localul, în care erau prezente și alte persoane.
Așa cum a declarat singurul martor ocular, ce a putut auzi discuția dintre părți, respectiv martorul, instanța a reținut că la vederea victimei, inculpatul i-a cerut să iasă din bar, după care, fără a replica violent, verbal sau fizic, victima a ieșit din local, fiind urmat, aproape în același timp de inculpat.
Deși martorii aflați în apropiere nu au putut da relații cu privire la întreaga agresiune ce s-a consumat între părți în ziua incidentului, aceștia observând numai modul în care inculpatul ar fi împins victima, ce a căzut la pământ, instanța a reținut că victima a fost cea care, odată ieșită din local, agresat inculpatul cu biciul pe care îl avea în acea zi asupra ei, lovindu-l pe spate, moment în care inculpatul a căzut peste mărăcinii din apropiere, zgâriindu-se la mâini, după care întorcându-se spre victimă, a lovit-o pe aceasta cu pumnul în zona frontală a capului și a împins-o, căzând la pământ, lovindu-se cu capul de șosea.
S-a stabilit că relevante sub aspectul acestei situații de fapt sunt mențiunile procesului verbal de examinare corporală a inculpatului încheiat în ziua de 6.05.2008, potrivit cărora inculpatul prezentat pe spate, două echimoze verticale, cu dimensiunile de 31 x 1 cm, respectiv 18 x 1 cm. ce nu puteau proveni decât de la loviturile de bici aplicate de victimă - așa cum susține inculpatul - pe care este evident că aceasta l-a purtat în acea zi, asupra sa.
Cât privește leziunile reținute în același înscris constând într-o plagă tăiată la palma de la mâna dreaptă și o excoriație la încheietura antebrațului drept, în zona cotului, dar și în ceea ce privește "petele de culoare brun roșcată ce par a fi de sânge" prezente în aceleași zone, cu privire la care inculpatul a susținut constant, încă din faza de urmărire penală, că au fost cauzate de victimă, care l-ar fi tăiat cu un briceag, pe care l-a avut asupra sa, instanța a constatat că această susținere nu are corespondent probator în cauză.
Astfel, pe de o parte, s-a motivat că nici unul dintre martorii audiați, cu excepția celor încuviințați în apărarea inculpatului, respectiv și - a căror veridicitate este îndoielnică (putându-se observa că martora, audiată de instanță la data de 13.04.2009, a înțeles să relateze ca data incidentului, o perioadă ce se petrecuse "cu o săptămână, două, trei, în urmă", adică cel mai devreme în luna martie 2009, în condițiile în care fapta s-a consumat în mod indubitabil la data de 6.05.2008, în timp ce martorul menționat că fapta s-a petrecut "în cursul anului trecut, într-o zi, în timp ce trecea pe drum, fără a observa dacă erau de față și alte persoane, susținând că o cunoaște pe mama victimei (victimă care la data faptei avea vârsta de 72 ani), dar nu era la locul faptei, și fără a se opri lângă părți, continuându-și deplasarea" - declarația acestuia conținând aspecte generale, ce denotă împrejurarea că au fost percepute din relatările altor persoane), nu au declarat că în acea zi victima l-ar fi atacat cu vreun cuțit pe inculpat, iar pe de altă parte, mențiunile din procesul verbal de examinare corporală a inculpatului au fost constatate, potrivit depoziției agentului de poliție, la cel puțin 30 minute de la momentul la care organele de poliție constataseră comiterea faptei, sosind la locul acesteia.
Pe cale de consecință, prima instanță a concluzionat că leziunile puteau avea și o altă cauză a producerii lor.
În acest sens, sunt și concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 1744/E/18.11.2008 întocmit de SJML S, potrivit cărora leziunea traumatică prezentată de inculpat este specifică - în raport cu aspectul său morfologic - unui corp tăietor cu margini tăietoare foarte ascuțite, caracteristici ce nu au fost identificate la briceagul corp delict, găsit în buzunarul drept al pantalonilor victimei în ziua de 6.05.2008 potrivit procesului verbal existenta la fila 47
In plus, instituția medico-legală de specialitate a concluzionat că "dintre briceagul pus în discuție și un de sticlă, provenit dintr-o sticlă sau pahar spart" leziunea prezentată de inculpat a fost cauzată de ciobul de sticlă.
Instanța a reținut, așadar, că în ziua de 6.05.2008 după ce părțile au avut o discuție contradictorie în incinta localului SC Com SRL, iar la cererea barmanului au ieșit din local, victima, deranjată de atitudinea nepoliticoasă a inculpatului, atitudine care însă nu prezintă gravitatea unei acțiuni ilicite grave, de natură a determina o tulburare, l-a lovit pe acesta cu biciul pe care îl avea asupra sa, context în care inculpatul a replicat și a lovit partea vătămată o singură dată cu pumnul în zona frontală a capului, după care a împins-o pe aceasta, care a căzut la pământ, lovindu-se cu capul de asfaltul șoselei.
În drept, aceeași instanță de fond a apreciat că fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă anterior, care în ziua de 6.05.2008, pe fondul unei puternice tulburări determinată de acțiunea ilicită gravă victimei care l-a lovit cu biciul pe spate, în timp ce se aflau în fața barului SC Com SRL, după ce anterior părțile avuseseră o discuție mai puțin principială, a lovit-o o singură dată în zona frontală și a împins-o pe aceasta care a căzut la pământ, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de "loviri sau vătămări cauzatoare de moarte", faptă săvârșită în stare de provocare, prev. și ped. de art. 183 Cod penal, cu aplic.art. 73 lit. b Cod penal.
In raport cu ansamblul probator administrat în cauză, pe parcursul cercetării judecătorești și având în vedere concluziile raportului medico-legal de necropsie nr. A-, întocmit de INML Minovici B, privitoare la cauza morții victimei și potrivit căreia aceasta a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă și bază craniană, leziunile traumatice putând fi produse prin lovire cu și de corp sau plan dur, posibil în condițiile lovirii cu corp dur, în plan frontal, urmată de cădere și lovire de plan dur, la nivel occipital, instanța a apreciat că nu poate fi reținută, în totalitate situația de fapt expusă în actul de trimitere în judecată, și, pe cale de consecință, nici încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpat, câtă vreme din împrejurările concrete în care a fost comisă, nu rezultă intenția suprimării vieții victimei, ci numai intenția de a vătăma integritatea corporală a acesteia, în condițiile în care inculpatul a fost provocat, rezultat care însă a fost depășit, decesul victimei fiind imputat inculpatului din culpă, care putea și trebuia să prevadă că lovind victima și împingând-o cu forță - aceasta fiind o persoană în vârstă - se va dezechilibra și va cădea, cu consecința decesului acesteia.
In același sens, instanța a mai reținut că elementul subiectiv necesar pentru existența infracțiunii de omor - intenția, în ambele sale modalități (directă și indirectă) - se deduce în general atât din datele externe ale faptei comise, cum sunt împrejurările și modul în care a fost săvârșită fapta, mijloacele de execuție, regiunea vizată și intensitatea loviturilor, cât și din mobilul care a determinat pe făptuitor să acționeze și din scopul pe care și l-a propus să-l atingă.
Coroborând toate datele cauzei cu împrejurarea în care a fost comisă fapta, inculpatul acționând pe fonul unei puternice tulburări provocate de atitudinea agresivă a victimei, ce nu denotă intenția acestuia de a suprima viața victimei, instanța a admis cererea privind schimbarea încadrării juridice formulată de inculpat prin apărătorul său și în baza art. 334.C.P.P. a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 alin. 1, 175 lit. i Cod penal, în infracțiunea de "loviri sau vătămări cauzatoare de moarte", prev. de art. 183.Cod Penal cu aplic.art. 73 lit. b
Cod PenalFiind îndeplinite condițiile răspunderii penale, conform art. 345.C.P.P. instanța a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție, având în vedere la individualizarea acesteia criteriile prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv dispozițiile părții generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite și persoana inculpatului.
Astfel, instanța a reținut că fapta inculpatului prezintă un gard ridicat de pericol social determinat de modul în care s-a realizat în concret acțiunea care constituie elementul material al infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, de împrejurările care o particularizează, de caracterul și importanța obiectului material lezat sau pus în pericol, constând în corpul persoanei agresate, de caracterul și gravitatea urmărilor acesteia constând în decesul victimei.
S-a dispus așadar condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege, reținând incidența art. 73 lit. b și art. 76 lit. b și Cod Penal înlăturând dispozițiile art.37 lit.a privind Cod Penal recidiva postcondamnatorie, întrucât pentru condamnarea suferită anterior de inculpat, de 2 ani închisoare cu aplic. art. 81, 82.Cod Penal pe timp de 4 ani, aplicată prin sentința penală nr. 471/8.04.2003 de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 3204/2003, definitivă prin neapelare pentru inculpat, care a fost prezent la dezbateri, a intervenit reabilitarea de drept.
In ceea ce privește pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi au fost avute în vedere atât dispozițiile art.71 alin.2.Cod Penal în conformitate cu care condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, atrage de drept interzicerea tuturor drepturilor prev. de art. 64.Cod Penal, dar în special jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârea din 28.09.2004 pronunțată în cauza Sabou și împotriva României prin care s-a constatat că interzicerea drepturilor părintești în mod automat și absolut cu titlul de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absența oricărui control exercitat de instanțele judecătorești și fără a lua în considerare tipul infracțiunii sau interesul minorului reprezintă o încălcare a art. 8 din Convenție.
În cauză, examinând proporționalitatea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod Penal, instanța a reținut că inculpatul a comis o infracțiune comisă cu praeterintenție, însă gravitatea acesteia relevă faptul că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața, astfel că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și Cod Penal lit. b Cod Penal, respectiv a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție de implică exercițiul autorității de stat, cu titlul de pedeapsă accesorie este proporțională și justificată pe durata executării pedepsei principale.
In ceea ce privește latura civilă a procesului penal, s-a constatat că partea vătămată a promovat acțiunea civilă solicitând obligarea inculpatului la plata unor despăgubiri civile reprezentând daune materiale în sumă de 15.000 lei, fără a solicita daune morale.
Făcând referire la dispoz. art. 998 și 999 Cod civil, potrivit cărora "orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara", instanța a apreciat că acțiunea civilă promovată de partea civilă este întemeiată, cuantumul daunelor materiale solicitate fiind în măsură a asigura o reparare integrală a prejudiciului patrimonial provocat părții civile, determinat de cheltuielile de înmormântare, așa încât având în vedere și manifestarea de voință a inculpatului de a le achita în totalitate, s-a angajat răspunderea civilă a acestuia pentru plata sumei solicitate.
În același sens, deși instanța a făcut aplicarea art. 73 lit. b reținând Cod Penal că inculpatul acționat pe fondul unei provocări determinată de atitudinea agresivă a victimei și în consecință s-ar impune acordarea unor daune materiale proporționale cu gradul de culpă avut de inculpat în desfășurarea incidentului, s-a constatat, astfel cum rezultă din declarația inculpatului ( fila 94-95 dosar), că acesta a fost de acord a despăgubi partea civilă și a achita cheltuielile de spitalizare. -și deci disponibilitatea, în acoperirea sumelor solicitate de părțile civile, instanța a dat eficiență principiului disponibilității ce guvernează modul de soluționare a acțiunii civile în procesul penal și a obligat inculpatul la plata integrală a sumelor pretinse.
In conformitate cu art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 modificată prin OUG 72/2006, potrivit cărora "persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspuns potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată", instanța a angajat răspunderea civilă a inculpatului pentru plata sumei de 6027,22 lei plus dobândă legală aferentă acesteia până la plata efectivă către Spitalul Clinic de Urgență B, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, cât și inculpatul.
Astfel, în apelul scris, parchetul a criticat soluția primei instanțe pentru nelegalitate și, implicit, pentru netemeinicie, apreciind, în esență, că prin aplicarea instituției prev.de art.334 Cod pr.penală, prima instanță a dat faptei inculpatului o încadrare juridică greșită, stabilind că acesta a săvârșit infracțiunea prev.de art.183 Cod penal, iar nu infracțiunea prev.de art.174 alin.1, art.175 lit.i Cod penal, cum judicios rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză - intenția directă de a suprima viața victimei rezultând din materialitatea faptelor, din gravitatea leziunilor produse, localizate la nivelul unei zone vitale, cât și din împrejurarea că inculpatul a abandonat victima și nu i-a acordat ajutor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că nejustificat a fost reținută în favoarea acestuia circumstanța atenuantă a scuzei provocării, prev.de art.73 lit.b Cod penal, întrucât, de la dosar, rezultă că altercația dintre cele două părți, derulată în prima parte a evenimentelor, a fost determinată de inculpat, iar nu de victimă.
Inculpatul, atât în motivele scrise, cât și prin cele susținute oral de apărător, a apreciat, într-o primă teză, că încadrarea juridică dată faptei sale de către instanță, în dispozițiile art.183 Cod penal, se justifică, întrucât activitatea sa a constat în împingerea victimei, ca ripostă la lovirea sa cu biciul, fapt ce a determinat dezechilibrarea și căderea, în final, lovirea cu capul de pietrișul drumului și producerea unei leziuni cranio-cerebrale, leziune ce, ulterior, a determinat decesul.
Însă, a apreciat inculpatul că soluția de condamnare sa este greșită, întrucât a acționat în legitimă apărare, iar potrivit art.44 Cod penal, fapta săvârșită nu constituie infracțiune, considerente pentru care a fost invocată o soluție corespunzătoare de achitare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.183 Cod penal.
În subsidiar, de vreme ce nu va fi însușită această soluție, a solicitat reducerea pedepsei principale, ca efect al reținerii scuzei provocării prev.de art.73 lit.b Cod penal.
Apelurile declarate de parchet și inculpat sunt nefondate.
Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor de nelegalitate și netemeinicie formulate, Curtea constată că prima instanță, pe baza unui probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat (declarațiile martorilor, A, acestea coroborate cu declarațiile inculpatului, cât și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului), a reținut în cauză o situație de fapt exactă, în raport de care, prin aplicarea instituției prev.de art.334 Cod pr.penală, a dat faptei inculpatului o justă încadrare legală, stabilind că acesta a săvârșit infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, faptă prev.de art.183 Cod penal, iar nu infracțiunea de omor calificat, prev.de art.174 alin.1, art. 175 lit.i Cod penal.
Existența infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte, prev.de art.183 Cod penal, este caracterizată, pe plan subiectiv, de aplicarea loviturilor cu intenție, rezultatul mai grav (moartea), survenind din culpa făptuitorului.
Totodată, în cazul omorului, la stabilirea formei de vinovăție cu care s-a acționat (intenție directă ori indirectă), de regulă, se au în vedere, între altele, gravitatea leziunilor suferite, zona vitală spre care au fost îndreptate actele de violență, intensitatea acestora, obiectul vulnerant folosit.
Ori, din probatoriul administrat în cauză, judicios apreciat de prima instanță, a rezultat că activitatea violentă a inculpatului a constat în împingerea victimei, după ce acesta îl lovise anterior cu biciul, activitate violentă ce a determinat dezechilibrarea și căderea, apoi lovirea victimei cu capul de pietrișul drumului, cu consecința producerii unor leziuni cranio-cerebrale, ce au avut efect tanato-generator.
Întemeiată este reținerea de către instanța de fond a dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal, din analiza coroborată a probelor rezultând că fapta inculpatului, s-a consumat în ziua de 6.05.2008, pe fondul unei puternice tulburări determinată de acțiunea ilicită gravă victimei care l-a lovit cu biciul peste spate, în timp ce se aflau în fața barului SC Com SRL, după ce anterior părțile avuseseră o discuție mai puțin principială.
Nu poate fi primită susținerea inculpatului, făcută în apel, în sensul că s-ar fi aflat în legitimă apărare, întrucât condițiile atacului, cât și cele ale apărării, desprinse din conținutul art.44 Cod penal, nu sunt îndeplinite cumulativ pentru ca, astfel, să opereze cauza respectivă ce înlătură caracterul penal al faptei.
Cât privește pedeapsa principală de 4 ani închisoare, stabilită față de inculpat, Curtea va aprecia că în cauză prima instanță a făcut o justă individualizare, valorificând corespunzător criteriile înscrise în art.72 Cod penal, cât și cerințele instituite prin art.52 Cod penal.
Întrucât la examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, cum astfel obligă art.371 alin.2 Cod pr.penală, nu au rezultat alte motive de nelegalitate ori netemeinicie, care să justifice desființarea soluției apelate, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, cele două apeluri formulate, urmează să fie respinse, ca nefondate.
Văzând și art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.92 din 6 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Obligă pe apelantul inculpat la 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 26 noiembrie 2009.
G - Pt.jud.- -
Transferat Tribunalul Dolj
Semnează președinte complet
Grefier,
- -
Red.jud.GV
PS/13.01.2010
Președinte:Gheorghe VintilăJudecători:Gheorghe Vintilă, Constantin Diaconu
