Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 27/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.27/
Ședința publică de la 18 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, după casare, împotriva sentinței penale nr.200 din data de 10 mai 2007, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr- (nr.vechi 1162/200), privind pe inculpatul - domiciliat în C,-, județul C, trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174-175 Cod penal.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 24 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 3 martie 2009, 10 martie 2009 și 18 martie 2009, când a pronunțat următoarea decizie.
- CURTEA -
Asupra apelului penal de față:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA 449/P/2003 din data de 5 iunie 2003, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de "omor calificat" prevăzută de art.174 raportat la art.175 lit.i) Cod penal prin aceea că după-amiaza zilei de 6.04.2003, aflându-se pe - din C, l-a înjunghiat cu un corp tăietor înțepător în zona gâtului pe victima, provocându-i leziuni ce au dus la moarte în scurt timp.
Stabilind aceeași situație de fapt și în drept, prin sentința penală 364/14.06.2004 pronunțată în dosarul penal 1012/2003, TRIBUNALUL CONSTANȚAl -a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 16 ( șaisprezece ) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "omor calificat" prevăzută de art.174 raportat la art.175 lit.i) Cod penal.
În același sens, prin decizia penală 79/P/18.03.2005 pronunțată în dosarul 707/P/2004, Curtea de APEL CONSTANȚAa respins apelul declarat de inculpat ca nefondat și menținând măsura privativă de libertate.
Prin decizia penală 2812/5.05.2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de inculpatul, a casat decizia atacată și sentința penală 364/14.06.2006 a Tribunalului Constanța și a trimis dosarul spre rejudecare la instanța de fond, TRIBUNALUL CONSTANȚA, considerând că hotărârile de condamnare și respingere a apelului s-au bazat numai pe declarația martorei, pe procesul verbal de recunoaștere din grup a inculpatului de către aceasta și pe procesul verbal de prezentare spre recunoaștere martorului G, probe care se impun a fi analizate cu rezervă având în vedere chiar declarația martorei care a arătat că "nu a văzut fața agresorului, incidentul l-a văzut când se îngâna ziua cu noaptea și nu fuseseră aprinse încă luminile", impunându-se reaudierea martorei, a inculpatului cu privire la motivul pentru care a refuzat să semneze procesul-verbal de recunoaștere a lui de către martorul G, a martorilor, - propuși în apărare pentru completarea probatoriului.
Cu ocazia rejudecării conformându-se limitelor deciziei instanței de control judiciar, prin sentința penală nr.200 din data de 10 mai 2007, pronunțată în dosarul penal nr- (nr.vechi 1162/200), TRIBUNALUL CONSTANȚA a hotărât:
"În baza art.11 pct.2 lit.a) Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.c) Cod procedură penală:
Achită pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 20.02.1957 - pentru săvârșirea infracțiunii de "omor calificat" prevăzută de art.174 Cod penal - art.175 lit.i) Cod penal.
Constată că nu sunt moștenitori în cauză și nu există constituire de parte civilă în procesul penal.
În baza art.189 Cod procedură penală;
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei ( 1.000.000 lei ROL) se va vira din fondul Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați C, pentru avocat.
În baza art.192 alin.(3) Cod procedură penală;
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia."
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța de fond a constatat următoarele:
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 6 aprilie 2003 la orele 17,30, procurorul a fost înștiințat de ofițerul de poliție de serviciu, privind descoperirea pe strada - a cadavrului unei persoane necunoscute de sex masculin care prezenta leziuni de violență.
a fost găsit la o distanță de aproximativ 60 de metri față de sensul giratoriu și 150 de metri față de str.- -, 25 de metri de ce intersectează strada - și care duce spre blocul 16.
De la cadavru, paralel cu bordura și la o distanță de 1,70 metri față de aceasta, înspre B-dul - - pornește o dâră de stropi de culoare brun-roșcată ce par a fi de sânge, dâră puțin șerpuită și care se termină la 25 de metri față de cadavru, în apropierea capătului aleii ce duce către blocul 16
Pe asfalt, în dreptul acestei dâre de stropi, la o distanță de 6 metri de cadavru, mergând spre B-dul - - se află un rucsac tip ghiozdan din fâș de culoare neagră.
La încheietura palmei drepte, cadavrul are prins o brățară din lanț metalic de culoare argintie, înfășurată de trei ori în jurul mâinii, în buzunarul interior al gecii suma de 30 000 lei ROL.
Conform raportului de constatare medico-legală - din 14.04.2003 încheiat de Serviciul de Medicină Legală C, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat anemiei acute severe consecutivă hemoragiei externe prin plaga înjunghiată hemitorace anterior stâng cu afectarea pachetului vasculo - nervos al gâtului, trahee, tiroidă și coasta
Leziunile de violență au putut fi produse cu corp tăietor-înțepător cu legătură directă cu cauza morții existând și lovire cu corp dur la nivelul feței, cu puțin înainte de deces;în sângele recoltat s-a constat o alcoolemie de 2,00 gr. %0.
Martora a arătat că locuiește în bloc 16 B la etajul 9 și are vizibilitate dinspre bucătărie și balcon către -. -, 6 aprilie 2003, în jurul orelor 17,00, când se îngâna ziua cu noaptea și nu se aprinsese lumina stradală, în timp ce privea pe geamul de la bucătărie a observat doi bărbați mergând pe -, din direcția (sens giratoriu) către b-dul - -. Inițial se deplasau unul lângă celălalt, apoi martora a văzut pe unul dintre ei aplicându-i celuilalt mai multe lovituri în zona pieptului, a gâtului.
Incidentul a avut loc pe partea carosabilă a -, pe partea dreaptă a sensului lor de mers, în dreptul aleii care permite accesul spre intrarea în blocul 16 B unde locuiesc. Victima s-a dezechilibrat și a mai făcut câteva mișcări pentru a se redresa, întorcându-se în direcția din care venea. a urmărit-o îndeaproape. Datorită unghiului din care privea, martora nu a putut vedea bine ce se întâmplă motiv pentru care s-a mutat în balconul apartamentului, iar în momentul în care a ajuns acolo a văzut pe ul care fusese lovit cum stătea întins pe asfalt, lângă el o mare de sânge, iar agresorul îndepărtându-se de victimă, pe blocului martorei, care duce către - -, mergând liniștit ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Acesta avea în jur de 40-45 ani, constituție fizică atletică, înălțime 1,70-1,75, îmbrăcat cu o jachetă de fâș bleumarin, lungă până la șolduri ce prezenta în zona pieptului două dungi orizontale, una roșie și una albă, pantaloni închiși la culoare, o . de culoare închisă pe cap, iar pe umărul stâng ținea o geantă de culoare închisă.
Martora apreciază că distanța de la blocul său până la locul unde a avut loc incidentul era cam de 50 de metri și că nu a putut vedea fața agresorului.
Cu ocazia audierii acesteia la rejudecarea cauzei, martora afirmă că inculpatul se afla cu fața către blocului fără a avea ceva interpus și că se vedea perfect. Era lumina naturală până la ora 17,00. Inculpatul purta o geacă de blugi bleumarin, cu dungi roșu cu alb, pe orizontală, dar nu cea purtată cu ocazia recunoașterii.
Conform procesului-verbal de la fila 33, la data de 18 aprilie 2003 martorei i-au fost prezentate patru persoane, printre care și inculpatul, persoane care la cererea organelor de cercetare penală, s-au deplasat pe -, dinspre sensul giratoriu către bulevardul - -, până în dreptul blocului 2. și înapoi. Inculpatul a avut prima poziție în grup după care a ales poziția 2. Grupul a fost observat de martoră, în prezența apărătorului din oficiu, a organelor de urmărire penală, din balconul situat la etajul 9. Martora a indicat la început prima persoană din grup, apoi pe a doua persoană, ca fiind agresorul recunoscut de către aceasta după mișcările corpului, înălțime și celelalte elemente ale constituției corporale.
Martorul Gad eclarat că duminică 6 aprilie 2003, în jurul orelor 16,30 s-a deplasat de la domiciliu la restaurantul "" și s-a așezat la prima masă de la intrare, situată pe partea dreaptă. A stat cam 15 minute, când a văzut 2 bărbați îndreptându-se către ieșirea din restaurant. Unul dintre bărbați era tânăr, de 25-30 de ani și avea un fes pe cap, iar celălalt avea în jur de 40-45 de an,i era îmbrăcat cu un fâș cu un model cu dungi roșii, cu o . pe cap. Amândoi purtau pe umeri câte un rucsac, victimei căzându-i la un moment dat geanta de pe umăr, iar inculpatul ajutând-o să-l așeze la loc. Martorul i-a urmărit cu privirea aproximativ 20 de metri și i-a văzut mergând împreună, pe partea dreaptă, îndreptându-se către bulevardul - -.Martorul Gam ai stat 10 minute după care a plecat spre casă către sensul giratoriu unde a văzut un autoturism al poliției trecând în mare viteză către b-dul - -, cu semnalizare acustică și vizuală.Martorului i-au fost prezentate cinci persoane constituite într-un grup, din care l-a recunoscut pe inculpat după fizionomie.La reaudierea sa, în dosar nr./2005, martorul a arătat că inculpatul era îmbrăcat în acea zi cu o geacă cu dungi albastre. Susține că victima purta cu certitudine un fâș de culoare deschisă, iar atunci când instanța i-a prezentat martorului fotografii aflate la dosar privind hainele victimei martorul susține că nu își explică de ce victima e îmbrăcat cu un fâș de culoare închisă.
Martorul a consumat și el băuturi alcoolice în după-amiaza zilei de 6 aprilie 2003 în restaurantul unde a ajuns în jurul orelor 16,00 și a luat loc la masa unde se aflau și - a doua de lângă ușa de acces la toaletă. După zece minute atenția i-a fost captată de un tânăr cu un la, tip bobiță, care se certa cu ton ridicat cu, client al restaurantului, amândoi fiind sub influența alcoolului consumat. Tânărul a mers apoi la toaletă și când s-a întors s-a așezat la o masă de lângă perete, în zona aparatelor mecanice. La aceeași masă se afla un de aproximativ 50 de ani, față, corpolent, cu început de calviție. Martorul și-a îndreptat atenția către comeseni după care, uitându-se după 20 de minute către masa amintită nu i-a mai văzut pe cei doi bărbați. a mai arătat că după aproximativ 30 de minute cineva a venit în local și a anunțat că pe - a avut loc probabil un accident și mulți clienți au ieșit afară.
Martorul a mers în același local, în jurul orelor 14,00, împreună cu și s-au așezat la o masă lipită de stâlpul din partea. Martorul a cumpărat o sticlă de vin de la bar și la o masă lipită de perete între magazia restaurantului și zona de jocuri mecanice, stăteau doi bărbați cunoscuți de martor sub numele "" și "". Acesta din urmă era îmbrăcat cu o geacă de culoare vernil (la audierea cu ocazia rejudecării susține că parcă era de culoare deschisă), pe cap purta o . din material textil de culoare neagră și pantaloni de culoare închisă.După un interval de mai mult de 30 de minute în care martorul a ieșit și s-a reîntors în local, a constatat că i s-a ocupat masa și a cerut voie celor doi bărbați să ia loc la masa acestora, cererea sa fiind acceptată.Din discuțiile purtate, martorul a aflat că cei doi fuseseră în cursul dimineții în, unde au vândut diferite lucruri vechi, strânse de ei de la gunoi. Discuțiile s-au purtat pe un ton liniștit, fără ca aceștia să se certe. Erau puțin amețiți de băutură, apreciază martorul, dar nu se aflau în stare de beție. Martorul a plecat în jurul orelor 15,15 -15,30. a mai arătat că îl cunoaște pe numitul, întrucât acesta a dormit în același din spatele campusului universitar, locuind împreună cu și tot acolo l-a văzut venind și pe.Despre acesta din urmă, știe că l-a bătut de mai multe ori pe, prin 2003 chiar mai tare, cu pumnii și picioarele, iar a fost bolnav vreo 2 săptămâni. Între ei apăreau stări conflictuale datorită modului în care își împărțeau banii obținuți din vânzarea de obiecte vechi în. L-a mai văzut pe inculpat bătând pe numitul împreună cu care victima locuia într-un de pământ.Martorul susține că numitul poartă cu sine cuțit, dar el personal nu l-a văzut niciodată amenințând cu acesta.
Martorul a întâlnit în dimineața zilei de 6 aprilie 2003, în, pe victima iar în jurul orelor 13,00, împreună cu acesta și concubina sa au mers la un restaurant numit "" unde s-au salutat cu inculpatul, iar în jurul orelor 14,30 martorul și concubina sa au plecat, lăsându-i pe cei doi singuri.Când inculpatul s-a mutat la masa lor, martorul nu văzut asupra acestuia nici o sacoșă, geantă sau rucsac deși de multe ori îl văzuse cu sacoși de plastic, tip (a și în acea zi ).Martorul susține că a văzut la inculpat, de când îl cunoaște, o lamă de cuțit de circa 9- 10 cm, care ar putea proveni de la un cuțit de pizza rupt, lamă pe care o ținea mai tot timpul în sacoșă, folosind-o la mâncare. Nu l-a văzut pe inculpat să facă scandal sau să se bată dar a auzit că în urmă cu un an inculpatul și s-au bătut, dar martorul nu cunoaște motivul.În acea după-amiază inculpatul avea pe braț, făcută sul o geacă de culoare neagră, partea de interior a gecii.
Martora, a descris aspecte asemănătoare celor arătate de, adăugând faptul că inculpatul era îmbrăcat cu o geacă de fâș și purta o bască cu cozoroc de culoare neagră.În declarația de la fila 99 ca și în cea dată în fața instanței arată că inculpatul s-a mutat la masa lor dar nu a văzut la nici o geantă, rucsac sau sacoșă. Acesta ținea la piept cu o mână, o geacă înfășurată, a cărei căptușeală era de culoare neagră, cu fața din fâș având și puțin material de culoare roșie. Nu l-a văzut niciodată cu cuțit asupra sa și nu a auzit ca inculpatul să fie o persoană agresivă și violentă.
Martorul se afla în restaurantul în jurul orelor 14,30-15,00 când a auzit pe un tânăr ce stătea la o masă de lângă perete, strigând pe. La aceeași masă se afla și un mai în vârstă, care purta o . pe cap, o geacă de culoare sau albastru închis, cu vârsta de 48-50 de ani. La picioarele mesei se aflau mai multe genți, cel puțin două.Martorul mai arată că în jurul orelor 16,45 s-a deplasat lângă televizor pentru a vedea un meci de fotbal, iar când a aruncat o privire la masa aceea în jurul orelor 17,15-17,20 nu a mai văzut pe cei doi bărbați.
Martorul obișnuia să vândă bunuri la pe care le aduna din tomberoane și cunoaște persoanele care se ocupau cu același lucru din cartierul Nord.Despre știa că locuia într-un din zona campusului universitar și că era un băiat liniștit. Despre inculpat știe că a locuit în zona Hotelului Parc și că este o persoană violentă întrucât în februarie 2002 fost vizitat de, martorul l-a întrebat dacă a venit să-i fure din lucruri, iar inculpatul l-a bătut, fiind apoi transportat cu salvarea la spital.Martorul a mai arătat că inculpatul poartă în permanență cuțit asupra sa iar cunoscuții îl evită întrucât este predispus la manifestări violente.Cu ocazia reaudierii sale în dosar R 1162/2006 a arătat că a fost și el (alături de alte persoane) arestat 2,3 zile de poliție întrucât s-a crezut că este autorul. Declarația de la fila 203 este doar semnată de el dar nu și scrisă. Nu este adevărat că inculpatul ar avea un caracter violent. Nu l-a văzut pe inculpat să poarte în permanență cuțit la el, a aflat de la un alt martor - că avea un cuțit ce urma a fi ascuțit.
Martorul, fratele martorei, cunoștea atât pe victimă cât și pe inculpat, din. Despre inculpatul susține că în prezența sa nu a fost nici violent, nu a amenințat pe nimeni, nu l-a văzut purtând cuțit. Arată în declarația dată în fața instanței că i s-a părut un om bun și liniștit nicidecum o fire agresivă și violentă.
Martorii, - au arătat că îl cunoscuseră pe, locuiseră cu acesta și arată că avea o fire liniștită, generoasă.
Martorul - făcea de asemenea parte din anturajul părților. Despre susține că este un individ orgolios, care nu suportă să fie înjurat sau mințit, situație în care devine violent.A existat o împrejurare când martorul l-a înjurat pe inculpat și a fost bătut rău de acesta. că acesta purta cuțit asupra sa. Cu trei săptămâni în urma momentului când a dat declarația, martorul arată că se afla cu inculpatul la abator iar acesta i-a spus că are un cuțit mare învelit în hârtie de ziar, i l-a arătat și i-a cerut să i-l ascundă undeva, pentru că se temea că dacă ar fi intrat cu el în cârciumă ar putea fi descoperit de un control al poliției. Când au plecat de la cârciumă, inculpatul și-a recuperat cuțitul. Arată că inculpatul devenea violent când era sub influența alcoolului.Martorul mai cunoaște faptul că în urmă cu un an J, victima împreună cu alți doi bărbați l-au bătut rău pe care o vreme a dispărut din cartier. Când s-au reîntâlnit, inculpatul i-a spus că totul a pornit de la băutură.Cu ocazia reaudierii sale în dosar R 1162/2006 a arătat că i-a spus martorului că a văzut un cuțit la inculpat în acea perioadă, fiindu-i dat să ii pună prăsele. A fost doar o discuție dar în realitate nu văzuse nici un cuțit la inculpat și acesta nu a ascuns nici un cuțit în iarbă ci niște bare de cositor. Acesta nu are o fire violentă. Nu a fost lăsat să citească declarația dată în faza urmăririi penale.
Potrivit procesului-verbal încheiat la data 8 aprilie 2003, organele de poliție au descins la locul unde inculpatul avea o locuință improvizată, în zona Hotelului Parc dar nu au identificat obiecte cu relevanță pentru cercetări.
Expertiza a relevat note specifice comportamentului simulat.
Inculpatul a declarat că îl cunoștea pe din perioada 2001 2002 când victima a locuit cu acesta, dar fiindcă într-o noapte a făcut, inculpatul i-a cerut să înceteze pentru că se temea că va fi dat afară de poliție, a plecat a doua zi. Prin martie 2002 fost bătut tare de victimă și de alt, iar inculpatul declară că nu își amintește exact motivul, fiind beat, dar crede că era din cauza unui aparat de fotografiat pe care inculpatul îl dăduse lui și pe care acum, fiind beat, îl cerea înapoi. Ulterior s-au împăcat.În duminica din 6 aprilie 2003 l-a întâlnit pe acesta la barul unde au consumat împreună vin iar în jurul orelor 15,00 s-au dus la restaurantul, luând loc la o masă lângă perete. Victima avea la piciorul mesei geanta, iar inculpatul tot acolo o sacoșă cu ziare.Inculpatul susține că purta o geacă albastră cu dungi roșii, o . neagră de stofă cu cozoroc pe cap, haine pe care arată că le purta și pe 11 aprilie când a mers la poliție, cu excepția adidașilor pe care i-a găsit la tomberon. Nu a avut nici o dispută cu și înainte de a se ridica împreună de la masă acesta i-a arătat că are 20 000 lei ROL, cu care intenționa să îi cumpere o J de litru de votcă colegului său de,.Au ieșit împreună din restaurant, și-au luat la revedere și a traversat strada - pe la trecerea de pietoni și a mers pe trotuarul stâng spre strada - până la capul de linie al troleului 42/43. era beat dar nu foarte tare.De la cap de linie a luat autobuzul 43 cu care a călătorit până în zona CFR și de acolo în zona căci susține că îl căuta pe numitul, apoi în zona la restaurant unde a mai consumat 100 grame de votcă, apoi în alte două restaurante, s-a îmbătat și nu își amintește când a adormit.A doua zi a mers în Portul C și a încercat să sustragă niște bucăți de fier/aluminiu dar fiind observat de organele de pază a fugit apoi a încercat să meargă la locuința de la de dar văzând în față o mașină cu însemnele poliției s-a temut crezând că este căutat pentru furt de fier vechi și în nopțile următoare a dormit lângă Poliția Județeană și Spitalul Militar pe niște saltele. De altfel și o cunoscută a sa i-a confirmat că poliția caută pe, iar inculpatul susține că a crezut că e căutat tot pentru furt de fier vechi.Tot în ziua de 7 aprilie a găsit un ziar la tomberoane în care a citit un articol despre un omorât cu o lovitură de cuțit la gât în zona. Ulterior a aflat de la niște cunoscuți despre moartea lui.În declarația dată în fața primei instanțe, la prima judecată, arată că era îmbrăcat în data de 6 aprilie cu o bluză de trening de culoare - albastru și cu niște dungi roșii, pe cap o . din material textil de culoare neagră. Niciodată nu purta cuțit asupra sa.Inculpatul a mai susținut cu prilejul reaudierii sale după casarea cu trimitere a cauzei de către Înalta Curte, că la momentul recunoașterii sale din grup de către martorul a sesizat că acesta a venit în stare de ebrietate decât după ce s-a oferit de poliție țigări și bani.
Analizând toate aceste probe, se concluzionează că, deși inițial au existat elemente pe baza cărora s-a apreciat în mod just subzistența indiciilor certe cu privire la comiterea de către inculpat a acestei infracțiuni, față de anumite neconcordanțe ce au existat din primul ciclu procesual, față de aprecierile cuprinse în decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, față de reveniri asupra unor declarații în faza rejudecării, există dubiu că inculpatul ar fi autorul acestui omor, dubiu care îi profită făcând ca prezumția de nevinovăție să nu fi fost răsturnată.
Astfel, mai mulți martori l-au văzut pe inculpat consumând alcool împreună cu victima la Restaurantul la data de 6 aprilie 2003, până în jurul orelor 17,00; un martor ( G) i-a văzut plecând împreună din restaurant pe același trotuar, un alt martor ( ) susține că în același interval de timp îl recunoaște pe inculpat ca fiind cel care a lăsat victima într-o de sânge; inculpatul prezintă elemente de comportament simulat și prezintă o motivație nu tocmai credibilă cu privire la motivul pentru care a fugit de poliție în nopțile următoare.
Cu toate acestea între declarația martorei pe de-o parte, a martorului G pe de altă parte și față de declarațiile celorlalți martori care au întâlnit în acea zi părțile în local există neconcordanțe cu privire la elemente de identificare a autorului ce ridică un semn de întrebare în ce privește identificarea acestuia în persoana inculpatului.
Martora susține că agresorul purta o jachetă de fâș bleumarin, lungă până la șolduri ce prezenta în zona pieptului două dungi orizontale, una roșie și una albă, pantaloni închiși la culoare, o . de culoare închisă pe cap, iar pe umărul stâng ținea o geantă de culoare închisă.
Martorul G susține că inculpatul era îmbrăcat cu un fâș cu un model cu dungi roșii, cu o . pe cap. La reaudierea sa, în dosar /2005,martorul a arătat că inculpatul era îmbrăcat în acea zi cu o geacă cu dungi albastre. Susține că victima purta cu certitudine un fâș de culoare deschisă, iar atunci când instanța i-a prezentat martorului fotografii aflate la dosar privind hainele victimei martorul susține că nu își explică de ce victima e îmbrăcat cu un fâș de culoare închisă.
Alți cunoscuți ai victimei și ai inculpatului susțin că l-au văzut pe acesta din urmă îmbrăcat cu o geacă de culoare vernil (la audierea cu ocazia rejudecării susține că parcă era de culoare deschisă), pe cap purta o . din material textil de culoare neagră și pantaloni de culoare închisă -; că inculpatul avea pe braț, făcută sul o geacă de culoare neagră, partea de interior a gecii,;că purta o geacă de fâș și purta o bască cu cozoroc de culoare neagră, o giacă înfășurată, a cărei căptușeală era de culoare neagră, cu fața din fâș având și puțin material de culoare roșie -; o geacă de culoare sau albastru închis -.
Față de aceste neconcordanțe, nu se poate susține cu certitudine că geaca de fâș albastru cu două dungi orizontale din care una roșie și alta albă despre care face vorbire Peteu este cea cu care l-au văzut îmbrăcat pe inculpat și ceilalți martori din restaurant, mai ales că nimeni nu a văzut și o dungă albă și că inculpatul chiar în fotografiile din dosar, făcute cu prilejul recunoașterii din grup, poartă o geacă de fâș de culoare albastră cu dungi parțial orizontale roșii despre care martora Peteu este sigură că nu este cea cu care fusese îmbrăcat autorul.
De remarcat este și faptul că nici asupra sa nici în locuința improvizată de la " de " nu au fost găsite haine sau un cuțit care să prezinte urme biologice ce ar putea fi identificate ca aparținând victimei, deși se reține că fapta a fost comisă cu violență, înainte victima fusese lovită - la locul faptei fiind găsiți stropi de sânge acolo unde martora Peteu susține că a fost inițial lovit; victimei i-a fost tăiat gâtul fapt ce a produs imediat o hemoragie puternică.
Un alt element care ridică dubii este existența asupra inculpatului a unui rucsac, a unei genți în acea după-amiază, având în vedere că martora Peteu susține că autorul purta un rucsac. Și martorul Gav ăzut un rucsac la inculpat, în schimb martorii, nu au văzut asupra inculpatului nici un rucsac sau geantă.
În ce privește mobilul instanța constată că probele administrate nu relevă nici un motiv pentru care inculpatul să ia viața lui. Cei doi se cunoșteau de mai multă vreme, o vreme locuiseră chiar împreună, avuseseră un conflict anterior pe fondul consumului de alcool când inculpatul îi ceruse victimei înapoi un obiect pe care tot el anterior i-l dăduse, iar împreună cu numitul l-au bătut pe inculpat. De atunci însă se întâlnise cu victima de mai multe ori și chiar "colaborau", în sensul că adunau împreună bunuri de la tomberoane și mergeau în unde le vindeau, fără să rezulte din vreo probă că inculpatul nutrea vreo intenție de răzbunare.
Cât privește profilul psihologic al inculpatului, sunt declarații care îl prezintă ca pe un om care nu suporta să fie jignit, o fire violentă la băutură, pe de altă parte există și mărturii (, din prima judecată în fond ) care susțin că nu îl cunosc pe inculpat ca fiind o persoană liniștită. În același context, martorii și au revenit asupra declarațiilor inițiale în care îl prezentau pe inculpat ca fiind violent.
Cu ocazia reaudierii sale în dosar R 1162/2006, martorul aaa rătat că a fost și el (alături de alte persoane) arestat 2, 3 zile de poliție întrucât s-a crezut că este autorul. Declarația de la fila 203 este doar semnată de el dar nu și scrisă. Nu este adevărat că inculpatul ar avea un caracter violent. Nu l-a văzut pe inculpat să poarte în permanență cuțit la el, a aflat de la un alt martor - că avea un cuțit ce urma a fi ascuțit.
Cu ocazia reaudierii sale în dosar R 1162/2006 martorul a arătat că i-a spus martorului că a văzut un cuțit la inculpat în acea perioadă, fiindu-i dat să îi pună prăsele. A fost doar o discuție, dar în realitate nu văzuse nici un cuțit la inculpat și acesta nu a ascuns nici un cuțit în iarbă, ci niște bare de cositor. Acesta nu are o fire violentă. Nu a fost lăsat să citească declarația dată în faza urmăririi penale.
Astfel, după readministrarea probelor așa cum s-a dispus de Înalta Curte, este și mai puțin dovedit faptul că inculpatul are o fire violentă, că devine violent pe fondul consumului de alcool, că purta cuțit în permanență la el și mai ales că se folosea de cuțit și pentru altceva decât la mâncare ( adică pentru a amenința). S-a dovedit că anterior avusese un conflict cu deși tocmai acest martor susține că inculpatul nu era violent deși alți martori au auzit că fusese bătut de inculpat. Totuși chiar și așa fiind, un incident izolat nu poate defini caracterul inculpatului și potențialul său violent.
Inculpatul prezintă elemente de comportament simulat și nu explică foarte veridic de ce s-a ferit de poliție în zilele următoare, pe de altă parte însă acei indici pot fi dați de o tulburarea puternică, sub imperiul căreia se află o persoană care locuiește pe străzi, în mod parazitar, trăiește chiar din mici furtișaguri, care consumă alcool și care nu poate explica poate pentru că nici nu își amintește prin câte cârciumi a umblat și în ce scară de bloc a adormit.
Ceea ce pare cel puțin dificil de explicat din punctul de vedere al acestei instanțe este motivul pentru care inculpatul care stătuse de vorbă liniștit cu victima la restaurant, fără a avea vreun conflict cu aceasta, la plecare îl ajutase pe căruia îi căzuse rucsacul să și-l pună înapoi pe umăr, să scoată cuțitul după doar 5 minute și să-i taie gâtul.
În plus, însăși depoziția martorei cheie - este privită cu circumspecție de Înalta Curte, întrucât etajul 9 de la care aceasta privea și unghiul sub care a perceput incidentul ridică îndoială cu privire la acuitatea percepției. După reaudierea martorei, dubiul acestei instanțe este și mai mare câtă vreme martora susține că nu a putut vedea fața agresorului deși afirmă că acesta inițial venea către de la blocul său; inițial spune că era un moment de crepuscul, când se îngâna ziua cu noaptea și nu fusese aprinsă lumina stradală, iar la reaudiere afirmă că era lumină naturală suficientă.
Există așadar probe care îl indică pe inculpat ca fiind autorul, pe de altă parte și necoroborări de probe care ridică un dubiu peste care instanța nu poate trece și pe care trebuie să îl recunoască ca operând în favoarea inculpatului.
Împotriva sentinței, Parchetul de pe Lângă TRIBUNALUL CONSTANȚAa declarat apel motivând că inculpatul este autorul faptei și urmează a fi condamnat.
Reținând aceeași motivare în fapt și în drept, prin decizia penală nr.150/P/12.10.2007, Curtea de Apel Constantaa respins, în baza art.379 pct.1 lit."b" cod procedură penală, ca nefondat apelul penal declarat de Parchetul de pe Lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
Prin decizia penală 243/23.01.08, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Parchetul de pe Curtea de APEL CONSTANȚA, a casat decizia atacată și a trimis dosarul spre rejudecare la instanța de apel pentru "reexaminarea întregului material probator administrat în scopul evaluării existenței ori nu a unei încălcări a legalității și temeiniciei hotărârii de fond".
Rejudecând, în apelul declarat de procuror (cauza fiind reînregistrată pe rolul Curții de apel la nr-), s-a procedat la reaudierea martorilor acuzării, G, respectiv la verificarea veridicității afirmațiilor martorei cu privire la identitatea făptuitorului pe baza observațiilor făcute din locuința sa în momentul incidentului.
Conform art.345 Cod procedură penală, instanța pronunță condamnarea când constată existența faptei, că aceasta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat; dar potrivit art.52, art.66 Cod procedură penală, vinovăția inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoială în cadrul unui proces echitabil în sensul art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În cauză, s-au respectat exigențele unui proces echitabil, inculpatul dispunând de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării, beneficiind de asistență juridică calificată și având efectiv posibilitatea audierii tuturor martorilor; astfel, s-au administrat pe parcursul procesului, în ședințe publice, de către instanțe, în fond, respectiv în apel, atât probele acuzării-ascultarea martorilor propuși, confruntarea inculpatului cu aceștia, înscrisuri, reconstituiri cât și probele apărării-audierea inculpatului, a martorilor.
Deci, cu ocazia soluționării cauzei de către prima instanță nu s-a încălcat vreo regulă de procedură (aspect necriticat nici de către apelant) și ca atare, se pune problema examinării cauzei pe fond - interpretarea și aprecierea probelor administrate în cursul urmăririi penale, fond și apel, recomandare făcută și prin decizia de casare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe baza declarațiilor inculpatului, ale martorilor G, rezultă că duminică - 6 aprilie 2003, prânz/după-amiaza, inculpatul și victima se aflau în restaurantul și, la un moment dat, au plecat amândoi; sub aspectul vestimentației, unii dintre martori susțin că inculpatul avea o geacă cu dungi roșii, albastre sau numai una dintre culori, iar victima avea o haină de culoare deschisă. După momentul în care cei doi au ieșit din restaurant, unii dintre martori (ex. G) i-au mai urmărit scurt timp cu privire, dar niciunul dintre martori nu a putut susține cu fermitate că inculpatul și victima au mers împreună spre bulevardul - -, inculpatul declarând în mod constant că s-au despărțit și a luat-o într-o altă direcție.
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului cu planșa foto, a declarațiilor martorei, victima și-a continuat deplasarea pe strada - paralel cu bordura și, la o distanță de aproximativ 60 de metri față de sensul giratoriu și 150 de metri față de str. - -, 25 de metri de ce intersectează strada - și care duce spre blocul 16 B, a fost atacat cu un obiect tăietor în zona gâtului de o persoană care îl însoțea.
Conform raportului de constatare medico-legală - din 14.04.2003, întocmit de Serviciul de Medicină Legală C, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat anemiei acute severe consecutivă hemoragiei externe prin plaga înjunghiată hemitorace anterior stâng cu afectarea pachetului vasculo - nervos al gâtului, trahee, tiroidă și coasta I, leziunile de violență au putut fi produse cu corp tăietor-înțepător cu legătură directă cu cauza morții existând și lovire cu corp dur la nivelul feței, cu puțin înainte de deces; în sângele recoltat s-a constat o alcoolemie de 2,00 gr. %
Cu excepția unei ezitări la efectuarea "recunoașterii din grup" și cu toate că a precizat că nu a putut observat fizionomia agresorului, martora a susținut în mod constant că persoana care se deplasa pe bordură alături de victimă și care a înjunghiat-o este inculpatul; ori, în condițiile în care nu a putut să vadă fizionomia făptuitorului, nu a indicat vreun aspect particular al trăsăturilor acestuia (gesturi, mimică, mers, anume mișcări ale corpului), de constituția asemănătoare inculpatului fiind multe alte persoane, nu a văzut corpul tăietor-înțepător cu care a acționat, îndoielile manifestate la "recunoaștere", declarațiile martorei nu se coroborează cu alte probe și, pe cale de consecință, în mod corect au fost înlăturate de către instanța de fond.
Mai mult, verificând circumstanțele reale ale percepțiilor martorei, a posibilității acesteia de a observa persoanele implicate în incident, Curtea s-a deplasat la locuința martorei și, în condiții de timp, vreme asemănătoare celor de la data faptei, de la punctele de observație indicate de aceasta (fereastra bucătăriei, balcon), a constatat că fizionomia agresorului nu putea fi văzută deoarece acesta avea un obiect pe cap (aspect precizat și de către martoră) și în această situație vizibilitatea este împiedicată, totul fiind consemnat în procesul-verbal cu planșa fotografică și înregistrarea în sistem informatic pe -R anexate (filele 81-87 din dosar).
Martorii din anturajul victimei și inculpatului, anterior nominalizați, au arătat că inculpatul era violent când era deranjat, dar nu au dezvăluit existența vreunei stări conflictuale între inculpat și victimă anterior decesului acesteia și nici a vreunui incident fizic sau verbal între cei doi la data de 06.04.2003; și nici vreunul dintre martorii care i-au văzut în restaurant sau plecând de la restaurant nu au făcut referire la vreo manifestare violentă între cei doi, dimpotrivă martorul G susținea că inculpatul a ajutat victima să-și așeze rucsacul ce-i căzuse și care a fost găsit la locul faptei.
Apoi, declarațiile martorilor sunt contradictorii cu privire la culoarea, imprimeurile obiectelor de vestimentație purtate de inculpat la acea data, dar nici măcar pe geaca pe care susține pe baza unora dintre martori că ar fi purtat-o inculpatul nu s-au găsit urme biologice care să-l plaseze la locul faptei și să-l indice ca autor.
Semnificativ este și faptul că acuzarea nu a reușit să stabilească obiectul cu care a fost lezată victima și nici nu au găsit asupra inculpatului sau la locuința sa cuțitul pe care susțin că l-ar fi folosit.
Și în fine, o altă carență a acuzării, este lipsa mobilului pentru care inculpatul ar fi acționat.
Prin urmare, în lipsa unor elemente certe de identificare a agresorului, când "arma" crimei nu a fost găsită, iar mobilul nu a fost stabilit, inculpatul se bucură, în baza art.6 paragraful 1 din Convenție și a dispozițiilor naționale invocate mai sus, de "prezumția de nevinovăție" care, după efectuarea cercetării judecătorești de către instanța de fond, respectiv cea de control judiciar, nu a fost răsturnată; dacă probele administrate în cursul urmăririi penale au justificat trimiterea în judecată, luarea măsurii arestării preventive și menținerea acesteia de către instanță pe o durată rezonabilă, ansamblul probator existent în acest moment, nu poate conduce la o soluție de condamnare, dubiul profitând intimatului inculpat; testarea "poligraf" a fost un indiciu temeinic pe baza căruia s-a inițiat anchetarea inculpatului, însă nefiind o probă obiectivă, nu poate conduce în mod absolut la condamnarea inculpatului.
În concluzie, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii atacate, pentru considerentele expuse, apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA este nefondat și, în baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge apelul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, după casare, împotriva sentinței penale nr.200 din data de 10 mai 2007, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr- (nr.vechi 1162/200), privind pe inculpatul - domiciliat în C,-, județul C, ca nefondat.
Conform art.309 alin.ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
jud. fond.:
red.dec.jud.: -
Tehnored.gref./2 ex./05.04.09
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună
