Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 28/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 28
Ședința publică de la 03 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 704 din data de 20 noiembrie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant, personal, asistat de av., apărător ales, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-au depus la dosar motivele de apel avute în vedere de către inculpat.
Inculpatul, interpelat arată că își însușește apelul declarat de apărătorul său. Nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului de față.
Av. pentru inculpatul apelant apreciază că sentința pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică întrucât instanța de fond a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de " tentativă la omor calificat" în " vătămare corporală gravă",apărarea apreciind că nu există intenția de a ucide, ceea ce diferențiază cele două încadrări juridice.
Din punctul de vedere al apărării, încadrarea juridică corectă este " vătămarea corporală gravă". Inculpatul nu și-a propus să lovească partea vătămată, dar comportamentul părții vătămate l-a enervat, acesta din urmă având o reacție deplasată.
Concubina inculpatului, care este bolnavă, i-a relatat inculpatului cum ca partea vătămată ar fi intrat în casă pentru a fura, iar inculpatul a acționat în maniera arătată, fără a viza o anumită zonă, lovind la întâmplare.
Inculpatul este o persoana liniștită, calmă, nu are antecedente penale privind faptele cu violență.
În concluzie solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și reducerea pedepsei aplicate.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că se va rezuma să facă discuții doar cu privire la criticile aduse de inculpat, în ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice.
Instanța de fond a respins în mod corect cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de " tentativă la omor calificat" în infracțiunea de " vătămare corporală " față de modalitatea în care inculpatul a acționat și față de concluziile certificatului medico-legal privind pe partea vătămată.
Inculpatul s-a înarmat și a așteptat victima pe care a lovit-o cu un cuțit, lovituri ce i-au pus viața în pericol.
Formulează concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca fiind legală și temeinică.
Inculpatul având cuvântul arată că nu este vinovat, nu a intenționat să lovească victima.
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr. 704/20 noiembrie 2008 a Tribunalului Iașis -au dispus următoarele:
În baza art. 20 rap. la art. 174 al. 1 - 175 al. 1 lit. i Cod penal cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 06.12.1956 în I, cu domiciliul în I,-, - 6,. 5,. 18, jud. I, CNP -, la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
În baza art. 65 al. 2 și art. 66 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, Cod penal pe o durată de 3 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a, Cod penal.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală și art. 998, 999 cod civil inculpatul a fost obligat să plătească părții civile, domiciliat în B,- Bis, daune morale în cuantum de 4000 lei.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată prin OUG nr. 72/2006 a fost obligat inculpat să plătească părții civile Serviciul de Ambulanță al Județului daune materiale în cuantum de 205 lei și părții civile Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " daune materiale în cuantum de 1560,82 lei plus dobânda legală calculată de la 31.12.2007 până la data plății.
În baza art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași cu nr. 1488/P/2007, a fost trimis în judecată, în stare de libertate inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 al. 1 lit. Cod penal.
În actul de sesizare s- reținut că în noaptea de 31.12.2007/01.01.2008, în loc public, inculpatul a aplicat cu un cuțit o lovitură părții vătămate, provocându- leziuni ce i-au pus în pericol viața.
Această situație de fapt fost dovedită cu următoarele mijloace de probă:
- proces-verbal de constatare a infracțiunii;
- dovada de predare-primire a corpului contondent;
- proces-verbal de cercetare la fața locului;
- declarația părții vătămate ;
- raportul de constatare medico-legală nr. 4135/03.01.2008 emis de Institutul de Medicină Legală I;
- declarațiile martorilor,;
- declarațiile inculpatului.
În cursul judecății au fost audiați inculpatul, partea vătămată și martorii, și .
Inculpatul a avut o atitudine procesuală oscilantă, recunoscând în timpul urmăririi penale săvârșirea infracțiunii, ajungând ca în timpul judecății să își schimbe declarațiile, nuanțându-le, pentru a obține o atenuare a răspunderii penale prin schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune mai puțin gravă decât cea pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul declarat că lovit pe partea vătămată cu un briceag pe care l-a luat din casă, pentru că a aflat de la concubina sa, că partea vătămată a vrut să fure mocheta din holul apartamentului în care locuiau. Tot atunci, inculpatul a arătat că a așteptat ca partea vătămată să coboare de la etajele superioare și când a văzut-o pe vizor, a deschis ușa, chemând pe partea vătămată la el. Când aceasta s-a apropiat, i-a aplicat o lovitură cu briceagul în zona gâtului.
În cursul judecății inculpatul prezentat altă variantă, arătând că lovit pe partea vătămată pentru aos peria, deoarece, atunci când a întrebat-o de ce a intrat la el în casă, aceasta a început să țipe. Inculpatul a mai arătat că nu a simțit că ar fi atins cu briceagul pe partea vătămată și că probabil a atins-o atunci când a gesticulat cu briceagul pentru aos peria.
Apărarea prin care inculpatul urmărit atenuarea răspunderii sale penale nu poate fi reținută, deoarece nu este confirmată de celelalte mijloace de probă administrate în cauză și nu este nici credibilă, în condițiile în care inculpatul și- justificat fapta în variante diferite de- lungul procesului penal.
Din coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, Tribunalul reține următoarea situație de fapt:
În noaptea de 31.12.2007/01.01.2008, în jurul orelor 20.30, partea vătămată mers la blocul unde locuiește inculpatul și la etajul IV a urat martorilor, după care le-a solicitat de mâncare. Martorii i-au dat câteva bucăți de pâine și carne, după care plecat.
Ajunsă la etajul 5, partea vătămată a bătut la ușa apartamentului inculpatului, care se afla la cumpărături, iar ușa i- fost deschisă de către martora.
Partea vătămată după ce urat solicitat martorei ceva de mâncare, însă aceasta i- spus că nu este locuința sa, după care plecat spre apartamentele de la etajele superioare.
La întoarcerea inculpatului, martora i- povestit faptul că un "boschetar" i-a cerut de mâncare, fapt care l- enervat și s-a hotărât să îl agreseze pe acel "cerșetor". Inculpatul luat un cuțit cu lamă rabatabilă, mers la ușă și, prin vizorul acesteia, a așteptat pe partea vătămată.
După un timp, când partea vătămată a coborât și a ajuns în fața apartamentului inculpatului, acesta din urmă a deschis ușa și i- aplicat o lovitură în zona gâtului cu cuțitul ce îl avea pregătit, după care s- retras în apartamentul său.
Partea vătămată și- pus imediat mâna la gât și- dat seama de gravitatea loviturii primite, a coborât și bătut în ușa apartamentului martorilor.
Aceștia au deschis ușa, au văzut starea gravă în care se afla partea vătămată, i-au acordat primul ajutor și au anunțat Serviciul de urgență 112.
Imediat, la fața locului, sosit un echipaj al ambulanței care acordat primul ajutor în locul unde se afla partea vătămată și un echipaj al poliției care s- deplasat la etajul 5 unde identificat pe inculpatul, care a predat cuțitul folosit la înjunghierea părții vătămate.
În momentul coborârii scărilor, lucrătorul de poliție i- solicitat părții vătămate să îi spună dacă autorul loviturii aplicate este inculpatul și acesta a confirmat acest fapt.
Partea vătămată fost transportată în stare gravă la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " - Secția, unde s- intervenit de urgență chirurgical, fiind spitalizat în continuare până la 5.01.2008.
Fapta inculpatului, care în noaptea de 31.12.2007/01.01.2008, în timp ce se afla pa scara blocului în care locuia, inculpatul a lovit pe partea vătămată cu un cuțit, provocându- leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale și care au fost de natură să îi pună în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor prevăzut de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1-175 alin. 1 lit. i Cod penal.
Aplicând părții vătămate o lovitură într- zonă traversată de multe vase de sânge, cu un cuțit, obiect de produce moartea, în condițiile în care asemenea acte de violență produc, de regulă, urmări dintre cele mai grave, inculpatul, în vârstă de 51 de ani, cu experiența sa de viață, prevăzut neîndoielnic rezultatul posibil al acțiunii sale și chiar dacă nu l- urmărit, acceptat producerea lui, astfel că el a acționat cu intenția de ucide și nu de a produce numai vătămări corporale, așa cum susține inculpatul.
La individualizarea judiciară pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, gradul concret de pericol social, urmarea produsă precum și circumstanțele personale ale inculpatului, reținându-se sub acest aspect conduita bună inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, dar și atitudinea procesuală oscilantă inculpatului.
Având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, Tribunalul face aplicarea dispozițiilor art. 74 al. 1 lit. a Cod penal.
Față de ansamblul criteriilor arătate, Tribunalul consideră că formarea unei noi atitudini inculpatului față de valorile sociale ocrotite de norma penală se poate realiza prin executarea pedepsei în regim de detenție.
Întrucât, urmare condamnării la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, inculpatul este nedemn să exercite drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. și Cod penal, Tribunalul interzice inculpatului exercitarea acestor drepturi atât pe perioada executării pedepsei cât și pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.
Sub aspectul laturii civile, Tribunalul constată că partea vătămată s- constituit parte civilă cu 10.000 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale.
Cum partea civilă nu a solicitat administrarea unor mijloace de probă pentru dovedirea daunelor materiale, existența și cuantumul acestor daune nu au fost dovedite.
În ceea ce privește repararea prejudiciului moral provocat părții civile prin fapta culpabilă inculpatului, Tribunalul consideră că natura și gravitatea leziunilor suferite de partea civilă, internarea acesteia în spital, conștiința de fi bolnav, suferința de fi privat de viață normală corespunzătoare vârstei implică suferință psihică ce presupune compensație sub forma unor daune morale.
Așa fiind obligarea inculpatului la plata unor daune morale în cuantum de 4000 lei către partea civilă corespunde cerințelor unei juste și integrale despăgubiri în sensul art. 14, 346 Cod procedură penală și art. 998, 999 Cod civil.
În termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală hotărârea a fost apelată de inculpatul și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul solicită reaprecierea probelor și schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 cod penal, întrucât nu a avut intenție de a ucide victima, reacția sa fiind provocată de comportamentul acesteia.
Reținând datele din dosar ce îl prezintă pe inculpat ca un individ cu o bună inserție socială, fără antecedente penale, se solicită redozarea pedepsei.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, constată că apelul nu este fondat, pentru considerentele ce urmează:
În speță, instanța de fond a administrat un probatoriu complet, ce a fost just apreciat, potrivit art. 63 Cod procedură penală. Coroborând procesul verbal de constatare a infracțiunii și cel de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico-legală nr. 4135/3.01.2009, întocmit de I, declarațiile părții vătămate și ale martorilor, declarația inculpatului, rezultă cu certitudine că acesta a lovit victima cu un cuțit, în zona gâtului, cu intenția de a-i suprima viața.
Actul medico-legal a concluzionat că leziunile au fost de natură a pune în primejdie viața victimei.
Apărarea inculpatului a fost analizată și de instanța de fond, argumentându-se calificarea juridică a faptei.
Din probele dosarului, rezultă fără dubiu că inculpatul a acționat cu intenția de a ucide victima.
El a pregătit în acest scop un cuțit cu lama de 7 cm. și mânerul de 8 cm. (corpul delict a fost predat de inculpat organelor de anchetă) și atunci când partea vătămată, care cerșea pe scări, s-a apropiat din nou de ușa apartamentului, enervat de prezența acesteia inculpatul a deschis ușa și a lovit-o cu putere în zona gâtului, producându- leziuni grave, apte să producă moartea.
Este evident că punerea în primejdie a vieții victimei nu este rezultatul praeterintenției care caracterizează infracțiunea prevăzută de art. 182 Cod penal, intenția inculpatului fiind a de a ucide victima, enervat fiind că aceasta îl deranjase.
La stabilirea tratamentului sancționator, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, cauzele ce agravează răspunderea penală,
cât și cele care o atenuează.
Tocmai pentru că a avut în vedere circumstanțele personale invocate de inculpat în motivarea apelului și reținute de instanța de fond că fiind circumstanțe atenuante încadrate în dispozițiile art. 74 lit. a Cod penal, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă sub limita minimului special prevăzut de textul de incriminare, așa încât critica adusă hotărârii și sub acest aspect este vădit neîntemeiată.
Constatând că nu sunt motive de desființare a sentinței apelate, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat să plătească statului cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 704/ 20 noiembrie 2008 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului 150 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare părților civile.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
14.03.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă
