Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 29/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 29/
Ședința publică din data de 31 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, judecător
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA și de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penală nr.6/F din data de 21.01.2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 24 martie 2009 când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie. Apoi instanța având nevoie de mai mult timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 31 martie 2009.
CURTEA
Asupra apelurilor penale formulate, deliberând constată:
Prin sentința penală nr. 6/F din 21 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, n baza art.174 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b) Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 06.10.1954, în comuna, județul V, cu același domiciliu, studii 3 clase, agricultor, recidivist, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A, la 14 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de dispozițiile art.64 lit. a), b) și e) Cod penal.
În temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) Cod penal, pe o perioadă de 7 ani.
În temeiul art. 14 și 17 Cod de procedură penală rap. la art. 998 și următoarele Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de către părțile civile G, domiciliat în comuna, sat, județul și, domiciliată în Sibiu,-,.29, județul Sibiu și a fost obligat inculpatul la plata către aceste părți civile a sumei de 2250 lei pentru fiecare, cu titlu de despăgubiri materiale.
A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă, domiciliată în comuna, jud.V, a sumei de 8000 lei, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 163 Cod de procedură penală, s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența valorii despăgubirilor la plata cărora a fost obligat.
Potrivit art. 113 Cod penal, a fost obligat inculpatul la efectuarea de tratament medical până la însănătoșire.
În baza art. 350 Cod de procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și s-a dedus durata reținerii de o zi în data de 26 mai 2008 și arestării preventive de la 27 mai 2007, la zi.
A fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 2700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că starea de fapt prezentată de acuzare, aceea conform căreia la data de 25 mai 2008, inculpatul s-a manifestat violent față de concubina sa, victima, aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii la nivelul capului, corpului și membrelor, aruncând-o peste pat și pe dușumea.
Urmare a acestor acte de agresiune, în jurul orelor 16 ale aceleiași zile partea vătămată a decedat.
Raportul de constatare medico-legală nr..129 întocmit de Laboratorul de Medicină Legală Județean V la 10 iunie 2008 a evidențiat că pe corpul victimei existau 23 de semne de violență, moartea acesteia fiind violentă și datorîndu-se hemoragiei meningee și intraventriculare și contuziei de trunchi cerebral, consecutive unui traumatism cranio-cerebral cu hematom cerebral subdural.
Între leziunile traumatice suferite și deces există legătură de cauzalitate, leziunile fiind produse prin lovire cu corpuri dure.
S-a constat totodată că victima prezenta o intoxicație acută etanolică corespunzătoare stadiului III de 2,55 g%0.
Inculpatul a recunoscut că și-a lovit concubina de mai multe ori, susținând că a reacționat violent pe fondul consumului de alcool, ca o ripostă la încercarea acesteia de a-l alunga din locuință.
Potrivit raportului de expertiză nr.A6/11415 din 5 iunie 2007, întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", acesta are discernămîntul păstrat, suferind de tulburare organică de personalitate.
Cum în cauză nu s-a dovedit existența vreunei alte împrejurări sau contribuții care să fi avut un rol în generarea sau accelerarea procesului cauzal ce a condus la decesul victimei, s-a conchis că acțiunea inculpatului este cea care a generat decesul.
Faptul că o altă concubină a acestuia, I, a susținut că ar fi auzit-o pe mama victimei spunînd că aceasta, ulterior plecării inculpatului, ar fi căzut din pod, unde urcase să se ascundă de frica inculpatului, a fost considerat fără relevanță probatorie, deoarece susținerea este combătută de restul probelor.
S-a stabilit că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzută de dispozițiile art. 174 al. 1 Cod penal, ci nu pe cele ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art.183 Cod penal.
Aceasta, întrucât de esența celei din urmă infracțiuni este faptul că, sub aspectul laturii subiective, moartea victimei apare ca un rezultat praeterintenționat, survenind pe fondul culpei făptuitorului, ce a acționat cu intenție numai cu privire la acțiunea de lovire; în speță, intensitatea loviturilor și perioada îndelungată în care acestea au fost aplicate au reliefat intenția indirectă a inculpatului ca formă a vinovăției.
Chiar dacă el nu a urmărit moartea victimei, a acceptat totuși producerea acesteia.
La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social al faptei săvârșite, modul de săvârșire a acesteia, persoana inculpatului recidivist, atitudinea sa procesuală și față de urmările faptei săvârșite, fiindu-i aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi, prevăzută de art. 64 lit. a), b) și e) Cod penal.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de către părțile civile frați ai victimei, prin care acestea au solicitat repararea prejudiciului material cauzat prin fapta inculpatului (constând în cheltuielile efectuate cu înmormântarea și parastasele ulterioare), instanța a constatat că este întemeiată, întrucât între fapta inculpatului și prejudiciu este legătură de cauzalitate, iar întinderea daunelor produse părților civile a fost dovedită prin declarațiile martorilor audiați în legătură cu acest aspect.
Totodată, având în vedere că victima a avut și un copil minor aflat în întreținerea fostului soț, ca urmare a divorțului victimei, din oficiu a fost soluționată acțiunea civilă și față de aceasta, din declarațiile martorilor audiați reieșind că victima mai păstra legătura cu minora, legăturile afective între acestea existând.
Prin decesul mamei, minora a suferit în mod cert un prejudiciu moral a cărui reparare bănească se impune a fi efectuată de către inculpat, cuantumul despăgubirilor fiind stabilit în mod unitar.
Nu s-au acordat și despăgubiri periodice, nefiind dovedită plata către minoră a unei pensii de întreținere.
Pentru garantarea reparării pagubei produse prin infracțiune, asupra bunurilor inculpatului s-a instituit sechestru.
Avînd în vedere dispozițiile art. 113 Cod penal și concluziile raportului de expertiză nr. A6/11415 din 5 iunie 2007, întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", cât și cele ale raportului de expertiză nr. 653/E/551 din 06.06.2008, întocmit de Laboratorul de Medicină Legală Județean V, prin care s-a recomandat obligarea la tratament medical, instanța a dispus și luarea acestei măsuri de siguranță față de inculpat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel: Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA și inculpatul.
Motivele invocate de procuror sunt următoarele: 1) instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii apărării, de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte; 2) soluția dată pe latura civilă, față de fiica minoră a victimei, este nelegală; 3) pedeapsa aplicată este greșit individualizată.
Dezvoltând aceste critici, a susținut reprezentantul acuzării că, deși în motivarea sentinței judecătorul fondului analizează încadrarea juridică a faptei, concluzionând că este omor, iar nu lovituri cauzatoare de moarte, totuși nu se pronunță asupra cererii vizând acest aspect, nici în minută, nici în dispozitivul sentinței.
În continuare, se precizează că acordarea prestației periodice în favoarea fiicei minore a victimei era obligatorie, sens în care s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, iar pedeapsa de numai 14 ani închisoare este departe de a corespunde agresivității exagerate a inculpatului, loviturilor deosebit de puternice pe care le-a aplicat victimei și pericolului social concret al faptei, prin care a fost suprimată viața unei persoane.
În ce-l privește pe inculpat, acesta a reiterat, ca motiv de apel, cererea de schimbare a calificării juridice a faptei, a susținut în continuare că moartea victimei a survenit în urma conflictului cu mama sa, pe fondul consumului de alcool.
Nu în ultimul rând, s-a atras atenția de către apelant asupra afecțiunilor psihice pe care el le prezintă, dovedite prin actele medicale aflate la dosar.
Analizând hotărârea atacată sub aspectul criticilor formulate, cum și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371 alin. 2 din Codul d e procedură penală, curtea apreciază ca fondat apelul declarat de procuror și ca nefondat pe cel declarat de inculpat, pentru cele ce urmează a fi expuse.
Starea de fapt, rezultată prin coroborarea tuturor probelor aflate la dosar (acte medicale, declarațiile inculpatului, cele ale martorilor care au fost de față la incident, cum și ale martorilor care au văzut-o pe victimă imediat după ce fusese lovită de către inculpat, declarațiile inculpatului însuși), relevă fără dubiu că toate leziunile constatate în raportul de autopsie ( 25 - 27 dosar urm. penală) au fost provocate victimei prin lovire cu corpuri dure, în cadrul unei agresiuni.
Mama victimei, martora, de față în momentul în care inculpatul o lovea pe concubina sa, declară în legătură cu modul în care a avut loc agresiunea, precizând că a încercat să-și apere fiica de loviturile inculpatului, dar a fost, la rândul ei, lovită de mai multe ori cu pumnii peste ceafă.
În adevăr, inculpatul a avut în ziua de 25.05.2008 o atitudine violentă față de victimă chiar pe drumul public situat în apropierea casei sale, supărat fiind pe un vecin, iar după ce părțile au intrat în casă, împreună cu martora, acesta a continuat agresiunile, lovind-o puternic pe concubina sa, de mai multe ori, cu pumnii în zona capului, a corpului și a membrelor, aruncând-o peste pat și pe dușumeaua camerei.
deosebită de care inculpatul a dat dovadă este relevată de intensitatea loviturilor, de zonele vitale vizate, de stăruința în agresiune, deosebit de importantă sub acest aspect fiind declarația martorei, (care se coroborează cu actul medical la care am făcut referire), în care se precizează că, în timp ce inculpatul o lovea pe victimă în piept și în stomac, spunea "ia auzi cum bufnește burta", continuând să aplice alte lovituri.
Imediat după acest conflict, victima a fost văzută de vecini, care o descriu ca fiind "desfigurată, în sensul că avea lovituri la nivelul feței și al pieptului". În partea dreaptă a feței, aceasta era "vânătă, nu se mai cunoștea ochiul, iar gura era strâmbă". "Îi curgea sânge pe la colțurile gurii" ( 76 - 79 dosar de urmărire penală și 54 - 57 dosar fond).
Deși recunoaște că i-a dat victimei "câțiva pumni", inculpatul nu-și poate explica decesul concubinei sale.
În declarațiile sale, inculpatul este inconsecvent, încercând să insinueze că în aceeași zi victima a avut conflicte și cu membrii familiei sale, ori că "a vrut să se urce în pod și, fiind beată, a căzut în cap" ( 114 dosar fond).
Această apărare a sa este confirmată doar de declarația unei foste concubine a inculpatului, I, ce nu a fost de față la incident și relatează doar o discuție pe care ar fi purtat-o ulterior decesului cu mama victimei, însă ea este înlăturată fără tăgadă de raportul de constatare medico - legală autopsie, care stabilește că modul de producere al leziunilor este, așa cum s-a arătat, prin lovire cu corpuri dure, urmare a unei agresiuni.
Cum judicios s-a apreciat de către judecătorul fondului, fapta comisă de apelantul - inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, pentru care a fost dispusă condamnarea, fiind neîntemeiată critica vizând calificarea juridică dată infracțiunii.
Tot astfel, curtea consideră că pedeapsa aplicată inculpatului, de 14 ani închisoare, este în măsură să răspundă scopului punitiv, educativ și preventiv, fiind întru totul respectate criteriile de individualizare prevăzute de legiuitor.
Nu se putea face abstracție, la individualizarea sancțiunii aplicate, de starea precară a sănătății psihice a celui condamnat căci, deși discernământul acestuia era doar diminuat în raport cu fapta (filele 63 - 65 dosar urm. penală), prezenta o tulburare organică de personalitate și etilism cronic.
În aceste condiții, în mod corect judecătorul fondului s-a orientat și spre aplicarea unei măsuri de siguranță față de inculpat, dând astfel curs recomandărilor comisie medicale care l-a examinat pe inculpat.
Se apreciază, însă, că este întemeiată critica adusă de procuror sentinței pe latura civilă a cauzei, întrucât fiica minoră a victimei, ce locuiește, după divorțul părinților săi, împreună cu tatăl, era îndreptățită a primi, potrivit legii, lunar o sumă de bani de la mama sa, cu titlu de pensie de întreținere.
Prejudiciul creat prin fapta culpabilă a inculpatului este, așadar, cert, urmând ca acesta să fie calculat în raport cu venitul minim pe economie și cu procentul ce se cuvenea părții civile din acesta, potrivit Codului familiei.
În consecință, se va admite ca întemeiat apelul declarat de procuror, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) din Codul d e procedură penală și se va desființa în parte sentința, în sensul celor arătate mai sus.
Pentru aceleași considerente, apelul declarat de inculpat este privit ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) din cod.
În temeiul art. 383 Cod de procedură penală, va fi menținută starea de arest a inculpatului și va fi dedusă la zi prevenția.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva sentinței penale nr.6/F din data de 21.01.2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința penală.
În baza art.334 Cod procedură penală, respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.174 alin.1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.183 Cod penal.
În baza art.17 și 346 Cod procedură penală raportat la art.998 și următoarele Cod civil, obligă pe inculpat să-i plătească părții civile minore - suma de 150 lei lunar, prestație periodică, până la împlinirea vârstei majoratului.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale.
Menține starea de arest a apelantului inculpat și deduce la zi prevenția.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, pe care îl obligă la 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei onorariu de avocat din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.Gh./21.04.2009
Tehnored./ex.6
Jud.fond
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Gabriel Săndulescu
