Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 3/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.3/
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentin Iancu
JUDECĂTOR 2: Lucia Dragomir
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA, împotriva sentinței penale nr.16 din data de 24 ianuarie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL TULCEA, în dosarul penal nr- (nr.format vechi 1742/2006), privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.20-174 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa intimatului inculpat pentru care răspunde apărătorul din oficiu avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2007, emisă de Baroul C, precum și lipsa intimaților părți vătămate și Spitalul Județean
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 cod procedură penală.
Prin referatul oral al cauzei, grefierul de ședință învederează că s-a depus la dosarul cauzei de către intimata parte civilă Spitalul Județean de Urgență T, constituirea de parte civilă.
Curtea, constată imposibilitatea audierii inculpatului, citat la nenumărate termene de judecată în vederea prezentării în instanță pentru acest motiv.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de disp.art.366-374 Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de disp.art.377 Cod procedură penală.
Procurorul, având cuvântul, precizează că motivul de apel vizează greșita achitare a inculpatului, de către instanța de fond, întrucât în contradicție cu toate mijloacele de probă administrate în cauză a dispus achitarea în baza disp.art.10 lit."c" Cod procedură penală, apreciind că nu inculpatul este cel vinovat de producerea vătămărilor produse părții vătămate, care i-au pus viața în pericol.
Precizează că, s-a reținut în sarcina inculpatului că în seara de 9 martie 2005, aflându-se împreună cu partea vătămată și certându-se, l-a lovit pe acesta cu o lovitură de cuțit în zona abdominală, iar concluziile expertizei medico-legale de la acea dată, erau că, plaga înjunghiată inghinal, cu lezarea organelor interne abdominale și cu leziuni cu hemoragie internă, i-a pus viața în pericol părții vătămate.
De asemenea, în actul medico-legal s-a mai precizat că plaga penetrantă cu lezarea ficatului și a diafragmei, a fost aplicată cu intensitate.
Față de aceste concluzii ale expertizei medico-legale, cu ocazia judecării apelului, s-a solicitat de către parchet, un aviz de la Comisia de Avizare și Control al " Minovici" B, aviz care a venit cu concluzii în interpretarea actului medico-legal, care lămuresc întreaga cauză.
Se arată în aviz că leziunile descrise în actul medico-legal, chiar dacă sunt incomplete cum ne arată comisia, acestea s-au produs cu cea mai mare probabilitate printr-un mecanism de lovire activă din direcția antero-posterioară, de jos în sus și oblic de la stânga la dreapta, cu un cuțit de de lemn ce prezintă caracteristici echivalente cu morfologia plăgilor.
Precizează că întreaga soluție a instanței de fond se bazează pe o singură împrejurare, respectiv pe declarația inculpatului care a arătat că în realitate, deși certându-se cu partea vătămată, nu el a fost cel care l-a lovit ci, aceasta a intrat din greșeală, accidental, în cuțitul pe care inculpatul îl avea în mână.
Consideră că, instanța de fond bazându-se numai pe această împrejurare și ignorând și concluziile medico-legale, fără a se ocupa de obținerea avizului, aviz care a fost obținut de instanța de apel, a pronunțat o hotărâre nelegală, motiv pentru care, solicită a se constata că, în raport de probele administrate în cauză, inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
Pe cale de consecință, solicită desființarea sentinței penale apelate și rejudecând cauza, condamnarea inculpatului la o pedeapsă în limita textului de lege incriminator.
Avocat, apărător din oficiu al apelantului inculpat, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, apreciind soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Precizează că, este adevărat că s-a solicitat de către instanță avizarea unuia dintre actele medicale întrucât erau contradictorii, dar cu toate acestea, cum a precizat și reprezentantul parchetului, leziunile s-ar produs cu cea mai mare probabilitate printr-un mecanism de lovire activ.
Consideră că, această alocuțiune "cea mai mare probabilitate", nu înseamnă certitudine, ori în procesul penal este nevoie de probe certe care să conducă indubitabil la dovedirea vinovăției inculpatului.
Or, atâta vreme cât cel mai mare institut de medicină legală din țară nu confirmă modul în care s-a săvârșit fapta, modul de acțiune, decât cu cea mai mare probabilitate, evident că nu se poate știi care este cu adevărat realitatea care a avut loc.
Prin urmare, apreciază că până și de un mic dubiu, de 1%, profită inculpatul și tinde la răsturnarea unei situații de fapt pe care dorește parchetul să o stabilească și anume că ar fi lovit inculpatul pe partea vătămată.
Având în vedere că există tocmai acest dubiu, consideră că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Solicită a se observa că leziunile care i-au fost produse părții vătămate, fără a se știi de către cine și cum, au necesitat pentru vindecare, 13-14 zile de îngrijiri.
În situația în care instanța nu va adopta acest punct de vedere al apărării, de a menține soluția pronunțată de instanța de fond, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică, solicită având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale iar numărul de îngrijiri medicale este foarte redus, în raport de modul infracțional în care a acționat, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de textul de lege pentru fapta reținută în sarcina sa, tentativă de omor.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că Tribunalul Constanța - Secția penală, prin sentința penală nr.16/24.01.2007, în temeiul art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedură penală, a achitat pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 03.10.2954 în C,-, Sc.C, Ap.46, fără forme legale în comuna, județul T, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.20-174 Cod penal.
A dispus restituirea către inculpat a cuțitului reținut în vederea confiscării.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei a fost plătit din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.416/P/2005 din 10 martie 2006, s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.20-174 Cod penal.
S-a reținut prin actul de inculpare că în ziua de 09.03.2005, între inculpatul și partea vătămată, amândoi la numitul G, a avut loc un conflict spontan. În timpul altercației, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură de mare intensitate în regiunea abdomenului cu penetrarea peretelui abdominal și cu lezarea organelor interne. Leziunile au pus viața părții vătămate în primejdie și a necesitat 13-14 zile de îngrijiri medicale.
TRIBUNALUL TULCEA ca instanță de fond, din interpretarea probelor administrate în faza de urmărire penală și nemijlocit în timpul cercetării judecătorești a stabilit următoarea situație de fapt:
Inculpatul și partea vătămată, au lucrat ca la o de pe raza comunei, județul T ce aparținea martorului G și erau cazați într-o cameră situată în incinta stânei, în care existau condiții minime de locuit.
La data de 09.03.2005, în jurul orelor 14,30, cei doi se aflau la, pentru a hrăni animalele.
Partea vătămată a rămas în saivan să hrănească animalele iar inculpatul intrat în locuință pentru a pregăti mâncarea. Acest lucru a supărat partea vătămată și în jurul orei 15,30 - 16,00 a intrat în locuința să-i reproșeze inculpatului că nu l-a ajutat. Inculpatul a ripostat spunându-i că nu-i este șef și deci nu poate să-i dea dispoziții.
În acest context partea vătămată l-a luat de păr pe inculpat, iar inculpatul a luat cuțitul cu care curățase legumele și-a aplicat părții vătămate o lovitură de mare intensitate în regiunea abdomenului cu penetrarea peretelui abdominal de la stânga la dreapta și cu lezarea organelor interne.
După ce a fost lovit, partea vătămată a plecat de la și s-a deplasat la locuința lui Partea vătămată i-a spus martorului că l-a lovit cu un cuțit și i-a arătat rana.
Inculpatul a recunoscut în fața acestui martor că partea vătămată l-a luat de păr iar el l-a "înțepat cu cuțitul".
În cameră, erau două cuțite și după comiterea faptei, inculpatul le-a ascuns într-un paner din remorca cu resturi menajere.
În cauză s-a efectuat o expertiză medico-legală in faza urmăririi penale iar în timpul cercetării judecătorești s-a solicitat completarea acestei expertize. S-a solicitat să precizeze dacă era posibilă autorănirea părții vătămate în timpul altercației.
Prin lucrarea întocmită la 15.12.2006, s-a precizat că plaga înjunghiată care a necesitat intervenție chirurgicală și 13-14 zile îngrijiri medicale, a putut fi atât hetero cât și autoprodusă posibil cauzată atât în mod accidental, cât și intenționat.
Aceste concluzii ale raportului medico-legal a determinat prima instanță să concluzioneze că sunt dubii că inculpatul ar fi comis infracțiunea de tentativă de omor pentru care a fost cercetat și trimis în judecată.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de lângă TRIBUNALUL TULCEA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și rejudecându-se cauza pe fond, să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.20-174 Cod penal. Susține apelantul că, sunt probe concludente că inculpatul a comis această faptă, declarațiile inculpatului, ale părții vătămate și ale martorului
Instanța de apel, în baza art.378 Cod procedură penală a administrat noi probe.
S-a solicitat Institutului Național de Medicină Legală " Minovici" B - Comisia centrală, să avizeze una din cele două expertize medico-legale efectuate în cauză.
Curtea nu a putut proceda la reaudierea inculpatului, conform art.378 Cod procedură penală, deoarece inculpatul nu a fost prezent în instanță deși s-au emis și mandate de aducere la toate adresele cunoscute.
Verificând hotărârea apelată, actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel și din oficiu, curtea constată că apelul este întemeiat.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor, art.20 raportat la art.174 Cod penal, reținându-se în sarcina sa că i-a aplicat părții vătămate o lovitură de cuțit cu intensitate în zona abdomenului.
Leziunile suferite au necesitat intervenții chirurgicale și pentru vindecare 13-14 zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în pericol.
Inculpatul în mod constant, în declarațiile date arată că un cuțit din cele două existente în cameră a fost luat de partea vătămată și l-a amenințat că-i "taie gâtul". Mai arată inculpatul că de teamă l-a îmbrâncit, împrejurare în care acesta și-a penetrat abdomenul.
Partea vătămată, arată de asemeni, în mod constant că inculpatul avea în mână un cuțit atunci când i-a aplicat o lovitură puternică în zona abdomenului.
Martorul G, arată că nu a fost prezent când a avut loc altercația dar, inculpatul a susținut că, acel cuțit a fost în mâna părții vătămate și când l-a împins în apărare, partea vătămată s-a autorănit. În același timp partea vătămată susține că acel cuțit a fost în mâna inculpatului și că acesta i-a aplicat lovitura.
În raport de aceste declarații contradictorii și aflându-se în fața unei infracțiuni din categoria celor care vizează viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei, opinia medicului legist este obligatorie și esențială.
În același sens, în faza de urmărire penală, s-a efectuat raportul medico-legal nr.206/10.03.2005 (filele 15-16), care concluzionează că "plaga înjunghiată a putut fi produsă prin acțiunea unei lame cu lățimea de aproximativ 1,5 cm la nivelul pielii, penetrante în cavitatea peritoneală de la stânga spre dreapta cu lezarea organelor interne (ficatul și diafragma)".
Față de aceste concluzii și de declarațiile inculpatului și ale părții vătămate, tribunalul a dispus efectuarea uni supliment de expertiză de aceeași instituție.
S-a solicitat Serviciului de Medicină -Legală să stabilească poziția probabilă agresor - victimă și dacă era posibilă autorănirea.
Analizând documentația medicală a cazului, prin suplimentul nr.1091/15.12.2006, Serviciul de Medicină -Legală a concluzionat "admit că, plaga înjunghiată penetrantă abdominală situată sub rebordul crotal stâng, cu lezarea organelor interne abdominale. ar fi putut fi atât hetero cât și autoprodusă posibil cauzată atât în mod accidental cât și intenționat".
Instanța de fond având în vedere aceste constatări, a pronunțat o hotărâre de achitare a inculpatului, concluzionând că nu este el autorul faptei.
Curtea constată că nu sunt certe, clare și neechivoce, concluziile celor două acte medico-legale.
Instanța de fond, în vederea aflării adevărului, potrivit art.62 Cod procedură penală, avea obligația să lămurească sub toate aspectele, împrejurările concrete de comitere a faptei.
În considerarea celor mai sus prezentate, curtea a concluzionat că se impunea trimiterea celor 2 rapoarte medicale spre avizare, la Comisia de control din cadrul " Minovici"
Din avizul nr.E-, aflat la fila 21,rezultă că această comisie nu a avizat în totalitate actele medico-legale supuse analizei, "care au concluzii relative, contradictorii și chiar confuz formulate".
Se concluzionează că "leziunile s-au produs cu cea mai mare probabilitate, printr-un mecanism de lovire active".
Instanța de control judiciar concluzionează că aceasta din urmă probă înlătură orice dubiu că inculpatul ar fi autorul faptei de tentativă de omor comisă asupra părții vătămate ".
Având în vedere cele mai sus prezentate apelul parchetului va fi admis și sentința penală a Tribunalului Tulcea va fi desființată.
Rejudecând cauza, curtea concluzionează că inculpatul a comis cu vinovăție infracțiunea de tentativă la omor, faptă pentru care a fost cercetat.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite cu: procesul - verbal de sesizare, procesul - verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, procesul - verbal de ridicare obiect corp delict, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului, raport de expertiză biocriminalistică, rapoarte de constatare medico-legală.
Declarațiile inculpatului, nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Potrivit art.69 Cod procedură penală, declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări din ansamblul probelor existente în cauză.
La individualizarea pedepsei se vor avea în vedere criteriile generale de individualizarea pedepselor prevăzute de art.72 Cod penal.
Curtea consideră că scopul educativ și preventiv al pedepsei, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de comiterea căreia inculpatul se face vinovat. Se are în vedere, în principal, împrejurările concrete în care s-au comis faptele, numărul de zile de îngrijiri medicale care au fost necesare pentru vindecarea părții vătămate, faptul că partea vătămată nu a formulat pretenții civile cât și datele ce caracterizează persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale.
Se va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit."a și b" Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal, pe durata executării pedepsei în regim de detenție, inculpatului, i se interzic drepturile prevăzute de art.64 lit." a și b" Cod penal, dreptul de a alege și de a fi ales în funcții publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă.
Spitalul Județean T s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, în fața instanței de apel, deși la judecata în fond a fost legal citată.
Potrivit art.15 Cod procedură penală, constituirea ca parte civilă se poate în cursul urmăririi penale precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare.
Acțiunea civilă se pornește și exercită din oficiu numai când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă.
În considerarea dispozițiilor mai sus menționate, acțiunea civilă declanșată de partea civilă Spitalul Județean T, va fi respinsă ca tardivă.
În baza art.118 al.1 lit."b" Cod penal, se va confisca acel cuțit care a servit la comiterea faptei, identificat de raportul de expertiză biocriminalistică.
În baza art.189 Cod procedură penală și a art.191 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor efectuate cu administrarea probelor și a celorlalte cheltuieli avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 punct 2 lit."a" Cod procedură penală,
Admite apelul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA, împotriva sentinței penale nr.16 din data de 24 ianuarie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL TULCEA, în dosarul penal cu nr. unic - (nr.format vechi 1742/2006), desființează sentința penală apelată și rejudecând dispune:
În baza art.20 raportat la art.174 Cod penal condamnă inculpatul, la pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit."a,b"Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 al.1,2 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit."a,b" Cod penal.
Constată că partea vătămată nu a formulat pretenții civile.
Respinge ca tardive pretențiile civile solicitate de Spitalul Județean
În baza art.118 al.1 lit."b" Cod penal, confiscă un cuțit cu din lemn folosit la săvârșirea faptei.
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare astfel: 300 lei - cheltuieli efectuate la urmărirea penală; 100 lei - onorariu avocat oficiu - la judecata în fond a cauzei; 35 lei - onorariu expertiză la instanța de apel; 100 lei onorariu avocat oficiu - care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției; 200 lei - cheltuieli judiciare în apel.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud.fond
Red.dec.Jud.
Tehnored.Gref.-/ 4 ex.
Data: 18.01.2008
Președinte:Valentin IancuJudecători:Valentin Iancu, Lucia Dragomir
