Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 3/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 3/A/2010
Ședința publică din 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 364/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul condamnat asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că condamnatul a depus la dosar, prin serviciul registratură, memoriu scris.
De asemenea, se constată că cererea de strămutare a cauzei formulată de condamnat și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub dosar nr- a fost respinsă.
Instanța constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul apelant, avocat, solicită admiterea apelului, casarea sentinței penale nr. 364/2009 pronunțată de Tribunalul Alba și rejudecând cauza, admiterea cererii de revizuire pentru administrarea probelor solicitate.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului declarat de condamnat și menținerea sentinței penale atacate ca temeinică și legală. Precizează că pe baza probelor administrate nu rezultă că cele arătate de petent se încadrează în cazurile prevăzute de art. 394 Cod procedură penală.
Condamnatul apelant, având ultimul cuvânt, solicită să-i fie acordată posibilitatea de a-și dovedi nevinovăția.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 364/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- s-a respins cererea formulată de condamnatul pentru revizuirea sentinței penale nr. 107/2002 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. 2348/2002, iar în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală condamnatul a fost obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 107/2002 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. 2348/2002 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1231/2003 a Curții Supreme de Justiție inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 20 de ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b Cp pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 al. 1, 176 lit. c Cp cu aplicarea art. 37 lit. b Cp, constând în aceea că, în noaptea de 13/14.11.2002, în incinta garsonierei sale din AIa exercitat asupra victimei - acte de violență, constând în aplicarea unei lovituri cu pumnul în zona capului, respectiv comprimarea toracelui victimei cu genunchii agresorului, în condițiile imobilizării victimei la podea, cauzându-i astfel o asfixie mecanică în urma căreia victima a decedat.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de cel în cauză instanța a reținut că motivele invocate de condamnatul nu se încadrează în nici unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 lit. a-e pr.pen.
În esență condamnatul a invocat trei aspecte în susținerea cererii sale: nu este vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, martorii audiați au dat declarații mincinoase și s-a solicitat încuviințarea unor probe noi, respectiv reaudierea martorei precum și a gardienilor care au fost de serviciu, în zona blocului G2, în noaptea în care a fost comisă fapta, cererea fiind întemeiată pe art. 394 lit. a și b Cpp.
În primul rând instanța a reținut că vinovăția celui în cauză a fost definitiv stabilită, hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus condamnarea fiind menținută în apel și mai apoi în recurs de Curtea de APEL ALBA IULIA respectiv de Curtea Supremă de Justiție, astfel că nu mai poate fi pusă în discuție în lipsa unor elemente noi.
Pe de altă parte, alegațiile condamnatului în legătură cu faptul că martorii audiați au făcut declarații mincinoase nu pot fi primite de instanța de judecată, întrucât nu s-a făcut dovada că martorii audiați au fost condamnați pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Totodată instanța a mai reținut că numitul a solicitat și audierea unor martori care, în opinia lui, i-ar demonstra nevinovăția. Însă revizuirea este o cale de atac extraordinară care, în modalitatea în care este reglementată de Codul d e Procedură Penală, are caracteristicile unei căi de atac de retractare și nu de reformare, nefiind posibilă prelungirea probațiunii administrate pentru faptele deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cererea (ÎCCJ, Secția penală Decizia nr. 5676/2006).
Cu privire la temeiul prev. de art. 394 lit. b pr.pen., instanța a reținut că dovada temeiului cererii de revizuire se poate face atât prin hotărâre judecătorească, cât și prin ordonanța procurorului, însă doar dacă prin acestea se dispune asupra fondului cauzei. Potrivit art. 395 al. 2.pr.pen. mărturia mincinoasă poate fi constată în procedura de revizuire dacă fondul cauzei nu a putut fi rezolvat de instanță și de procuror. În speță, nu există o astfel de imposibilitate (cum ar fi de pildă situația în care a intervenit prescripția. ÎCCJ - Secția penală, Decizia 5896/2004) întrucât așa cum rezultă din rezoluția din 12.03.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, în privința martorilor respectivi s-a dispus o soluție de neîncepere a urmăririi penale pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă sub aspectul laturii obiective și subiective.
Prin această rezoluție se susține că s-au formulat plângeri repetate împotriva martorilor față de care s-au adoptat rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, iar până în prezent nu au intervenit elemente noi sau indicii care să justifice începerea urmăririi penale în cauză.
În aceste condiții, a apărut ca inadmisibilă constatarea în procedura de revizuire a infracțiunilor de mărturie mincinoasă reclamate.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel condamnatul revizuient.
Apelul a fost declarat în termen.
În motivarea apelului condamnatul a criticat hotărârea atacată, susținând că nu este vinovat de săvârșirea faptei, că martorii au fost mincinoși, solicitând reaudierea martorei și a precizat că victima a fost beată.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, sub aspectul temeiniciei și legalității hotărârii, instanța va constata că apelul condamnatului este nefondat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 394 alin. 1 lit. a-e Cod procedură penală revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Prima instanță a apreciat în mod corect că susținerile condamnatului nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire, expres și limitativ prevăzute de lege, potrivit art. 394 Cod procedură penală.
Instanța de apel apreciază că este inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza, iar împrejurările invocate de condamnat au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Potrivit art. 395 alin. 1 Cod procedură penală situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute în art. 394 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, respectiv un martor a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin aceasta s-a dispus asupra fondului.
În cauză nu există o hotărâre sau o ordonanță a procurorului, prin care să se constate că martorii audiați în cauza în care a fost pedepsit revizuientul au fost condamnați.
Deoarece cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală are în vedere sistemul revizuirii totale, în cauză, din probele existente la dosar, nu rezultă eventualitatea ajungerii la o soluție diametral opusă, respectiv achitarea condamnatului.
Având în vedere considerentele prezentate mai sus, în temeiul art. 379 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de condamnat.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor fi suportate de condamnatul apelant.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 364/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Obligă pe condamnatul apelant să plătească statului suma de 440 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./22.01.2010
jud. fond
ROMÂNIA A I, 22.01.2010
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR -
CĂTRE,
PENITENCIARUL AIUD
Pentru inc.
(fiul lui și al lui -, născut la 18 Octombrie 1961)
Având în vedere disp. art. 360 alin.3 pr.penală, alăturat vă comunicăm, în extenso, copia deciziei penale nr. 3/A/2010 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
Grefier,
- -
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș
