Omorul (art. 174 cod penal). Sentința 35/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 35/2008
Ședința publică de la 10 martie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - cererea formulată de petentul în calitate de fiu al condamnatului decedat, având ca obiect cerere de revizuire cu privire la Hotărârea Nr. 1 din 13 martie 1848 dată în dosarul nr. 1/1946 al Tribunalului Poporului
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate conform încheierii de ședință din data de 25 februarie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Cluj sub nr.1695/117/30 martie 2007, formulată de către revizuientul cu domiciliul ales în Tg.M-,.1, jud.M, în calitate de fiu al condamnatului s-a solicitat revizuirea hotărârii nr.1 din 13.03.1948, pronunțată de Tribunalul Poporului
În motivarea cererii s-a arătat că tatăl petiționarului a fost condamnat la moarte în contumacie în baza art.3 alin.1 din Legea nr.312/1945, însă în prezent au fost descoperite probe noi care dovedesc inexistența rolului de instigator al condamnatului pentru crimele comise de armata ă în localitățile și de Câmpie.
Anterior sesizării Curții de APEL CLUJ, prin cererea menționată, prin sentința penală nr.271/10.05.2007 Tribunalul Cluj, a respins ca nefondată cererea de revizuire menționată.
Împotriva acestei sentințe, revizuientul a declarat apel, iar prin decizia penală nr.115/25.06.2007 Curtea de APEL CLUJa admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la instanța competentă, Curtea de APEL CLUJ, motivând că faptele pentru care a fost condamnat reprezintă în prezent infracțiunea de genocid prev.de art.357 lit.a pen. pentru care în prezent este competentă Curtea de Apel, în temeiul art.28/1 lit.a/1 pen.
Prin sentința penală nr.61/10.09.2007, Curtea de APEL CLUJ, a scos cauza de pe rolul instanței și a trimis întregul dosar la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, pentru a se efectua cercetările prevăzute de procedura revizuirii de către procurorul competent.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJa înaintat întregul material împreună cu concluziile sale Tribunalului Cluj, argumentând că în baza deciziei nr.30/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță chiar dacă la momentul introducerii cererii, datorită modificării dispozițiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competența de a judeca fondul cauzei în primă instanță.
Prin sentința penală nr.739/13.12.2007 Tribunalul Cluja declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de APEL CLUJ, pe considerentul că Tribunalul Poporului care a pronunțat hotărârea supusă revizuirii nu poate fi asimilat tribunalului, ci numai Curții de Apel, datorită faptului că judeca infracțiuni de competența Curții de Apel și datorită modului de organizare și funcționare.
În urma ultimei declinări, cererea de revizuire a fost înregistrată la Curtea de APEL CLUJ, sub nr-.
Curtea se consideră legal sesizată fiind competentă să judece în primă instanță cererea de revizuire, atât pentru considerentele reținute în sentința de declinare a Tribunalului Cluj, cât și datorită unui ultim argument extras din decizia nr.30/2007 pronunțată asupra unui recurs în interesul legii de către, Secțiile Unite, conform căruia în cazul în care instanța care a soluționat fondul cauzei a fost între timp desființată - cum este cazul Tribunalului Poporului - competența de soluționare a cererii de revizuire trebuie determinată potrivit normelor de competență în vigoare în momentul introducerii cererii, spre deosebire de situația în care instanța care a pronunțat sentința supusă revizuirii ar mai exista în prezent, când este competentă chiar instanța ce a pronunțat sentința, indiferent de modificările competenței survenite între timp.
Examinând cererea de revizuire, Curtea constată următoarele:
Revizuientul a solicitat admiterea în principiu a cererii de revizuire, deoarece nevinovăția condamnatului rezultă din înscrisul intitulat "Acte de agresiuni e contra populației române din de Nord" care atestă rolul de instigator singular al tatălui lui, apoi, chiar dacă nu se va reține acest înscris, admiterea în principiu trebuie dispusă pe baza cererii de internare al lui din 5.10.1940, întocmită de către Jandarmeria Ungară din, de unde rezultă că patru victime au fost predate de Infanterie Ungar nr.11 și fiind însoțite de patrula armatei în hotarul comunei, au încercat să evadeze, iar în urma folosirii armelor de foc, victimele și-au pierdut viața, fiind îngropate pe locul unde au fost utilizate armele.
De asemenea, cu privire la inexistența rolului de instigator al condamnatului, din centralizatorul obținut de la arhivele MAPN, privitor la "masacrarea în mod îngrozitor a familiei preotului B ", rezultă că cei care au comis infracțiunile sunt armata ă adusă și îndemnată de ind. - adică un inculpat achitat din - și din comuna, principalii inculpați în odioasele crime.
S-a mai arătat că o altă probă indirectă care confirmă că nu era implicat în crimele comise de armata ă constă în motivul schimbării condamnatului din funcția de ofițer de legătură pe lângă Comisia Germană de Ofițeri din B, respectiv sentimentele sale antiromânești manifestate în cuprinsul romanelor sale, și în nici un caz implicarea lui în crime de război.
În fine, s-a mai invocat declarația dată în 3.10.2006, în fața unui notar public din statul de către fostul ofițer de investigație în cadrul Comisiei Persoanelor fără Patrie al Unite, numitul -, care a anchetat faptul dacă și familia sa poate emigra în Statele Unite și care a concluzionat că sunt false declarațiile după care acesta a fost criminal de război sau a fost membru al vreunui partid fascist.
În concluziile sale scrise, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, a solicitat respingerea cererii de revizuire deoarece potrivit art.394 lit.a pr.pen. revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, deci ceea ce trebuie să fie nou este fapta probatorie și nu mijlocul de probă care ar dovedi inexistența unei fapte probatorii pe care instanța a considerat-o ca fiind dovedită, iar înscrisurile depuse constituie eventual probe noi, iar nu fapte sau împrejurări noi în sensul legii.
Curtea reține că prin Hotărârea nr.1 din 13.03.1946 pronunțată de Tribunalul Poporului C în dosarul nr.1/1946 (76, dosar nr- al Tribunalului Cluj ), în baza art.3 alin.2 din Legea nr.312/1945, acuzatul a fost condamnat la moarte și s-a dispus confiscarea întregii averi în folosul Statului Român cu titlu de despăgubire.
S-a motivat că în luna septembrie 1940 în urma de la Viena, comuna, ca și restul ui de Nord era ocupată de unitățile armatei ungare, iar aici își avea domeniul contele și familia, ce purta ură neîmpăcată românilor deoarece aceștia primiseră de la Statul Român prin reforma agrară o bună parte din moșia sa; mânat de aceste sentimente s-a reținut că a intervenit prin locotenentul, comandantul militar al comunei, să fie arestat fostul primar român, în care acuzatul vedea pe principalul vinovat în aplicarea reformei agrare, arestând cu el și pe fata sa adoptivă, pe atunci elevă la școala normală.
În același timp, s-a reținut că la intervenția sa au fost arestați locuitorii români și, care în anul 1938 au avut îndrăzneala de a porni proces penal împotriva contelui pentru leziuni corporale.
Odată cu aceștia au fost arestați comerciantul evreu pe motiv că ar face speculă și cumnatele sale și, bănuite de contele pentru activitate comunistă și denunțătoare la autoritățile românești, față de acuzat, suspectat anterior de activitate ireventistă. S-a reținut că arestații, fiica sa adoptivă și comerciantul - după interogatoriul luat de către plutonierul care i-a bătut pe ambii bărbați cu cruzime - au fost eliberați, dar au fost menținuți în arest ceilalți doi săteni amintiți precum și surorile, ultimele fiind la castelui contelui pentru a fi recunoscute.
Toate intervențiile făcute de sau împreună cu comerciantul de a scăpa pe cumnatele sale au rămas fără rezultat la fel și demersurile altui care a mers să implore milă pentru.
În fine, în ziua de duminică, 22.09.1940 pe când lumea ieșea din biserică, cei patru arestați au fost duși sub pază militară în comuna unde a doua zi dimineața au fost împușcați și aruncați în groapă comună.
Tribunalul a motivat că rolul și vinovăția acuzaților, locotenent și a plutonierului major, au fost precis arătate de către martorii, și alții indicați special în dosarul cauzei.
Sentința de condamnare a mai reținut că în de Câmpie, situat la 7 km de comuna a fost cantonat un grup de soldați din armata ă, sub comanda locotenentului din regimentul 19; în comună era preot român B având soție și trei copii, iar la casa și curtea lor cantonaseră mai mulți soldați care se dăduseră la jafuri. . de cele ce vor urma preotul a plecat la C pentru a solicita intervenția comandamentului militar însă neobținând nici o promisiune, în seara zilei de 23.09.1940 a sosit acasă la orele 10,00. Acesta a fost pândit pe șosea de acuzatul locotenent care imediat a trimis o patrulă de 12 soldați înarmați la casa preotului, cu ordinul precis de a-l extermina împreună cu toată familia, precum și pe cei arestați în aceeași zi, respectiv -, - soția acestuia, - soția învățătorului, G, - soacra acestuia și - copilul de 5 ani al învățătorului.
trimiși conformându-se ordinului primit i-au împușcat pe toți mai de sus, în camerele de culcare sau prin curte, împușcând-o și pe servitoarea preotului, unguroaica.
În aceeași noapte cele 11 victime au fost îngropate în curtea casei.
Tribunalul a reținut că vinovăția acuzaților și faptelor sunt dovedite cu martorii, B, și.
S-a menționat că din probațiunea administrată s-a dovedit că locotenentul a fost instigat pentru a comite crimele de către acuzatul din comuna vecină deoarece contele avea supărare pe părintele B din cauza unui teren de vânătoare și pentru că vedea în acesta un mare român.
Pe acuzatul, tribunalul l-a achitat deoarece rolul său nu a fost determinant pe lângă acuzatul în săvârșirea masacrelor, prezența sa pe lângă acesta explicându-se că era întrebuințat că tălmaci.
În drept, s-a considerat că faptele săvârșite de către acuzat întrunesc elementele crimei prev.de art.2 lit.e din Legea nr.312/1945, pentru urmărirea și sancționarea celor vinovați, de dezastrul țării sau de crimele de război, care prevede că "sunt vinovați de dezastrul țării prin săvârșirea crimei de război, cei care au ordonat sau săvârșit represiuni colective sau individuale, cu scop de persecuție politică sau din motive rasiale, asupra populației civile".
Curtea observă că art.394 al.1 lit.a pr.pen. prevede că revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Împrejurarea menționată în cererea de internare formulată de grupul de jandarmi nr.2 C, la data de 5.10.1940 către comandamentul militar al regiunii (13, dosar - al Tribunalului Cluj ), prin care pe baza informației date de contele că în timpul dominației românești a ațâțat nemulțumirile în favoarea românilor și în detrimentul ilor, împreună cu, și că și.în, împreună cu, au denunțat postului românesc de jandarmi din o întrunire secretă din 1939 ținută la curtea castelului din, deci pe baza acestor informații, aceștia au fost arestați împreună cu și de patrula postului din și predați de Infanterie Ungar nr.11; a fost pus în libertate pe când ceilalți, însoțiți de patrula armatei pe hotarul comunei, au încercat să evadeze, nu s-au oprit și în urma folosirii armelor de foc și-au pierdut viața; se observă că acest înscris nu denotă a situație necunoscută instanței de judecată, ci concordă cu starea de fapt reținută în motivarea acesteia.
Faptul că nu corespunde numărul de regiment din care făcea parte patrula armatei e, nu dovedește nevinovăția condamnatului.
Actul intitulat "acte de agresiuni e contra populației române din de Nord", înaintat comisiei germano-italiene la 10.03.1941 (38 dosar nr- al Tribunalului Cluj ), ce cuprinde un tabel cu data și locul unde s-a produs faptul și natura abuzurilor comise, numele celui care le-a suferit și cu indicația asupra celor care au comis abuzuri și atrocități, la poziția 191 menționează că în septembrie 1941, în comuna de Câmpie, a avut loc masacrarea în mod îngrozitor a familiei preotului B de către armata ă adusă și îndemnată la crimă de ind. din și din comuna, pe baza declarațiilor populației civile din comuna de Câmpie, nu reprezintă un fapt nou deoarece instanța de judecată tocmai pe baza declarațiilor membrilor comunității din de Câmpie a stabilit vinovăția numitului și a dispus achitarea lui, însă în urma probațiunii amintite a reținut și vinovăția condamnatului care l-a instigat pe locotenentul.
Acest act nu poate fi reținut ca temei de fapt al revizuirii deoarece nu exclude vinovăția condamnatului.
Pentru ca o faptă sau o împrejurare să constituie temei de revizuire, este necesar să îndeplinească condiția prev.la art.394 al.2 adică să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare, în așa fel încât să determine o soluție simetric opusă de achitare.
În același timp, declarația autentică a fostului ofițer de investigație în cadrul Comisiei Persoanelor fără Patrie al Unite, ce a activat in Germania, între anii 1948-1950, nu atestă nici o împrejurare nouă necunoscută instanței de judecată și nu reprezintă declarația unei persoane care a fost martor la masacrele petrecute în Transilvania sub ocupația armatei
Actele obținute de către revizuient din arhivele de stat și depuse la dosar, nu aduc nici un fapt necunoscut de către Tribunalul Poporului, care a stabilit și a judecat faptele comise de către condamnat, pe baza martorilor audiați și menționați în cuprinsul hotărâri de condamnare, martori contemporani cu desfășurarea evenimentelor și implicați direct în acestea, ale căror declarații în copie se află la dosarul prezentei cauze.
În fine, considerentele legate de motivele invocate pentru îndepărtarea din funcția militară a condamnatului nu reprezintă fapte care să aibă legătură cu infracțiunea pentru care a fost condamnat acesta.
Așa fiind, nefiind îndeplinite condițiile de admitere în principiu a cererii de revizuire, Curtea în baza art.403 al.3 va dispune respingerea cererii revizuientului, în calitate de fiu al condamnatului decedat .
Art.192 al.2 pr.pen. prevede că persoana căruia i s-a respins cererea suportă cheltuielile judiciare avansate de stat, în consecință va obliga revizuientul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de revizuire formulată de petentul cu domiciliul ales în Tg.M-,.1, jud.M, împotriva sent. pen. nr.1/13 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Poporului
Obligă revizuentul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 martie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
RED.VC/MR
14.03.08/4 EX.
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean
