Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 51/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 51
Ședința publică de la 05 Martie 2009
PREȘEDINTE: Sorina Petria Mitran JUDECĂTOR 2: Liana Balaci
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor din ședința publică de la 25 februarie 2009 și consemnate în aceeași încheiere de ședință, ce face parte integrantă din prezenta decizie privind apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva sentinței penale nr. 505 din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 505 din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.C.P.P. la art.10 alin.1 lit.e cu C.P.P. aplicarea art.48 Cod Penal, achitarea inculpatei, fiica lui și, născută la data de 27 februarie 1967 în C, județul D, CNP -, cu domiciliul stabil în comuna de, sat, județul D, în prezent deținută în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.174 rap. la art.175 lit.c și d Cod Penal(faptă săvârșită la data de 07.07.2007)
În baza art.350 alin.2 C.P.P. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.23 din 08.07.2007 emis de Tribunalul Dolj în baza încheierii din 08.07.2007 pronunțată în dosarul - al Tribunalului Dolj.
În baza art.162 alin.1 teza ultimă, alin.2 raportat C.P.P. la art. 114.penal, s-a dispus luarea în mod provizoriu față de inculpata a măsurii de siguranță a internării medicale într-o unitate medicală psihiatrică de specialitate, până la confirmarea măsurii.
În baza art.38 C.P.P. s-a disjuns soluționarea confirmării măsurii de siguranță a internării medicale a inculpatei și s-a sesizat comisia competentă să avizeze internarea bolnavilor mintali periculoși, acordând termen la 08.12.2008.
În baza art.118 lit.b C.P.P. s-a dispus luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a unui cuțit și unui ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, conform procesului-verbal din 07.07.2008.
S-a constatat acoperit prejudiciul cauzat minorei.
S-a constatat că partea vătămată nu se constituie parte civilă în procesul penal.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr.552/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s- dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, prev. de art.174, 175 lit.c, d
Cod PenalÎn fapt, s-a reținut că, în dimineața zilei de 07 iulie 2007, a avut loc o discuție între inculpată și soțul său, ca urmare a intenției acestuia din urmă de a adopta un copil și de a intra în relații cu o altă femeie.
După ce s-au certat, victima a adormit, iar în jurul orelor 12.00, inculpata a luat un cu care l-a lovit pe soțul său de mai multe ori, în cap, iar cu un cuțit i-a secționat gâtul. Ulterior, inculpata a spălat cuțitul, după care l-a ascuns împreună cu ul folosit la lovirea soțului său în cap, în locurile unde au fost găsite cu ocazia cercetării la fața locului.
Actele de violență exercitate de inculpată împotriva soțului său au determinat decesul acestuia, potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală nr.2429/ 02.10.2007, întocmit de
După uciderea soțului său, inculpata i-a solicitat martorului să telefoneze la salvare, motivând că o doare inima. Acesta a adus la îndeplinire cererea inculpatei și când ambulanța a venit la locuința sa, a informat personalul sanitar că și-a ucis soțul.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A- întocmit de către Institutul de Medicină Legală " Prof. Dr. Minovici" B, s-a stabilit că, în momentul uciderii soțului său, inculpata a avut discernământ, săvârșind fapta cu vinovăție.
Starea de fapt de mai, a fost demonstrată cu următoarele probe: declarațiile martorilor, proces-verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică și raportul de constatare medico-legală nr.2429/02.10.2007.
În faza de judecată au fost audiați inculpata, partea vătămată, curator pentru partea vătămată, partea vătămată, martorii, s-au depus, în copie, foile de observație nr-, -, - și 1407/10212/2005 emise de către Spitalul Clinic de C pe numele inculpatei.
Totodată, prin încheierea de ședință din data de 21 ianuarie 2008, instanța a înaintat spre avizare raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A- la Comisia Superioară de Control și Avizare din cadrul " Minovici B", iar, urmare a adresei nr.A- emisă de " Minovici", prin încheierea de ședință din data de 03 martie 2008 a fost înaintat către această instituție întregul dosar -, pentru expertizarea medico-legală psihiatrică a inculpatei, fiind înaintat raportul de nouă expertiză medico-legală nr.E-.
Din întregul material probator administrat în cauză și având în vedere concluziile și recomandările Raportului de nouă expertiză medico-legală psihiatrică nr.E-, avizat de Comisia Superioară de avizare a actelor medico-legale din cadrul C nr.132/A9/ 24.IX.2007, tribunalul a reținut starea de fapt menționată mai ca fiind corectă și împrejurarea că inculpata a săvârșit fapta de omor a cărei victimă a fost soțul ei, numitul, fără vinovăția necesară să atragă răspunderea penală a inculpatei, dată fiind natura bolii psihice de care suferă inculpata.
Tribunalul a constatat că în raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică, avizat de Comisia Superioară de avizare a actelor medico-legale din cadrul B, s-a recomandat luarea față de inculpata a măsurii de siguranță a internării medicale prev.de art. 114.Cod Penal, aceasta prezentând diagnosticul de " paranoidă".
Având în vedere noile modificări aduse prin Lg. 356/2006 ale art.162 din C.P.P. privind luarea măsurilor de siguranță, dispozițiile articolului 5 alin.1 lit.e din, dar și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Winterwerp Olandei și Luberti contra Italiei), tribunalul, pentru a asigura respectarea tuturor garanțiilor procedurale speciale pe care le implică privarea de libertate a persoanelor ce suferă de boli mintale dar și pentru protejarea intereselor acestor persoane care nu sunt capabile să acționeze ele însele, procedat la ascultarea inculpatei cu privire la recomandarea comisiei medico-legale, astfel că s-a dispus internarea provizorie a inculpatei într- unitate medicală psihiatrică de specialitate, fiind îndeplinite condițiile art.114 C.P.P. măsura internării medicale urmând a fi confirmată de instanță, în condițiile art.162 alin.4.
C.P.P.Astfel, cum confirmarea luării măsurii de siguranță a internării prev.de art.114 Cod Penal, se face pe baza avizului comisiei medicale - conform art.162 alin.4 C.P.P. modificat prin Lg.356/2006, iar avizul trebuie comunicat instanței în termen maxim de 45 zile, tribunalul, în interesul unei mai bune judecăți, dispus, în temeiul art.38 C.P.P. disjungerea soluționării confirmării măsurii de siguranță internării medicale, urmând a fi sesizată comisia medicală competentă să avizeze internarea bolnavilor mintali periculoși, conform art.162 alin.2
C.P.P.Trecând la soluționarea laturii civile, tribunalul a constatat că, fiul major al inculpatei și al victimei, a învederat instanței că nu se constituie parte civilă, instanța luând act de solicitarea părții vătămate.
Fiica minoră a victimei și inculpatei, numita născută la data de 12.10.1991, în prezența curatorului, numit de autoritatea tutelară, a învederat instanței că nu înțelege să formuleze pretenții civile față de inculpată, mama sa.
Coroborând astfel dispozițiile art.17 alin.3 C.P.P.- potrivit cărora instanța este obligată să se pronunțe din oficiu asupra reparării prejudiciului în cazul în care persoana vătămată minoră nu se constituie parte civilă - cu dispozițiile art.346 alin.2 C.P.P.- potrivit cărora în cazul achitării pentru cauză de iresponsabilitate, instanța poate obliga la repararea prejudiciului potrivit legii civile -, văzând și dispozițiile legii civile și interesul superior al minorei, tribunalul a reținut și constatat că despăgubirile acordate părții civile, sub forma prestației periodice pentru întreținere sau prejudiciului moral, au ca fundament exclusiv fapta ilicită a făptuitorului care este obligat la repararea integrală a prejudiciului conform art. 998 civ.
Cum instanța poate obliga la repararea prejudiciului în situația existenței unei cauze care înlătură caracterul penal al fapte, potrivit legii civile, iar temeiul juridic al obligării făptuitoarei la repararea prejudiciului sunt dispozițiile art. 998 civ, instanța a constatat că, potrivit dispozițiilor legii civile, în cazul lipsei discernământului, ceea ce echivalează cu lipsa vinovăției, făptuitoarea, săvârșind fapta cauzatoare de prejudicii fără a fi responsabilă, nu trebuia să plătească despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului pe care l-a produs. Astfel, pentru a imputa o culpă celui ce a comis fapta ilicită este necesar ca autorul ei să fie capabil de a-și da seama de fapta săvârșită și de urmările ei. Totuși, practica judiciară a statuat însă că ar fi contrar echității și normelor de conviețuire ca victima să suporte singură paguba, iar autorul ei să nu fie obligat măcar în parte să o repare, dacă are posibilități materiale, ținându-se seama deci de situația patrimonială a părților în proces(dec. civ. 175/1972 a Trib. Suprem). Or, făptuitoarea era casnică, nu beneficiază de venituri proprii, iar imobilul din comuna este coproprietatea sa și a celor doi copii, minora și, moștenitori ai victimei. Totodată, în speță, răspunderea civilă nu se poate stabili nici în sarcina persoanelor care aveau sub supraveghere pe făptuitoarea bolnavă psihic, întrucât nu au existat astfel de persoane.
Dată fiind practica judiciară și faptul că instanța este obligată să analizeze din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 17 C.P.P. acțiunea civilă privind pe minora, tribunalul a reținut și constatat din actele dosarului că, în declarațiile date în procesul penal minora, în vârsta de 17 ani, a arătat că cea care s-a ocupat de creșterea și îngrijirea sa a fost mama sa, că tatăl îi dădea bani atunci când avea nevoie, prezentând un puternic atașament față de ambii părinți. Dată fiind situația specială în care se găsește minora -mama, bolnavă psihic, fără discernământ, acuzată și cercetată pentru omorul comis asupra tatălui - tribunalul a reținut că nu este în interesul minorei și nici echitabil ca mama, lipsită în prezent de posibilități materiale, fără venituri proprii, să fie obligată la plata unui eventual prejudiciul moral cauzat minorei urmarea pierderii tatălui.
În ceea ce privește prejudiciul material cauzat minorei, tribunalul a constatat că la data decesului victima obținea un venit net de 1270 lei, iar minorei s-a stabilit o pensie de urmaș inițial de 181 lei, majorată la suma de 266 lei.
În ceea ce privește stabilirea prestației periodice atunci când partea vătămată beneficiază de o pensie de asigurări sociale cum este cazul pensiei de urmaș, partea vătămată are dreptul la diferența de prejudiciu care nu este acoperită prin plata pensiei, ținându-se seama așadar de o parte de veniturile realizate de cel decedat până la momentul decesului, iar pe de altă parte de cuantumul pensiei stabilite. Cum din salariul său victima trebuia să se întrețină pe el, soția și pe cei doi copii, tribunalul a constatat că pensia de urmaș de 266 lei primită în prezent acoperă suma pe care i-ar fi alocat-o pentru întreținere tatăl său dacă ar fi trăit.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, solicitând desființarea sentinței pentru greșita soluționare a laturii civile, întrucât nu a existat avizul autorității tutelare și aceasta nu a participat la judecarea cauzei. A mai arătat că instanța trebuia să verifice dacă pensia de urmaș este cel puțin la nivelul venitului pe care victima îl afecta întreținerii acesteia, iar dacă aceasta era inferioară, trebuia inculpata la plata unei despăgubiri periodice către minoră.
Apelul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371 alin. 2.C.P.P. Curtea constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă și concordantă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică fiind de asemenea justă, ca și soluția de achitare a inculpatei pentru iresponsabilitate (având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat de INML Minovici B), fiind astfel soluționată în mod corect latura penală a cauzei.
În ceea ce privește latura civilă, se constată că primul motiv de apel formulat de parchet, vizând neparticiparea la judecarea în fond a cauzei a autorității tutelare și lipsa avizului acesteia (cu privire la care nu s-a precizat în motivele de apel pentru ce ar fi fost necesar) este nefondat, legea neimpunând participarea autorității tutelare în cauzele cu părți vătămate minore, ci în cele cu inculpați minori; de asemenea, nu era necesar nici avizul autorității tutelare, în condițiile în care acțiunea civilă pentru partea vătămată minoră a fost exercitată din oficiu, fiindu-i apărate astfel interesele, iar partea vătămată minoră a fost asistată de curator desemnat, în condițiile legii, de autoritatea tutelară.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, privind faptul că în mod greșit instanța de fond a apreciat că prejudiciul cauzat părții civile minore este acoperit prin pensia de urmaș, Curtea apreciază că acest motiv este întemeiat.
Astfel se constată că din adeverința nr. 917 din 17.12.2007 emisă de angajatorul victimei, Combinatul (aflată la fila 90 din vol. I dosar instanță de fond), rezultă că veniturile realizate de victimă la data decesului erau de 1.194 lei.
Partea vătămată minoră, născută la 12.10.1991, se afla, astfel cum rezultă din actele dosarului, în întreținerea victimei, care îi aloca o parte din veniturile realizate.
La stabilirea sumei pe care victima o aloca întreținerii minorei instanța va avea în vedere, în lipsa altor date care să indice un cuantum concret, dispozițiile Codului familiei din art. 86 alin. ultim și art. 94 alin. ultim, potrivit cărora pensia de întreținere datorată de părinte pentru un copil este de până la o pătrime din venitul acestuia.
Instanța apreciază că nu se pot avea în vedere veniturile pe care victima le aloca întreținerii celuilalt copil, întrucât acesta era major la data faptei (fiind născut la 3.01.1989) și, astfel cum rezultă din declarația acestuia, nu se afla în continuarea studiilor pentru a fi îndreptățit la întreținere din partea tatălui său.
Așadar, aplicând proporția de la venitul lunar de 1194 lei, rezultă suma de 298 lei lunar la care era îndreptățită minora din venitul tatălui său.
Pe perioada dintre data decesului (7.07.2007) și data emiterii deciziei privind pensia de urmaș (12.10.2007) părții civile minore i se cuvine suma de 894 lei (298 lei înmulțit cu 3 luni).
Se mai constată că de la data de 12.10.2007 (data deciziei emise de Casa de Pensii D și de la care s-a acordat pensia de urmaș - fila 58 din vol. I dosar instanță de fond) și până la data de 31.12.2007 (dată la care s-a modificat punctul de pensie), minora a primit o pensie de urmaș de 181 lei, astfel că, pe această perioadă, diferența dintre pensia de urmaș și suma de 298 lei la care minora era îndreptățită din venitul tatălui este în sumă totală de 351 lei (298 - 181=117 lei, înmulțit cu 3 luni).
Pe perioada dintre data de 1.01.2008 (dată la care s-a modificat punctul de pensie) și data de 1.10.2008 (dată la care s-a modificat din nou punctul de pensie), minora a primit o pensie de urmaș de 266 lei, astfel că pe această perioadă era îndreptățită la o sumă totală de 288 lei (298 - 266=32 lei, înmulțit cu 9 luni).
De la data de 1.10.2008 s-a modificat din nou punctul de pensie, astfel că de la această dată minora a primit o pensie de urmaș de 319 lei, superioară sumei de 298 lei pe care ar fi primit-o de la tatăl său dacă acesta ar fi trăit.
Având în vedere cele arătate, precum și disp. art. 998, 999.civ. instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, inclusiv vinovăția pe plan civil a autoarei faptei ilicite, în dreptul civil vinovăția având o arie mai largă decât vinovăția penală; se impune astfel a se face aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat, ceea ce presupune acordarea către partea civilă minoră a veniturilor de care a fost lipsită și de care ar fi beneficiat dacă tatăl său ar fi trăit, și care sunt egale cu diferența dintre pensia de urmaș și suma pe care părintele său i-o aloca din venitul realizat.
Însăși instanța de fond a reținut că ar fi contrar echității și normelor de conviețuire ca victima să suporte singură paguba, iar autorul ei să nu fie obligat măcar în parte să o repare. Faptul că inculpata în prezent nu beneficiază de venituri proprii apreciem că nu poate constitui, numai prin el însuși, un temei al respingerii acțiunii civile formulate din oficiu pentru minoră.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 379 pct. 2 lit. a C.P.P. va fi admis apelul, va fi desființată în parte sentința, sub aspectul laturii civile, și va fi obligată inculpata către partea civilă la plata unei prestații globale în sumă de 1533 lei (pentru perioada 07.07.2007 - 1.10.2008).
Se vor menține celelalte dispoziții.
Văzând și disp. art.192 alin.3 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva sentinței penale nr. 505 din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința, sub aspectul laturii civile.
Obligă inculpata către partea civilă la plata unei prestații globale în sumă de 1533 lei (pentru perioada 07.07.2007 - 1.10.2008).
Menține celelalte dispoziții.
În baza art.192 alin.3 C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, urmând a fi virată din fondurile către Baroul Dolj.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 5 martie 2009.
- - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.
IB/26.03.2009
Președinte:Sorina Petria MitranJudecători:Sorina Petria Mitran, Liana Balaci
