Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 53/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 53/
Ședința publică din 26 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Andreescu dr. - -, judecător
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGES și de inculpatul, fiul lui și, născut la 30.12.1962 în M, jud. Sibiu, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale numărul 17 din data de 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile în fond asupra apelurilor au avut loc la data de 16 iunie 2009, când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.17 din 15 ianuarie 2009, Tribunalul Argeșac ondamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 30.12.1962 în M, jud. Sibiu, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.174 Cod penal cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, potrivit art.334 Cod pr.penală, în condițiile art.57 Cod penal.
În baza art.71 alin.2 Cod penal pe durata executării pedepsei a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsă perioada executată, începând cu data de 02.01.2008 și până la pronunțarea prezentei sentințe.
A fost menținută starea de arest a inculpatului.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 7135,62 lei, despăgubiri către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență
A obligat pe inculpat la 1753 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 225 lei onorariu de avocat din oficiu, în faza de urmărire penală.
Pentru a pronunța această sentință, în esență, s-a reținut că inculpatul a petrecut revelionul 2008 la din punctul "Dealul ", comuna, județul A, ce aparținea patronului la care acesta lucra, împreună cu concubina sa și cu martorul.
Pe data de 01.01.2008, toți trei s-au trezit în jurul orelor 6,00 după care au început să consume băuturi alcoolice până în jurul orelor 18,00. În timp ce se aflau în bucătărie, în urma unui conflict avut cu concubina sa, inculpatul a luat un cuțit aflat în spatele unei tejghele, cuțit cu care i-a aplicat o singură lovitură în zona toracelui. De față la incident a fost martorul care însă nu a putut să intervină.
Dându-și seama că rana ar putea fi gravă inculpatul a sunat la salvare care în 20 de minute a ajuns la fața locului, transportând-o pe victimă la Spitalul Județean În aceeași seară, aceasta a fost transferată la Spitalul Clinic de Urgență B, unde, la data de 7 ianuarie 2008 decedat.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie (fila 30-dosar instanță) s-a reținut că moartea numitei a fost neviolentă, ea datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute de tip central, consecința unui accident vascular cerebral ischemic prin tromboză de arteră carotidă dreaptă pe fond de arterioscleroză și ateromatoză carotidiană, la un organism cu tare organice. La necropsie s-au constatat leziuni traumatice ale peretelui toracic anterior (tegument, țesut celular subcutanat, perete osos, pleură stânga) care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor înțepător (posibil cuțit sau similar) între acestea și cauza medicală a decesului neputându-se stabili o legătură de cauzalitate, dar având un rol favorizant în producerea decesului.
În caz de supraviețuire ar fi fost necesare 12-14 zile de îngrijiri medicale, leziunile având în conformitate cu descrierea din actele medicale caracter primejdios pentru viața victimei.
Inculpatul și-a formulat o apărare proprie, susținând că nu a lovit-o pe victimă ci doar i-a sucit mâna în care aceasta avea cuțitul, moment în care cuțitul s-a împlântat în zona toracică a victimei.
Această apărare reprezintă de fapt o nuanțare a împrejurărilor în care s-a produs incidentul, întrucât chiar inculpatul arată că i-a sucit mâna victimei și i-a "împlântat cuțitul în piept".
Având în vedere situația de fapt reținută, tribunalul a apreciat că încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu este greșită.
Astfel, pentru existența infracțiunii de omor este necesar ca, din punct de vedere obiectiv, să se producă o activitate materială care să aibă ca rezultat moartea unui om, între această activitate și moartea victimei să existe un raport de cauzalitate, iar din punct de vedere subiectiv, inculpatul să fi prevăzut moartea victimei ca rezultat al acțiunilor sale, urmărind sau acceptând producerea acestui rezultat.
Or, în speță, potrivit raportului de necropsie între leziunea produsă de inculpat prin înjunghiere și moartea victimei nu există legătură de cauzalitate, aceasta (leziunea) având însă un rol favorizant în producerea decesului.
În acest context, tribunalul a considerat că fapta inculpatului constituie infracțiunea prev. de art. 183, din următoarele considerente:
În ce privește raportul de cauzalitate în cadrul infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, chiar dacă moartea a fost consecința unor cauze și împrejurări complexe și concurente, ceea ce este esențial este constatarea că fără existența acțiunii inculpatului de a lovi cu cuțitul nu s-ar fi produs rezultatul letal. Deși victima prezenta multiple tare organice preexistente, această stare patologică nu are relevanță sub aspectul cauzei care a generat rezultatul letal. Moartea victimei nu a survenit pe calea unei evoluții naturale la o dată imprevizibilă, ci la un timp relativ scurt (6 zile) după aplicarea de către inculpat a loviturii de cuțit.
Din raportul medico-legal rezultă că decesul s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute de tip central, consecința unui accident vascular cerebral ischemic prin tromboză de artera carotidă dreapta pe fond de arteroscleroză și ateromatoză carotidiană, la un organism cu tare organice, leziunea produsă prin înjunghiere având rol favorizant. Deci leziunea prin înjunghiere a constituit doar condiția care a favorizat, pe fondul unor maladii preexistente, producerea morții. În acest context se poate conchide că, sub aspectul subiectiv, inculpatul, săvârșind cu intenție acțiunea de lovire a victimei cu cuțitul, a determinat producerea unui rezultat, moartea acestuia, pe care nu l-a prevăzut deși trebuia și putea să-l prevadă. Că este așa o dovedește faptul că i-a aplicat o singură lovitură, cu o intensitate redusă, dat fiind că în raportul de necropsie se reține că dacă ar fi trăit, victima ar fi avut nevoie de 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea respectivei leziuni. Prin urmare, tribunalul apreciază că inculpatul a acționat cu intenție în ce privește cauzarea de vătămări corporale, însă rezultatul mai grav - moartea victimei - s-a produs din culpă.
Așadar, s-a concluzionat că fapta inculpatului constituie infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și nu aceea de omor.
Așa fiind, în baza art. 334 proc.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea prev. de art.174, în infracțiunea prev. de art. 183, text în baza căruia a fost pronunțată condamnarea.
La stabilirea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prev. de art.72 reținându-se gradul ridicat de pericol social al faptei, starea de pericol social al faptei, starea de recidivă a inculpatului, dar și atitudinea relativ sinceră.
În raport de aceste circumstanțe, tribunalul a apreciat că scopul preventiv și educativ al pedepsei penale, prev. de art.52 va fi realizat numai prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, orientată către minim, în condiții privative de libertate, potrivit art. 57
În baza art.71 alin.2 pe durata executării pedepsei i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit."a" și "b"
Cu privire la starea de arest preventiv, întrucât în speță se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în baza art. 350 proc.civ. a fost menținută starea de arest.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și inculpatul care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de omor prev.de art.174 Cod penal cu aplic.art.37 lit.b Cod penal și condamnarea inculpatului pentru această infracțiune.
În susținerea acestei opinii, se invocă intenția de a ucide pe care inculpatul a avut-o în momentul săvârșirii faptei reliefată prin obiectul vulnerant folosit, zona spre care a fost îndreptat actul de violență, intenția acesteia, precum și gravitatea leziunilor cauzate.
În apelul său, inculpatul solicită o nouă individualizare judiciară a pedepsei prin orientarea acesteia spre minimul său special.
Examinând hotărârea apelată, atât prin prisma criticilor invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.371 Cod procedură penală, curtea constată că apelul parchetului este fondat iar cel al inculpatului, nefondat.
Astfel, prima instanță a reținut corect situația de fapt în baza unor probe concludente, legal administrate și corect interpretate în sensul că, în ziua de 01.01.2008, în urma unui conflict, inculpatul aflat în stare de ebrietate a aplicat victimei o lovitură cu un cuțit în zona toracelui. La data de 07.01.2008, victima a decedat la spital.
Pe parcursul procesului penal, inculpatul avut atitudine oscilantă, însă, cu ocazia audierii sale, acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii în modalitatea reținută în sentință.
Stabilind în mod corect starea de fapt, prima instanță a încadrat greșit fapta în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, care se săvârșește cu praeterintenție, caracterizată prin intenție în ceea ce privește acțiunea de lovire și culpă în ceea ce privește rezultatul, moartea victimei, spre deosebire de infracțiunea de omor, care se comite numai cu intenție.
În acord cu opinia exprimată de reprezentantul parchetului, curtea apreciază că intenția cu care a acționat inculpatul este conturată prin obiectul folosit de inculpat ( instrument de a produce moartea - cuțit), regiunea corpului lovită ( torace), relațiile tensionate pe fondul căror s-a săvârșit infracțiunea și gravitatea leziunilor cauzate.
În dezacord cu opinia judecătorului fondului, curtea consideră că maladia preexistentă este irelevantă la aprecierea formei de vinovăție cu care inculpatul a acționat.
Astfel, lovitura aplicată victimei a produs o leziune care ar fi necesitat pentru vindecare 12-14 zile îngrijiri medicale.
Între arteroscleroza și ateromatoză carotidiană, la un organism cu tare organice și decesul datorat - insuficienței cardio-respiratorie acute de tip central, există o legătură de cauzalitate indirectă, secundară, complicațiile posttraumatice determinând moartea victimei.
Chiar dacă aceasta suferea de o boală preexistentă loviturilor care putea determina moartea și în afara condițiilor create prin traumatismul cauzat de inculpat, această stare patologică nu are relevanță sub aspectul cauzei determinante a morții.
Rezultatul, moartea victimei, nu a survenit pe calea unei evoluții naturale a acestei boli la o dată imprevizibilă, ci la scurt timp după lovirea ei de către inculpat, ca urmare a traumatismului care a declanșat insuficiența cardio-respiratorie.
În altă ordine de idei, lovirea victimei este cauza rezultatului produs, întrucât a precedat-o și, în lipsa ei, moartea victimei nu ar fi survenit.
În raport de toate acestea, curtea apreciază că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzută de art.174 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal.
La stabilirea și individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului vor fi avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale, ajutorul pe care a încercat să-l dea victimei imediat după comiterea faptei, săvârșirea infracțiunii în stare de
beție, apreciindu-se că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, orientată spre minimul său special.
În raport de noua individualizare judiciară a pedepsei, s-a răspuns și criticilor aduse hotărârii de către inculpat.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.
Va fi desființată în parte sentința, în sensul că vor fi înlăturate schimbarea încadrării juridice a faptei, precum și condamnarea inculpatului pentru această infracțiune, cu toate consecințele.
Inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev.de art.174 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal.
Vor fi interzise inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a, b, d, e Cod penal, pe o durată limitată de timp, ca pedeapsă complementară.
Aceasta, deoarece infracțiunea săvârșită îl face pe inculpat nedemn de a exercita dreptul de a alege, de a fi ales, dreptul de a ocupa o funcție, implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și dreptul de a fi tutore, valoarea socială periclitată fiind viața persoanei.
În baza art.71 alin.2 Cod penal, vor fi interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, d, e Cod penal.
În ceea ce privește starea de arest preventiv a inculpatului, curtea o va menține pentru următoarele considerente:
Până în prezent, această măsură a fost prelungită și menținută succesiv, apreciindu-se că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, respectiv art.148 lit.f Cod procedură penală.
Infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea este de natură să formeze convingerea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În speță, pericolul social este conturat în raport cu comportamentul inculpatului, reacția opiniei publice, rezonanța faptei comise și urmărire acesteia, dar și starea de neliniște și sentimentul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoana condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni grave este pusă în libertate.
Privarea de libertate a inculpatului are ca justificare și condamnarea pronunțată atât de prima instanță, cât și de curte la pedeapsa de 10 ani închisoare, în condiții de penitenciar.
Se va deduce perioada executată începând cu data pronunțării sentinței, până la data pronunțării prezentei decizii.
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței apelate.
În baza art.379 pct. lit.b Cod procedură penală, va fi respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul.
Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, care vor include și onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva sentinței penale nr.17 din data de 15 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința în sensul că înlătură schimbarea încadrării juridice a faptei, precum și condamnarea inculpatului pentru această infracțiune, cu toate consecințele.
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30.12.1962, în M, jud. Sibiu în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, la:
- 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art.174 cu Cod Penal aplic. art.37 lit.b și Cod Penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, b, d, e Cod Penal, pe o durată de 4 ani, ca pedeapsă complementară.
Pedeapsa principală se execută de inculpat prin privare de libertate, în condițiile art.57.
Cod PenalÎn baza art.71 alin.2 Cod Penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, d, e.
Cod PenalMenține arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 30.12.1962, în M, jud. Sibiu în prezent deținut în Penitenciarul Colibași și deduce perioada executată începând cu data pronunțării sentinței, până la data pronunțării prezentei decizii.
Menține, în rest, dispozițiile sentinței apelate.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30.12.1962, în M, jud. Sibiu în prezent deținut în Penitenciarul Colibași.
Obligă pe inculpat să plătească 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
4 ex./07.07.2009.
Jud.fond: -.
Președinte:Marius AndreescuJudecători:Marius Andreescu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
