Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 60/2008. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 60

Ședința publică de la 20 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Cenușă

JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu

GREFIER - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

La ordine fiind pronunțarea asupra apelului declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 783/ 30 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 13 mai 2008, în ședință publică, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi când,

CURTEA DE APEL IAȘI

Asupra apelului penal de față;

Prin sentința penală nr. 783 din 30 noiembrie 2007, Tribunalul Iașia condamnat pe inculpații:

, fiul lui și, născut la data de 25.10.1963 în comuna, jud. I, cu domiciliul în comuna, satul, cătunul "", jud. I, cetățean român, agricultor, 1.63.10.25.22.56.63, studii 7 clase, un copil major, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la pedeapsa principală de 4(patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" și "b" Cod penal pe o durată de 1(un) an pentru săvârșirea infracțiunii de "tentativă la omor" prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal (parte vătămată ) cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. "a" și alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. "b" și alin. 2 Cod penal.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.

În baza dispozițiilor art. 86¹alin.1 Cod penal raportat la art.71 alin.2 și 5 Cod penal, s-a suspendat, sub supraveghere, executarea pedepsei principale și a celei accesorii aplicată inculpatului.

În baza dispozițiilor art. 86²alin.1 Cod penal s-a stabilit termen de încercare pentru inculpat cu o durată de 7(șapte) ani.

În baza dispozițiilor art. 86³Cod penal a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună și să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații:

a) să se prezinte lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași (organ desemnat de instanță cu supravegherea sa), la datele fixate de acesta;

b) să anunțe Serviciului de Probațiune, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de Probațiune și să justifice schimbarea eventualului loc de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

e) să se prezinte la medicul specialist ori la instituția medicală abilitată, desemnat (-ă) de către Direcția de Sănătate a Județului I, pentru prescrierea unor măsuri medicale de tratament, îngrijire și control în scopul dezintoxicării de alcool și să se supună acestora.

În baza art. 359 Cod pr. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴Cod penal, respectiv cu privire la posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare ori în ipoteza neîndeplinirii, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere și obligațiilor stabilite de instanță.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut o zi, de la 05.02.2007 la 06.02.2007.

În baza art. 140 alin. 1 lit. "a" Cod pr. pen. s-a constatat încetată de drept, la data 07.03.2007, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art. 145¹.C.P.P. luată față de acesta în cursul urmăririi penale prin încheierea nr. 19/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.

II., zis "", fiul lui și, născut la data de 04.03.1973 în comuna, jud. I, cu același domiciliu, cetățean român, cioban și agricultor, 1.73.03.04.22.56.39, studii 4 clase, căsătorit, 3 copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la:

a) pedeapsa principală de 3(trei) ani închisoare și pedeapsa complementară

a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pe o durată de 1(un) an pentru săvârșirea infracțiunii de "tentativă la omor" prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, conform art. 334 Cod pr.pen. din infracțiunea de "vătămare corporală" prev. și ped. de art. 181 alin. 1 Cod penal - parte vătămată ) cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. "a" și alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. "b" și alin. 2 Cod penal;

b) pedeapsa principală de 2(două) luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de "lovire sau alte violențe" prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal (parte vătămată ) cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. "a" și alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. "e", teza I-a Cod penal;

În baza art. 33 lit. "a" raportat la art. 34 lit. "b" și art. 35 alin. 1 Cod penal s-au contopit pedepsele sus-arătate și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă principală de 3(trei) ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" și "b" Cod penal pe o durată de 1(un) an.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.

În baza dispozițiilor art. 86¹alin.1 Cod penal raportat la art.71 alin.2 și 5 Cod penal, s-a suspendat, sub supraveghere, executarea pedepsei rezultante principale și a celei accesorii aplicată inculpatului.

În baza dispozițiilor art. 86²alin.1 Cod penal s-a stabilit termen de încercare pentru inculpat cu o durată de 7(șapte) ani.

În baza dispozițiilor art. 86³Cod penal a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună și să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații:

a) să se prezinte lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași (organ desemnat de instanță cu supravegherea sa), la datele fixate de acesta;

b) să anunțe Serviciului de Probațiune, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de Probațiune și să justifice schimbarea eventualului loc de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În baza art. 118 lit. "b" Cod penal s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul a unui băț de esență tare, decojit, cu noduri, în lungime de 1,48 cm și cu diametrul de cca. 2,5 cm (băț ciobănesc din lemn de ), în prezent aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iași, precum și a unui cuțit-tip briceag, neridicat, ambele folosite la comiterea infracțiunilor.

III. În baza art. 14 și art. 346 Cod pr. pen. raportat la art. 313 alin. 1 din "Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății", modificată și completată prin nr.OUG 72/2006 au fost obligați inculpații, la plata de despăgubiri civile, după cum urmează:

- pe inculpații și, în solidar, la plata sumei de 273

lei noi către partea civilă Serviciul de Ambulanță al Județului I, cu sediul în I,-, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul părții vătămate Pîrâu cu ambulanța;

- pe inculpatul la plata sumei de 497 lei noi către partea civilă

Serviciul de Ambulanță al Județului I, cu sediul în I,-, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul părții vătămate cu ambulanța;

- pe inculpatul la plata sumei de 330, 90 lei noi către partea civilă

Spitalul Clinic de Urgență " Treime" nr. 3 I (actualmente cu denumirea Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. " I), reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate;

- pe inculpații și, în solidar, la plata sumei de

2242,28 lei noi către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență " Treime" nr. 3 I, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate, pe timpul internării din 2006;

- pe inculpatul la plata sumei de 768,38 lei noi către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență " Treime" nr. 3 I, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate, pe timpul internării din mai 2007;

- pe inculpatul la plata sumei de 15, 70 lei noi către partea civilă

Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " I, cu sediul în I, str. G-ral, nr. 2, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate, sumă ce urmează a fi actualizată la data executării în funcție de dobânda de referință stabilită de;

- pe inculpații și, în solidar, la plata sumei de

1604,36 lei noi către partea civilă Spitalul Clinic de Recuperare I, cu sediul în I,-, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate;

- pe inculpatul la plata sumei de 125,96 lei noi către partea civilă

Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " I, cu sediul în I,-, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate, sumă ce urmează a fi actualizată la data executării în funcție de dobânda de referință stabilită de;

IV. În baza art. 14 și art. 346 Cod pr. pen. raportat la art. 998 cod civil au fost obligați inculpații, la plata de despăgubiri civile, după cum urmează:

- pe inculpații și, în solidar, la plata către partea civilă domiciliat în comuna, satul, jud. I, a sumei de 2.000 lei noi cu titlu de daune morale;

- pe inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 58,5 lei noi (RON)/lunar cu titlu de prestație periodică pentru incapacitate parțială de muncă (în procent de 15%), începând cu data săvârșirii infracțiunii (18.10.2006) și până la momentul unei eventuale însănătoșiri;

- pe inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 2000 lei noi cu titlu de daune morale, reprezentând diferența dintre suma de 5000 lei stabilită de instanță cu acest titlu și suma de 3000 lei achitată deja de inculpat acestei părți civile;

- pe inculpații și, în solidar, la plata către

partea civilă a sumei de 2507 lei noi cu titlu de daune materiale, precum și pe inculpatul, singur, la plata sumei de 521,24 lei noi către aceiași parte civilă cu același titlu;

- pe inculpatul la plata către partea civilă domiciliat în comuna, satul, jud. Ias umei de 2500 lei noi cu titlu de daune morale.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul, zis "" locuiește în satul, comuna, jud. Acesta este căsătorit de 8 ani cu numita, cei doi având împreună 3 copii minori. Inculpatul are un nivel scăzut de școlarizare, având ca ocupație de bază creșterea oilor. Acesta este cunoscut în comunitatea locală ca "un consumator cronic de băuturi alcoolice", faptele pentru care a fost trimis în judecată fiind săvârșite pe fondul consumului de alcool. Inculpatul are o de oi, amplasată în câmp la cca. 1 km de satul.

Inculpatul locuiește tot în satul, comuna, cătunul "", jud. Potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune acesta "trăiește izolat de membrii comunității, locuința sa aflându-se la o distanță de 2 km de satul ", fiind agricultor. El "locuiește într-o casă cu o cameră, în condiții improprii din punct de vedere al igienei". Inculpatul are un nivel scăzut de educație, fiind cunoscut în comunitatea locală ca o persoană care "consumă, în mod constant, băuturi alcoolice în cantități foarte mari", faptele pentru care a fost trimis în judecată fiind săvârșite pe fondul consumului de alcool.

La data de 18.10.2006, într-o zi de miercuri, cei doi inculpați s-au deplasat împreună, cu căruța lui, din localitatea de domiciliu până în satul, comuna, jud. V pentru a duce un câine ciobănesc unui cetățean.

Pe perioada de timp cât inculpatul a fost plecat în satul, de paza și pășunatul oilor din stâna lui s-a ocupat, la cererea sa, martorul, fratele inculpatului.

Martorul s-a dus cu turma de oi pe, cât cei doi inculpați au fost plecați în satul.

În aceiași zi, însă, partea vătămată i-a solicitat părții vătămate să-i transporte cu căruța sa porumbul pe care-l tăiase cu tot cu știuleți (și pe care-l lăsase adunat în glugi) de pe o suprafață de teren, proprietatea sa, amplasată în extravilanul satului, undeva în câmp, la cca. 1 km de sat, cerere cu care aceasta a fost de acord. Se impune precizarea că și partea vătămată avea un teren situat în vecinătatea celui al celeilalte părți vătămate, dar acesta nu fusese cultivat, fiind fâneață. Părțile vătămate au ajuns la terenul respectiv, în jurul orelor 16,00, și au efectuat un prim transport de porumb, tăiat cu totul, la domiciliul lui, dar pentru că nu au putut să încarce toată recolta în primul transport au decis să se reîntoarcă pentru a lua și restul.

Când părțile vătămate s-au reîntors și au ajuns la terenul ce fusese cultivat cu porumb au constatat că o parte din oile de la stâna inculpatului, ce erau păzite de martorul, se aflau pe terenurile lor, în special pe cel cultivat cu porumb. De aceea, ele i-au reproșat martorului că a scăpat oile pe terenurile lor și că au distrus parțial recolta de porumb, respectiv partea din recoltă ce fusese lăsată pe teren. Între cei trei s-au purtat discuții contradictorii și neprincipiale pe această temă, părțile vătămate cerându-i socoteală martorului. Acesta le-a comunicat că oile nu sunt ale sale, ci ale inculpatului, susținând în declarațiile lui că ar fi fost înjurat și amenințat de părțile vătămate. Părțile vătămate i-au solicitat martorului să-l anunțe și să-l cheme la fața locului pe inculpatul pentru a constata distrugerile ce fuseseră provocate de oile sale, precum și pentru a discuta și a clarifica întinderea daunelor și modalitatea de recuperare a lor. Ca atare, martorul a plecat cu turma de oi înspre stâna inculpatului.

În localitatea, cei doi inculpați au consumat alcool (bere și vin), după care, în aceiași zi, s-au întors acasă, în, unde s-au dus până la stâna inculpatului, aici au ajuns în jurul orelor 17,00. Inculpații au consumat alcool și pe traseul de întoarcere spre casă. La stâna inculpatului, cei doi inculpați s-au despărțit: a rămas acolo, iar inculpatul a plecat spre locuința sa.

Pe drum, în punctul denumit "La hotar", inculpatul s-a întâlnit cu fratele său, martorul, care se îndrepta cu turma de oi a inculpatului către stâna acestuia. Cu această ocazie, martorul i-a spus fratelui său, inculpatul, că în timp ce îi păștea oile inculpatului s-a întâlnit cu părțile vătămate și, care l-au înjurat și amenințat, reproșându-i faptul că ar fi scăpat oile în cultura de porumb a celui din urmă, cultură pe care i-ar fi distrus-o parțial. Martorul i-a comunicat fratelui său că îi va spune despre acest incident și inculpatului, mai ales că turma de oi era în grija acestuia.

Martorul și-a continuat deplasarea cu turma de oi spre, iar inculpatul și-a continuat drumul spre locuința sa, având în mână un băț, dar pe traseu a trecut pe lângă terenul ce fusese cultivat cu porumb al părții vătămate. Aici s-a întâlnit atât cu această parte vătămată, cât și cu partea vătămată. Inculpatul a discutat, într-un mod civilizat, cu cele două părți vătămate despre faptul că fratele său scăpase oile pe terenul ce fusese cultivat cu porumb al părții vătămate. Întrucât această parte vătămată l-a servit cu niște vin dintr-o sticlă pe care aceasta o avea cu ea, inculpatul a acceptat, sens în care s-a așezat la marginea terenului acesteia și a consumat vin, discutând cu părțile vătămate.

În acest timp, în jurul orelor 19,00, de cei trei s-a apropiat inculpatul, care venea dinspre stâna sa, având în mână un băț de ciobănie din lemn de și fiind urmat de un câine cu de culoare neagră. De asemenea, acest inculpat avea la brâu și un briceag. Din urma inculpatului venea martorul împreună cu fiica sa, de 7 ani.

Se impune precizarea că ambii inculpați, precum și părțile vătămate, mai ales partea vătămată, erau sub influența băuturilor alcoolice.

Inculpatul s-a îndreptat către partea vătămată care a venit în întâmpinarea sa pentru a discuta, cerându-i socoteală pentru stricăciunile provocate de oile sale și cerându-i să-i plătească daunele. Inculpatul a înjurat partea vătămată, între aceștia purtându-se o discuție contradictorie și neprincipială pe această temă, iar, la un moment dat, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri părții vătămate cu bățul de ciobănie pe care-l avea asupra sa.

Inculpatul a intenționat să lovească partea vătămată cu bățul de ciobănie în cap, însă aceasta a parat lovitura, ridicând instinctiv mâna deasupra capului, astfel încât lovitura ce i-a fost aplicată i-a cauzat o fractură a "cubitusului stâng care - potrivit certificatului medico-legal - s-a putut produce prin lovire cu obiect contondent în tentativa de apărare a capului". Inculpatul a reușit totuși să lovească partea vătămată în mai multe zone ale corpului cu acel băț, inclusiv în zona capului, dar loviturile aplicate au fost de mai mică intensitate decât cea care a determinat fractura de la mâna și, prin urmare, și leziunile produse au fost mai puțin grave.

Văzând că partea vătămată este agresată în maniera anterior descrisă de către inculpatul, partea vătămată a strigat la aceasta să nu o mai lovească, manifestându-și intenția de a interveni pentru a determina oprirea agresiunii. În aceste condiții, inculpatul i-a cerut ajutorul inculpatului, care s-a înarmat cu un băț/ și s-a îndreptat către partea vătămată pe care a lovit-o în mod repetat cu acel băț, peste corp, inclusiv în zona capului. Ca urmare a loviturilor aplicate cu bățul în cap, partea vătămată a căzut.

Între timp, partea vătămată a reușit să scape de sub agresiunea inculpatului, refugiindu-se la căruță. În aceste condiții, inculpatul s-a îndreptat către partea vătămată ce era lovită de inculpatul, percepând momentul în care acesta a lovit-o cu bățul în cap. La rândul său, inculpatul a lovit și el pe partea vătămată cu bățul său de ciobănie, dar nu în zona capului, ci peste corp de 2-3 ori.

La scurt timp, după ce partea vătămată a căzut ca urmare a loviturii ce-i fusese aplicată în cap de către inculpatul cu bățul, conflictul s-a aplanat, dar numai pentru câteva momente. Partea vătămată a profitat de aceste momente și a ridicat-o și ajutat-o pe partea vătămată să se urce în căruța cu care veniseră cu intenția de a pleca spre casă.

Dar, după ce căruța s-a pus în mișcare, inculpații au venit după ea și unul dintre ei au tras-o jos din căruță pe partea vătămată (în declarațiile lor inculpații s-au acuzat reciproc în acest sens, majoritatea probelor indicându-l însă pe ca fiind cel ce a tras partea vătămată din căruță), continuând să o agreseze, cu pumnii și bețele. În acest context, inculpatul a lovit partea vătămată cu briceagul ce-l avea asupra sa la unul din picioare, cauzându-i o leziune superficială.

În contextul agresării părții vătămate de către inculpați și a învălmășelii create, aceasta a fost mușcată și de câinele inculpatului de un picior.

Între timp însă, partea vătămată, de teamă, a plecat în grabă cu căruța de la fața locului, nemaiîntorcându-se după, care fusese tras jos din căruța și continua să fie agresat de inculpați.

Inculpații au încetat, la un moment, dat să o mai lovească pe partea vătămată, după care s-au despărțit și au plecat fiecare la casele lor, abandonând partea vătămată pe câmp, aceasta fiind căzută și pierzându-și cunoștința.

Martorul nu s-a implicat în conflict și a perceput cel puțin prima parte a acestuia. El a dat declarații favorabile fratelui său și a susținut că nu a rămas până la finalul incidentului întrucât fiicei sale i s-a făcut frică și a început să plângă, motiv pentru care a plecat și nu știe ce s-a mai întâmplat. Deși în primele lor declarații părțile vătămate au susținut că și martorul ar fi participat la agresarea lor fizică alături de cei doi inculpați, ulterior ele au revenit și au declarat constant că acesta nu s-a implicat. Și cei doi inculpați au arătat, în mod constant, în toate declarațiile lor, că martorul nu a intervenit în nici un fel în conflict.

Partea vătămată s-a dus cu căruța direct la locuința familiei, ce era situată chiar la marginea satului, înspre zona unde avusese loc conflictul și i-a comunicat martorei (soția părții vătămate ) că fuseseră agresați de cei doi inculpați și că soțul ei a "rămas în comă pe ogor". Martora a putut observa că partea vătămată era "plină de sânge și prezenta urme vizibile de lovituri". Împreună cu martorul (un minor aflat în plasament la ea), martora a plecat să-și caute soțul pe câmp. L-a găsit cu greu doar după ce l-a auzit gemând, pentru că se înserase și pentru că nu răspundea atunci când striga după el. Lângă aceasta a constat că era un câine negru. Martora nu a putut comunica cu soțul său, care-și pierduse cunoștința. Întrucât nu a putut să-și transporte soțul până la domiciliu doar cu ajutorul martorului, l-a trimis pe acesta să o cheme în ajutor și pe martora. Cu ajutorul celor trei persoane, partea vătămată a fost cărată până la locuința sa. Aici au constat că partea vătămată era în comă, murdară de sânge peste tot, lovită puternic la cap și că se scăpase pe ea.

De aici, în aceiași seară, ambele părți vătămate au fost transportate cu ambulanța la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Treime" (nr. 3) din I (de "Neurochirurgie), unde au fost internate. Ulterior părților vătămate li s-au acordat succesiv îngrijiri medicale în mai multe unități spitalicești.

Astfel, partea vătămată a fost internată în perioada 19.10.2006- 03.11.2006 la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Treime" (nr. 3) din I cu diagnosticul la externare de: "traumatism cranio-cerebral; contuzie cerebrală; agresiune; lamă de hematom extradural fronto-parietal drept; fractură cominutivă cu denivelare fronto-parietală dreapta; pareză stânga; pareză de nerv VII stâng de tip central; contuzie toracică". Din același bilet de ieșire din spital mai rezultă că partea vătămată a mai prezentat și "multiple echimoze toracice, precum și o plagă contuză tibială anterioară dreapta" și că a fost supusă unei operații, datorită fracturii complexe craniene.

La data de 27.11.2006 (fila 26 - dosar urm. penală), partea vătămată a efectuat un control la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Treime" (nr. 3) din I ce a implicat o explorare computer-tomografică, constatându-se o "evoluție favorabilă în focarul de fractură, cu hematom extradural".

În perioada 07.12.2006- 19.12.2006, partea vătămată a fost internată în Spitalul Clinic de Recuperare I, cu un diagnostic la externare similar, în plus în biletul de ieșire din spital menționându-se, printre altele, că aceasta a prezentat și "crustă hemipareză stânga predominant brahială și sindrom dislipidemic", precum și un "frust deficit motor al membrelor de partea, mai accentuat brahial".

În perioada 16.05.2007- 18.05.2007, partea vătămată a fost internată datorită unei epicrize în Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Treime" (nr. 3) din I, fiind operată la cap pentru "corectarea defectului osos cu ajutorul unei plăcuțe de titan+șuruburi", fiind externat în stare de "vindecat-operator" și cu diagnosticul (printre altele) de "plastia defectului osos".

Potrivit certificatului medico-legal nr. 2607/07.11.2006 emis de I:

"1) partea vătămată a prezentat contuzie cerebrală, fractură cominutivă cu denivelare fronto-parietală dreapta, lamă de hematom extradural și subdural care au necesitat intervenție chirurgicală cu eschilectomie, evacuarea lamelor de hematom, soldată cu defect osos cranian de 4x4 cm, hemipareză stânga predominantă brahial stânga, pareză de nerv facial stâng de tip central, excoriații, plăgi contuze;

2) leziunile au putut fi produse prin lovire cu corpuri contondente și mușcare de către un animal cu colți și pot data din 18.10.2006;

3) necesită 65-70 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare (leziunile de la nivelul capului necesită 65-70 de zile îngrijiri medicale; celelalte leziuni necesită 7-9 zile îngrijiri medicale);

4) lipsa de substanță osoasă carniană îi conferă părții vătămate o infirmitate fizică permanentă cu o scădere definitivă a capacității de muncă în procent de 15%;

5) aprecierea definitivă a sechelelor infirmizante și/sau invalidante va putea fi făcută după minim 6 luni de la data traumatismului;

6) leziunile prezentate de partea vătămată au fost de natură să-i pună viața în primejdie".

La rândul său, partea vătămată a fost transportată cu ambulanța și a beneficiat succesiv de îngrijiri medicale în datele de 18 și 19.10.2006 la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Treime" (nr. 3) din I (diagnosticul la internarea în această unitate medicală fiind de " minor, plagă contuză P dr. stg. contuzie toraco-abdominală, contuzie bazin și coapsa, fractură cubitală "), la Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " (nr. 1) I și la Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. "

În ceea ce o privește pe partea vătămată din certificatul medico-legal nr. 2445/23.10.2006 emis de IML I rezultă că:

"1) acesta a prezentat o fractură a cubitusului stâng, ce s-a putut produce prin lovire cu obiect contondent în tentativa de apărare a capului și poate data din dat de 18.10.2006;

2) necesită 50-55 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, timp ce include și recuperarea funcțională, cu incapacitate de muncă pe această perioadă;

3) mai prezintă plăgi contuze și tumefacții echimotice ce s-au putut produce prin loviri cu obiecte contuze și pot data din 18.10.2006 și necesită 80-10 zile îngrijiri medicale pentru plăgile contuze, 12-14 zile îngrijiri medicale pentru tumefacțiile echimotice". Din conținutul aceluiași certificat medico-legal mai rezultă că partea vătămată a mai prezentat și "o plagă contuză suturată, temporal dreapta, o plagă contuză suturată pe cap, la nivelul regiunii PT, precum și contuzie toraco-abdominală"

După cum rezultă din declarațiile lor, inculpații a adoptat o poziție procesuală relativ oscilantă, recunoscând parțial faptele imputate lor.

Astfel, în primele lor declarații, inculpații au negat comiterea faptelor, pentru ca apoi, în cursul urmăririi penale să recunoască aproape integral faptele comise, cu mici nuanțări. Inculpatul și-a menținut aceiași poziție procesuală și în cursul judecății. În schimb, inculpatul și-a modificat parțial declarațiile în cursul judecății, în sensul că, deși a recunoscut implicarea în conflict și agresarea părții vătămate cu un băț, a negat că ar fi lovit-o în cap, fără însă să ofere explicații plauzibile asupra revenirilor sale, în condițiile în care în cursul urmăririi penale, în ultimele declarații și în confruntarea cu părțile vătămate, precum și cu inculpatul, cât și în fața judecătorului ce a soluționat propunerea sa de arestare preventivă, el recunoscuse că o lovise pe această parte vătămată cu bățul în cap.

În concret, inculpatul, în prima sa declarație din 05.02.2007 a negat că ar fi fost implicat în conflict, susținând că nu a văzut ce s-a întâmplat, întrucât după ce inculpatul "s-a luat la bătaie" cu părțile vătămate el a "adormit" fiind prea băut. Dar și-a amintit totuși că l-ar fi lovit cu un băț pe, deși, în realitate, acesta nu a fost deloc lovit de acest inculpat.

Într-o a doua declarație din 06.02.2006, inculpatul a arătat printre altele că:

a) s-a întors de la împreună cu celălalt inculpat, de care s-a despărțit la stâna sa;

b) a plecat spre casă, pe traseu, întâlnindu-se, mai întâi, cu fratele său, la hotar, iar apoi cu părțile vătămate pe terenul lor, rămânând să consume alcool cu acestea;

c) ulterior la fața locului a venit inculpatul înarmat cu un băț de ciobănie (urmat de fratele său și fiica acestuia) cu care a început să-l lovească pe;

d) " a strigat la mine să-l ajut și eu atunci am luat un băț de 1 și gros de 3- 4 cm și am început să-l lovesc pe, care a căzut; nu mai știu pe cine am lovit și cum am lovit pentru că mă enervasem și nu mai vedeam nimic înaintea ochilor și afară se întunecase";

e) "recunosc faptul că am aplicat cu parul lovituri lui și regret";

f) și inculpatul l-a lovit pe.

La aceiași dată, inculpatul a fost audiat de către un judecător, premergător soluționării propunerii de arestare a lui, ocazie cu care a declarat, printre altele, că:

a) a văzut cum a venit inculpatul care a început să lovească cu o ambele părți vătămate, care au reacționat încercând să se apere cu niște "manele" de la căruță;

b) "eu am intervenit în ajutorul lui; găsind un băț de vreun metru și cu diametru de 3 cm l-am lovit pe; i-am aplicat mai multe lovituri: la braț, în zona capului, iar acesta a căzut la pământ".

La data de 05.02.2007, cele două părți vătămate, inculpatul și martorul au fost confruntați de procuror, toți (mai puțin, care a susținut că nu a văzut) indicându-l pe inculpatul ca fiind cel care a lovit-o pe partea vătămată cu un par tip "" în cap, lovitură în urma căreia aceasta a căzut.

În cursul judecății, la data de 15.05.2007, inculpatul a declarat, printre altele, că:

a) și el și celălalt inculpat erau în stare de ebrietate;

b) inculpatul l-a lovit de mai multe ori cu bățul peste piept și peste mâini pe, care nu era înarmat, dar nu poate preciza dacă inculpatul a vrut să lovească partea vătămată în cap;

c) "inculpatul l-a lovit repetat pe peste mâini, cap, corp" și pentru că i-a solicitat ajutorul a intervenit în favoarea acestui inculpat, lovind partea vătămată cu un băț de 2-3, dar nu peste cap, deoarece aceasta a încercat să-l lovească pe; c) în aceiași declarație inculpatul revine și precizează că "nu am văzut momentul în care a fost lovit de ";

d) "în urma loviturilor aplicate de mine și de celălalt inculpat am văzut că a căzut";

f) nu el a tras-o jos din căruță pe partea vătămată;

g) la judecătorul ce a soluționat propunerea de arestare (în sensul respingerii și luării altei măsuri preventive) "am recunoscut că l-am lovit pe în cap de emoție, de frică";

h) este de acord să plătească cheltuielile solicitate de unitățile medicale cu îngrijirile acordate părții vătămate, precum și despăgubirile cerute de această parte, dar nu în cuantumul solicitat de ea, chiar dacă nu a lovit-o în cap;

i) i-a plătit deja părții vătămate suma de 1500 lei noi pentru a fi folosită la o operație.

Cu prilejul reaudierii sale de către instanță, la data de 06.11.2007 ( 219), inculpatul a declarat, printre altele, că: "nu l-am lovit pe în cap cu bățul", dar este totuși "posibil să-l fi lovit, dar nu-mi aduc aminte".

La rândul său, inculpatul, în prima sa declarație din 22.10.2007 ( 45 dosar ) a negat că ar fi fost implicat în conflict, făcând referire la un alt conflict ce s-ar fi desfășurat la stâna sa și unde el ar fi fost victima.

Într-o a doua declarație din 05.02.2006 ( 46-50 dosar ), inculpatul a prezentat succesiv trei variante, începând prin a nu recunoaște faptele și finalizând prin a le recunoaște. În final, el a arătat printre altele că:

a) s-a întors de la împreună cu celălalt inculpat, de care s-a despărțit la stâna sa;

b) ulterior s-a dus după oi pe câmp, întâlnindu-se cu martorul "La hotar", acesta venind cu oile spre;

c) martorul i-a comunicat că fusese înjurat de părțile vătămate pe motiv că ar fi scăpat oile în porumbul lor;

d) de aceea s-a dus spre terenul unde erau părțile vătămate, fiind urmat mai din urmă de martor și de fiica lui;

e) acolo a găsit părțile vătămate la marginea terenului cu porumb stând de vorbă cu inculpatul și consumând vin împreună cu el;

f) a început o discuție cu părțile vătămate pentru ca să "lămurim ce pagube s-au produs și în acel moment ne-am luat la ceartă, apoi l-am bătaie";

g) "eu aveam în mână o de lemn de, folosită la păzit oile, iar părțile vătămate aveau fiecare în mâini câte o ""; din căruța acestora, a luat și el o ";

h) "eu m-am luat la bătaie cu pe care l-am lovit peste picioare, mâini și corp; și acesta m-a lovit pe mine; în acest timp se bătea cu; la un moment dat, am văzut cum l-a lovit de două ori cu "maneaua" în cap, de sus în jos, pe care era în picioare în fața sa";

i) el a încercat să-l oprească pe să-l mai lovească pe Pîrîu, dar acesta a continuat să lovească partea vătămată, reproșându-i că un de-al său îi stricase porumbul, până ce aceasta a căzut;

j) nu a participat la conflict;

k) după ce părțile vătămate au plecat cu căruța, inculpatul l-a tras jos pe Pîrîu, continuând să-l lovească; la acel moment martorul plecase deja.

Într-o a treia declarație din 05.02.2007, inculpatul a făcut susțineri similare, arătând în plus că:

a) a lovit și el pe cu bățul dar numai peste fund, de 2-3 ori, când aceasta era deja căzută;

b) " era foarte agitat" și în timp ce-l lovea pe în cap îi spunea că este un "venetic";

c) a doua zi a fost la locuința inculpatului căruia i-a spus că " nu e bună pentru că nu trebuia să-l lovească în cap pe ";

d) el a avut "ciudă doar pe ".

În cursul judecății, inculpatul a făcut susțineri similare, arătând în plus că:

a) recunoaște că și el l-a lovit cu bățul pe, dar doar peste, când se afla în picioare, dar după ce căzuse și se ridicase să plece;

b) nu a vrut să-l lovească pe în cap;

c) este de acord să despăgubească părțile vătămate, dar nu cu sumele cerute de ele;

d) nu el l-a dat jos din căruță pe, ci celalalt inculpat;

e) nu i-a cerut celuilalt inculpat să intervină în favoarea sa;

f) "în momentul în care l-am lovit pe cu bățul acesta a ridicat mâna în fața corpului și atunci i-am dat peste mână" ( 218);

g) "este posibil să-l fi lovit cu cuțitul pe, dar nu-mi aduc aminte; era învălmășeală".

Inculpații și-au asumat totuși - în cursul judecății - în mod clar, chiar dacă doar voalat ori implicit și parțial, responsabilitatea faptelor comise și reținute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanței. Ei au regretat cele întâmplate.

Din referatele de evaluare ale inculpaților întocmite de către Serviciul de Probațiune rezultă că aceștia sunt persoane cu un nivel de școlarizare redus, ce trăiesc în condiții precare, consumatoare de alcool, dar care au conștientizat gravitatea faptelor comise, care sunt cunoscuți în comunitate ca oameni gospodari și care nu au mai fost implicați în comiterea de fapte antisociale.

Mai mult, inculpatul, deși consumă constant și excesiv alcool, nu este cunoscut în comunitatea în care trăiește ca având manifestări impulsive, iar ulterior a despăgubit parțial partea vătămată (chiar semnificativ, raportat la starea sa materială precară), cu care a stabilit relații bune. Caracterizările de la primar, preot, polițist și alte persoane ale comunității îl recomandă pe inculpatul ca fiind o persoană liniștită și harnică, fără implicare în activități antisociale.

Susțineri similare a făcut și despre inculpatul, martorul, audiat în circumstanțiere, acesta precizând că inculpatul este un bun familist și un bun gospodar. Și acest inculpat a depus caracterizări similare. Din referatul de evaluare rezultă că inculpatul "are o imagine bună în comunitate, prin prisma comportamentului de ajutorare a persoanelor vârstnice".

Analiza coroborată a depozițiilor inculpaților relevă că, sub anumite aspecte, acestea sunt contradictorii chiar între ele, necoroborându-se sub aceste aspecte cu celelalte mijloace de probă. Inculpatul nu și-a motivat plauzibil revenirile din cursul judecății, deși a acceptat indirect "posibilitatea" să fi lovit partea vătămată în cap. Apărările inculpaților și, în special, ale inculpatului din cursul judecății, nu pot fi primite, ele necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Astfel, analiza coroborată a tuturor declarațiilor succesive ale inculpaților cu declarațiile părților vătămate și ale celorlalți martori audiați în cauză (inclusiv cei indirecți cărora părțile vătămate le-au povestit, la scurt timp după comiterea faptelor, modalitatea de săvârșire a lor) relevă, fără echivoc, faptul că faptele s-au derulat, în linii mari, în maniera reținută mai sus de instanță și că inculpatul este cel care a lovit-o pe partea vătămată în cap.

În cauză, în cursul judecății, partea vătămată a revenit parțial asupra declarațiilor sale din cursul urmării penale, făcând susțineri oarecum favorabile inculpatului, reveniri care nu pot fi primite de instanță, nefiind argumentate plauzibil, dar și pentru că aceasta a recunoscut că în urma agresiunii suferite i-a fost afectată, într-o anumită măsură, memoria ("nu-mi mai amintesc"), precum și pentru că acest inculpat i-a avansat deja niște sume de bani, drept despăgubiri pentru a le folosi la operațiile făcute.

La aprecierea valorii probatorii a declarațiilor părților vătămate, a inculpaților și martorului și a reținerii parțiale a susținerilor acestora (în sensul situației de fapt descrise mai sus), instanța a trebuit să țină seama de următorii factori:

a) împrejurarea că faptele s-au petrecut pe înserate, evenimentele succedându-se rapid și concomitent, cei prezenți fiind implicați (cu excepția martorului) în conflict, astfel încât nu puteau percepe tot ceea ce se petrecea;

b) faptul că toate părțile erau în stare de ebrietate, majoritatea dintre ele fiind consumatori frecvenți (unii chiar dependenți) de alcool (relevant în acest sens este și faptul că la unul din termenele de judecată atât martorul, cât și partea vătămată s-au prezentat în stare evidentă de ebrietate);

c) relațiile apropiate dintre unii dintre aceștia, chiar de rudenie;

d) faptul că partea vătămată Pîrâu a intrat în comă, iar ulterior a reclamat că i-a fost oarecum afectată capacitatea de memorie;

e) faptul că inculpatul a despăgubit-o deja parțial pe partea vătămată, în timp ce inculpatul nu i-a avansat nici o sumă;

f) împrejurările concrete ale comiterii faptelor;

g) nivelul scăzut de școlarizare al părților.

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de instanță, a fost dovedită, pe deplin, cu mijloacele de probă analizate detaliat mai sus, respectiv:

a) procesul-verbal de consemnare a denunțului oral formulat de numita;

b) plângerile și declarațiile date de părțile vătămate (cu rezervele arătate în ceea ce privește depozițiile date în faza judecății de );

c) procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă;

d) certificatele medico - legale emise de I, mai sus-arătate;

e) copiile biletelor de ieșire din spitale și relațiile comunicate de unitățile medicale;

f) declarațiile martorilor (cu rezervele arătate), și, date în ambele faze procesuale (mai puțin ultimul);

g) procesul-verbal de ridicare de la inculpatul a bățului pe care-l folosise la săvârșirea faptei ( de 1,48 și gros de cca. 2,5 cm, din lemn de esență tare);

h) procesul-verbal de confruntare dintre cele două părți vătămate, inculpatul și martorul;

i) declarațiile inculpaților, cu rezervele arătate și în măsura în care se coroborează cu celelalte probe.

De asemenea, instanța a avut în vedere referatele de evaluare ale inculpaților întocmite de către Serviciul de Probațiune.

În drept;

Faptele inculpatului care, în seara zilei de 18.10.2006, în

jurul orelor 19,00, fiind înarmat cu băț de ciobănie din lemn de esență tare (), după ce a avut o discuție contradictorie cu partea vătămată, pe un terenul ei ce fusese cultivat cu porumb, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu bățul peste corp, inclusiv înspre zona capului, din care una i-a cauzat o fractură a cubitusului stâng, ce s-a putut produce - potrivit certificatului medico-legal - "prin lovire cu obiect contondent în tentativa de apărare a capului", fractură ce a necesitat 50-55 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "tentativă la omor" prev. și ped. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal.

Evident că, în cauză, nu există probe că inculpatul ar fi acționat cu intenția directă de a ucide partea vătămată (respectiv nu există date că inculpatul ar fi prevăzut și urmărit expres să cauzeze decesul părții vătămate).

Însă, modalitatea în care s-a comis fapta imputată acestuia relevă, fără echivoc, că inculpatul a acționat cu intenție indirectă (conform art. 19 alin. 1 pct.1 lit. "b" Cod penal), adică a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit expres, a acceptat posibilitatea producerii lui. Cu alte cuvinte, lovind victima cu acel băț în maniera sus-arătată (respectiv vizând clar zona capului), deși nu a urmărit să cauzeze decesul părții vătămate a prevăzut că există posibilitatea producerii morții și a acceptat acest lucru. Rezultatul nu s-a produs, fapta rămânând în forma tentativei, ca urmare a reacției părții vătămate care a ridicat brusc mâna și a parat lovitura.

Deci, în speță, inculpatul a acționat cu intenție indirectă, adică, deși nu a urmărit să-i suprime viața părții vătămate, a prevăzut că, prin lovirea acesteia cu un astfel de băț în cap i se pot cauza leziuni grave care să conducă la deces, rezultat a cărei posibilitate de producere a acceptat- Faptul că loviturile aplicate de inculpat părții vătămate au vizat capul acesteia rezultă fără echivoc din:

a) tipul de fractură a mâinii stângi produse, în zona cotului și concluziile medico-legale: "leziune tipică de apărare în tentativa de apărare a capului";

b) faptul că din certificatul medico-legal rezultă că partea vătămată a prezentat totuși și leziuni la nivelul capului, chiar dacă au fost unele de o gravitate mai mică. De asemenea, nu poate fi ignorată intensitatea mare a loviturii aplicate ce rezultă din gravitatea leziunii produse: fractură de cubitus și de numărul mare de îngrijiri medicale.

În cazul intenției indirecte, făptuitorul prevede rezultatul faptei sale (adică decesul victimei) și deși nu-l urmărește expres, acceptă posibilitatea producerii lui. Neputându-se proba obiectiv poziția psihică cu care a acționat inculpatul decât prin analiza coroborată a modalităților prin care acesta și-a exteriorizat comportamentul, cât și a unor împrejurări faptice se impune evidențierea acestora.

Astfel, analiza coroborată a următoarelor împrejurări concrete relevă că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, respectiv a prevăzut și acceptat posibilitatea producerii decesului victimei ca urmare a acțiunii sale:

a) instrumentul folosit (un băț de ciobănie, care prin dimensiuni și compoziție era de a produce moartea);

b) regiunea corpului vizată, în fapt, de lovitura mai gravă (cea a capului - una vitală);

c) intensitatea, profunzimea și numărul loviturilor;

d) urmările produse (fractura cubitusului stâng - "leziune tipică de apărare în tentativa de apărare a capului");

e) modul de aplicare a loviturii: de sus în jos;

g) atitudinea ulterioară a inculpatului care a fugit de la fața locului.

Inculpatul nu se poate prevala de starea de beție în care se afla și nu poate invoca faptul că nu a prevăzut că prin lovirea victimei în condițiile descrise mai sus se poate produce decesul acesteia.

Instanța a pus în discuția părților schimbarea de încadrare juridică a acestei fapte, la termenul din 06.11.2007, din infracțiunea de "vătămare corporală" prev. și ped. de art. 181 alin. 1 Cod penal în cea de "tentativă la omor" prev. și ped. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, schimbare de încadrare care este întemeiată prin raportare la considerentele arătate anterior și care se va dispune în acest sens, în conformitate cu art. 334 Cod pr.pen.

Faptele inculpatului care, în seara zilei de 18.10.2006, în jurul orelor 19,00, fiind înarmat cu băț de ciobănie din lemn de esență tare (), în același context, i-a aplicat și părții vătămate câteva lovituri cu acest băț peste corp, respectiv în zona costală și abdominală, precum și cu un briceag la unul dintre picioare (după ce aceasta fusese deja lovită în cap de celălalt inculpat), cauzându-i leziuni relativ minore pentru a căror vindecare au fost necesare 7-9 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "lovire sau alte violențe" prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal.

Inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni reținute în sarcina sa în condiții de concurs real prevăzut de art. 33 lit. "a" Cod penal, respectiv prin acte diferite, dar în aceleași împrejurări, și mai înaintea de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Faptele inculpatului care, în seara zilei de 18.10.2006, în jurul orelor 19,00, fiind înarmat cu băț din lemn, pe fondul unor discuții contradictorii cu partea vătămată (pe un terenul ce fusese cultivat cu porumb și care-i aparținea părții vătămate ), i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu bățul în zona capului, care au determinat căderea acesteia și i-au provocat leziuni cranio-cerebrale ce i-au pus în primejdie viața și care au necesitat 65-70 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare (respectiv: contuzie cerebrală, fractură cominutivă cu denivelare fronto-parietală dreapta, lamă de hematom extradural și subdural care au necesitat intervenție chirurgicală cu eschilectomie, evacuarea lamelor de hematom, soldată cu defect osos cranian de 4x4 cm, hemipareză stânga predominantă brahial stânga și pareză de nerv facial stâng de tip central), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "tentativă la omor" prev. și ped. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal.

Argumentația prezentată mai sus, în cazul lui, în legătură cu forma de vinovăție a intenției indirecte sunt valabile și în cazul acestui inculpat, cu atât mai mult, date fiind leziunile efectiv provocate și consecințele acestora.

În cauză nu s-a probat faptul că inculpații ar fi fost provocați, în vreun fel. Din contră, probele administrate converg spre concluzia că acestora le-a aparținut inițiativa declanșării conflictului și că părțile vătămate nu erau înarmate cu bețe și nici nu i-ar fi lovit cu asemenea obiecte pe inculpați. Nu este deci întemeiată cererea unuia dintre inculpați de a se reține că a acționat în stare de provocare.

Față de aspectele de fapt și de drept expuse se va dispune condamnarea inculpaților.

La individualizarea judiciară a pedepselor și a modului lor de executare, instanța va ține cont de dispozițiile art. 72 Cod penal. Astfel, se va ține cont, pe de o parte, de dispozițiile generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, prin raportare și la art. 22 Cod penal (respectiv de la 7 ani și 6 luni închisoare la 12 ani și 6 luni închisoare și interzicerea unor drepturi pentru "tentativă la omor" și de la 3 luni la 2 ani sau amendă pentru "lovire sau alte violențe"), de împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, de starea de ebrietate a inculpaților, dar și a părților vătămate, de cauza ce a generat conflictul, de mijloacele folosite, de urmările efectiv produse, unele destul de grave, de lăsarea uneia din părțile vătămate la locul faptei căzută, cât și de gradul de pericol social concret al faptelor comise. Pe de altă parte, se va ține seama de: poziția procesuală parțial oscilantă adoptată de fiecare inculpat, care nu au recunoscut totalmente și constant faptele comise, deși au acceptat implicit posibilitatea săvârșirii lor; de faptul că inculpații și-au asumat totuși cel puțin parțial și implicit responsabilitatea săvârșirii faptelor imputate, regretându-le constant. De asemenea, se va ține seama și de persoana fiecărui inculpatul care: nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, fiind infractori primari; de faptul că unul () este căsătorit și are trei copii minori; de faptul că celălalt () a despăgubit parțial pe partea vătămată și de faptul că ambii și-au manifestat disponibilitatea de a despăgubi părțile civile; de faptul că ambii inculpații sunt cunoscuți în comunitatea locală ca persoane cu un comportament corect, ca oameni gospodari, ce nu au mai fost implicați în conflicte (după cum reiese din mijloacele de probă administrate în circumstanțiere). Aceste ultime împrejurări, cât și starea de ebrietate în care se aflau voluntar inculpații vor fi reținute în favoarea acestora ca circumstanțe atenuante, conform art. 74 alin. 1 lit. "a" și alin. 2 Cod penal.

În funcție de toate aceste criterii, instanța le va aplica acestora câte o pedeapsă cu închisoarea, pentru infracțiunea/infracțiunile reținute în sarcina fiecăruia, pe care, ca efect al circumstanțelor atenuante reținute în favoarea lor, conform art. 76 alin. 1 lit."b" și alin. 2 Cod penal (pentru "tentativă la omor calificat") și art. 76 alin. 1 lit. "e", teza I-a Cod penal (pentru "lovire sau alte violențe") le va coborî semnificativ sub minimul special.

La individualizarea pedepselor în ceea ce privește infracțiunile de "tentativă la omor calificat", instanța va ține cont de contribuția fiecăruia dintre inculpați, de modul diferit de comitere a acestui tip de infracțiuni de către fiecare, precum și de consecințele diferite produse, mult mai grave, în cazul infracțiunii comise de inculpatul.

Pe lângă pedeapsa principală a închisorii, în baza art. 65 alin. 2 Cod penal, instanța le va aplica inculpaților, în cazul infracțiunilor de "tentativă la omor calificat" și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" și "b" Cod penal pe o durată de câte 1(un) an, ce va fi executată în condițiile art. 66 Cod penal.

În cazul inculpatului, care a săvârșit două infracțiuni, pedepsele ce vor fi aplicate acestuia pentru fiecare dintre acestea, vor fi contopite, conform art. 33 lit. "a" raportat la art. 34 lit. "b" și art. 35 alin. 1 Cod penal, în pedeapsa principală cea mai grea dintre ele, care va fi și pedeapsa rezultantă, la care se va adăuga pedeapsa complementară.

Se va aplica apoi inculpaților și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal. Nu se impune și interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. "c" Cod penal în cadrul pedepsei accesorii, întrucât inculpații au comis infracțiunile reținute în sarcina lor fără a se fi folosit de o anumită funcție, de o anumită profesie ori de o anume activitate. De asemenea, raportat la natura infracțiunilor comise, la împrejurările săvârșirii acestora și la persoana fiecărui inculpat, se apreciază că nu se impune nici interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "d" și "e" Cod penal în cadrul pedepsei accesorii.

Având în vedere că, în speță, sunt întrunite cumulativ toate condițiile prevăzute de art. 86¹Cod penal prin raportare la pedeapsa principală (respectiv principală rezultantă în cazul lui ) ce le va fi aplicată efectiv inculpaților și la conduita generală corespunzătoare a acestora în comunitate, inclusiv după comiterea infracțiunilor, tribunalul apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru aceștia, existând reale perspective de reintegrare în societate a lor și suficiente elemente pentru a se aprecia, în mod rezonabil, că aceștia nu vor mai săvârși și alte infracțiuni.

Se reține deci că scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 Cod penal, poate fi atins, în cauză, și fără executarea efectivă a pedepselor principale (respectiv principală rezultantă în cazul lui ) ce le vor fi aplicate inculpaților, după cum rezultă și din mijloacele de probă administrate în circumstanțiere, dar mai ales din referatele de evaluare care au concluzionat în sensul "caracterului accidental al faptelor comise" și în sensul "existenței unor perspective/șanse de evoluție prosocială" a acestora.

De aceea, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 86¹alin.1 raportat la art.71 alin. 2 și 5 Cod penal, va suspenda, sub supraveghere, executarea pedepselor principale (respectiv principală rezultantă în cazul lui ) și a celor accesorii ce le vor fi aplicate inculpaților.

În baza dispozițiilor art. 86²alin.1 Cod penal se vor stabili termene de încercare, pentru fiecare inculpat, cu o durată egală de 7(șapte) ani.

În baza dispozițiilor art. 86³Cod penal, vor fi obligați ambii inculpați ca, pe durata termenului de încercare, să se supună și să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași (organ desemnat de instanță cu supravegherea lor), la datele fixate de acesta;

b) să anunțe Serviciului de Probațiune, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice Serviciului de Probațiune și să justifice schimbarea eventualului loc de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență;

La impunerea acestei ultime obligații, instanța a avut în vedere împrejurarea că inculpații au comis infracțiunile reținute în sarcina lor pe fondul consumului de alcool, dar și faptul că ambii sunt cunoscuți în comunitate ca persoane ce consumă în mod frecvent alcool. De asemenea, nu au putut fi ignorate nici concluziile referatelor de evaluare în acest sens, care relevă dependența inculpaților de acest viciu. Evident că la rămânerea definitivă a hotărârii se va dispune a se face adresă la Direcția de Sănătate a Județului I în sensul arătat anterior.

În baza art. 359 Cod pr. pen. se va atrage atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 86⁴Cod penal, respectiv cu privire la posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare ori în ipoteza neîndeplinirii, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor stabilite de instanță.

Se va constată că inculpatul a fost reținut o zi, de la 05.02.2007 la 06.02.2007.

În baza art. 140 alin. 1 lit. "a" Cod pr. pen. se va constata încetată de drept, la data 07.03.2007, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art. 145¹.C.P.P. luată față de acesta în cursul urmăririi penale prin încheierea nr. 19/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- (prin care s-a respins propunerea de arestare preventivă). Această măsură a încetat de drept la acea dată întrucât nu a mai putut fi discutată în condiții procedurale și ca atare nu a mai fost menținută ori prelungită și nici nu a mai fost luată din nou.

În scopul prevăzut de art. 111 din Codul penal, în baza art. 118 lit. "b" Cod penal, instanța va dispune confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul a unui băț de esență tare, decojit, cu noduri, în lungime de 1,48 cm și cu diametrul de cca. 2,5 cm (băț ciobănesc din lemn de ), în prezent aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iași, precum și a unui cuțit-tip briceag, neridicat, ambele folosite la comiterea infracțiunilor.

În ceea ce privește obiectul vulnerant (bățul/maneaua) folosit la comiterea infracțiunii de către celălalt inculpat - datorită lipsei de cooperare a inculpatului - acesta nu a putut fi identificat. De aceea, mai ales că nici nu se cunosc, cu certitudine, caracteristicile acestui obiect și nici, fără echivoc, felul acestuia, nu se poate proceda la confiscarea lui. Neidentificarea acestuia nu înseamnă însă că fapta reținută în sarcina inculpatului nu există. În cursul urmăririi penale, într-o declarație ( 53 verso), inculpatul a susținut că a fost a doua zi după comiterea faptelor, la locuința inculpatului, care-i arătase că tăiase bățul/maneaua cu care o lovise pe partea vătămată.

În cea ce privește latura civilă a cauzei, se reține că furnizorii de servicii medicale s-au constituit părți civile solicitând obligarea inculpaților la plata cheltuielilor ocazionate de asistența medicală acordată părților vătămate, unele dintre acestea solicitând și actualizarea acestor sume la data executării.

Constatând că pretențiile furnizorilor de servicii medicale sunt întru-totul întemeiate și dovedite cu mijloace de probă mai sus enunțate (în special: înscrisurile emanând de la unitățile medicale și actele medico - legale), instanța, ținând seama și de achiesarea (acceptul) expresă a inculpaților, în temeiul disp. art. 14 și 346.C.P.P. raportat la 313 alin.1 din "Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății", modificată prin nr.OUG 72/2006, va obliga inculpații să plătească părților civile despăgubiri civile, după cum urmează:

- pe inculpații și, în solidar, la plata sumei de

273 lei noi către partea civilă Serviciul de Ambulanță al Județului I, cu sediul în I,-, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul părții vătămate Pîrâu cu ambulanța.

- pe inculpatul la plata sumei de 497 lei noi către partea civilă

Serviciul de Ambulanță al Județului I, cu sediul în I,-, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul părții vătămate cu ambulanța.

Pentru obligarea doar a acestui inculpat la despăgubiri, instanța a avut în vedere faptul că doar acesta a lovit-o și i-a cauzat leziuni acestei părți vătămate, ce au necesitat intervenția medicală și îngrijiri medicale, inclusiv transportul cu ambulanța.

- pe inculpatul la plata sumei de 330, 90 lei noi către partea civilă

- pe inculpații și, în solidar, la plata sumei de

Pentru obligarea în solidar a inculpaților, instanța a avut în vedere faptul că ambii i-au cauzat acesteia o serie de leziuni (chiar dacă unul mai grave, iar altul mai puțin grave) ce au necesitat intervenția medicală și îngrijiri medicale pe perioada internării cuprinsă între 19.10.2006 (imediat după comiterea faptelor) și 03.11.2006, când au fost ocazionate cheltuieli cu asistența medicală în acest cuantum.

- pe inculpatul la plata sumei de 768,38 lei noi către partea civilă

Spitalul Clinic de Urgență " Treime" nr. 3 I, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate, pe timpul internării din mai 2007.

Pentru obligarea doar a acestui inculpat la despăgubiri, instanța a avut în vedere faptul că doar acesta i-a cauzat părții vătămate leziunile cranio-cerebrale, respectiv fractura cominutivă cu denivelare fronto-parietală dreapta, singura care a necesitat în mai 2007 o nouă intervenție chirurgicală pentru "corectarea defectului osos cu ajutorul unei plăcuțe de titan+șuruburi", respectiv "plastia defectului osos".

- pe inculpatul la plata sumei de 15, 70 lei noi către partea civilă

- pe inculpații și, în solidar, la plata sumei de

1604,36 lei noi către partea civilă Spitalul Clinic de Recuperare I, cu sediul în I,-, jud. I, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate părții vătămate.

Pentru obligarea în solidar a inculpaților, instanța a avut în vedere faptul că ambii i-au cauzat acesteia o serie de leziuni (chiar dacă unul mai grave, iar altul mai puțin grave) ce au necesitat intervenția medicală și îngrijiri medicale, urmată de o perioadă de recuperare la acest spital în perioada 07.12.2006- 19.12.2006 (relativ în apropierea datei comiterii faptelor), dar mai ales faptul că analiza biletului de ieșire din spital relevă că s-a avut în vedere urmarea "unui tratament recuperator etapizat" și în ceea ce privește celelalte leziuni mai puțin grave (altele decât cele de la cap), în special cele de la picior.

- pe inculpatul la plata sumei de 125,96 lei noi către partea civilă

De asemenea, în cauză s-au constituit părți civile și cele două părți vătămate și.

Astfel, partea vătămată a solicitat obligarea inculpaților la plata următoarelor despăgubiri:

a) 7000 lei noi daune materiale, reprezentând cheltuieli "efectuate cu spitalizarea, cu consultațiile periodice, cu operații, cu deplasările la unitățile medicale, cu achiziționarea de medicament e ori determinate de urmarea unui regim alimentar special";

b) 10.000 lei noi cu titlu de daune morale întrucât "viața sa a fost modificată radical ca urmare a loviturilor primite";

c) o pensie viageră motivat de faptul că partea vătămată a rămas cu o infirmitate fizică permanentă ca urmare a faptelor cărora le-a fost victimă, cu o scădere definitivă a capacității de muncă în procent de 15%.

În dovedirea pretențiilor formulate, partea civilă a depus o serie de înscrisuri (respectiv: 1) 48 de bilete de transport de maxi-taxi și tramvai (adică: 28 x 5 lei =140 lei; 8 x 1 leu = 8 lei; 10 x 1,2 lei = 12 lei și 2 x 2 lei = 4 lei, totalul fiind de 164 lei noi) pentru a proba cheltuielile de transport de la la I și până la unitățile medicale, la care a fost nevoit să se deplaseze repetat pentru tratamente, îngrijiri, investigații; 2) originalele a trei chitanțe/bonuri în valoare totală de 14 lei noi cu care s-a probat plata unor sume la Spitalul Clinic nr. 3 I; 3) originalul unei chitanțe de plată la IML Iau nor taxe de eliberare a certificatului medico-legal în sumă totală de 29,5 lei noi; 4) copia unei facturi fiscale din 09.05.2007 cu care s-a probat achiziționarea unei meșe și a unor șuruburi fixe de către soția părții vătămate ce i-au fost necesare la operația de plastie a defectului osos cranian din mai 2007, în valoare totală de 521,24 lei noi, precum și procesul-verbal de predare-primire a acestor bunuri, cât și o anexă) și a solicitat audierea martorei. De asemenea, partea civilă a mai depus și o copie a certificatului de naștere a fiul său, -, la data de 13.05.2007.

Audiată fiind, martora a arătat, printre altele, următoarele, în latura civilă:

a) știe că partea vătămată a fost supusă mai multor operații și a urmat mai multe tratamente recuperatorii, fiind nevoită ca timp de cca. 3 luni să se deplaseze în acest sens la I de 2-3 pe săptămână, la controale; de fiecare dată partea vătămată mergea împreună cu soția sa, martora rămânând să aibă grijă de gospodărie; nu a fost plătită pentru acest ajutor, pentru că se ajutau reciproc, atunci când era nevoie;

b) prețul unei călători dus-întors la I cu microbuzul este, în prezent, de 10 lei noi;

c) anterior comiterii faptei partea vătămată se mai ducea cu ziua prin sat (cam de 2-3 ori pe săptămână) pentru a mai câștiga câte un, obținând venituri ocazionale și variabile, funcție de munca presată;

d) anterior comiterii faptei lucra în gospodăria lui, dar în prezent nu mai poate face acest lucru pentru că a "rămas cu paralizie la mâna "; în plus acestuia "i s-a pus o placă la cap", fiind "foarte afectat și rămânând cu sechele", ea văzându-l "deseori că face crize de nervi, similare celor de epilepsie";

e) partea vătămată angajează 3-4 oameni pe săptămână, pentru a-i munci în gospodărie, pe care-i plătește cu cca. 250.000 lei vechi pe zi;

f) de la soția părții vătămate a aflat că ar fi cheltuit în total cca. 65 milioane lei vechi pentru tratamentele medicale ale acesteia și pentru transporturile repetate la I;

g) martora a împrumutat în etape și la date diferite suma totală de 23 milioane lei vechi pentru a fi folosită la tratamentele medicale ale părții vătămate, sumă ce i-a fost restituită;

h) știe că inculpatul i-a dat deja părții vătămate suma totală de 30 milioane lei vechi cu titlu de despăgubiri, în două tranșe.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, la cererea părții civile, instanța constată că despăgubirile materiale solicitate de aceasta au fost probate doar parțial, respectiv într-un cuantum total de 3028,24 lei noi (respectiv: 164 + 14 + 29,5 = 207,5 (dar partea civilă a cerut doar suma de 207 lei noi - 174) + 521,24 + 2300 = 3028,24 lei noi). Această sumă este compusă din:

a) contravaloarea biletelor de transport;

b) taxele dovedite a fi plătite la IML și la Spitalul Clinic nr. 3 I;

c) contravaloarea meșei și a unor șuruburi fixe achiziționate pentru operația de plastie din mai 2007;

d) suma de 2300 lei noi pe care partea vătămată a împrumutat în etape de la martora pentru a fi folosită pentru plata unor tratamente medicale, cheltuieli legate de deplasări la spitale, de achiziționarea de medicamente, sumă ce i-a fost restituită martorei, conform declarației acesteia.

Sumele probate cu titlu de daune materiale se impun a fi recuperate, în baza art. 14 și art. 346.C.P.P. cu referire la art. 998.civ. după cum urmează: a) de către ambii inculpați împreună și în solidar suma de 2507 lei noi (cheltuielile fiind implicate de leziunile cauzate prin faptele amândurora), b) iar suma de 521,24 lei noi doar de către inculpatul, singur (întrucât aceasta a fost folosită pentru cumpărarea meșei și a unor șuruburi fixe achiziționate pentru operația de plastie la cap din mai 2007; or, doar acest inculpat a cauzat leziunile grave de la cap).

Celelalte sume pretinse cu titlu de daune materiale nu au fost probate cu certitudine fie sub aspectul existenței lor, fie sub aspectul întinderii (al cuantumului).

Astfel, deși s-a probat, generic, în special prin depoziția martorei, că partea vătămată a efectuat unele cheltuieli pentru achiziționarea unor medicamente și că a recurs la tratamente recuperatorii, precum și alte tipuri de cheltuieli, totuși nu s-a stabilit, cu exactitate, cuantumul acestor cheltuieli.

Or, în lipsa unor probe certe în acest sens, dat fiind și principiul disponibilității acțiunii civile, instanța nu poate stabili arbitrar întinderea acestor prejudicii, fără a avea la îndemână măcar niște criterii obiective. Parte din elementele mai sus menționate urmează însă a fi avute în vedere la stabilirea existenței și întinderii prejudiciului moral.

Martora a făcut aprecieri generice care nu pot fi avute în vedere. Persoanele care îl ajută pe în gospodărie în prezent o fac cu caracter ocazional și oricum munca acestuia poate fi suplinită de o singură persoană și nu de 2-3 persoane. În plus, acesta nu și-a pierdut total capacitatea de muncă, aceasta fiindu-i doar diminuată parțial, împrejurare ce va fi valorificată separat, la stabilirea unei prestații periodice. De asemenea, declarația aceleiași martore este generică cu privire la activitățile prestate de partea civilă anterior comiterii faptelor și relevă oricum că aceste activități nu aveau caracter de constanță, ci erau ocazionale și, de aceea, și sumele obținute erau variabile. Cât privește cheltuielile totale efectuate cu tratamentele medicale și deplasările la spitale, susținerile martorei, bazate, pe cele relatate ei de altcineva, nu sunt suficiente. Efectuarea acestor cheltuieli trebuia dovedită efectiv cu înscrisuri. De altfel, în măsura în care au fost făcute și probate ele vor fi și acordate. Mai mult, instanța va reține și suma invocată de martoră ca împrumutată în aceste scopuri.

Pe de altă parte, în legătură cu pretențiile derivate din cheltuielile presupus făcute cu: operațiile părții vătămate, cu îngrijirea medicală și cu medicamentele ce ar fi fost achiziționate pe perioada spitalizărilor acesteia, instanța reține că acestea sunt nefondate. Astfel, cu privire la toate acestea, în speță, s-au constituit părți civile unitățile medicale. Partea civilă a beneficiat de asistență medicală în virtutea drepturilor derivând din calitatea sa de asigurat. Dacă ea a plătit cel puțin o parte din serviciile medicale prestate pe perioada spitalizărilor ori unele medicamente trebuia să probeze acest lucru (situație în care, sub acest aspect, unitățile medicale nu mai puteau emite pretenții) ceea ce nu a făcut. Apoi, partea civilă nu poate solicita instanței despăgubiri pentru eventualele cheltuieli făcute în spital de ea în afara cadrului legal, eventual în virtutea unor cutume situate deja în vederea ilicitului penal.

Cât privește cererea privitoare la plata unei prestații periodice (și nu a unei pensii de întreținere, cum greșit a denumit-o partea civilă, natura juridică a acestora fiind diferită [1]), instanța apreciază că ea este întemeiată. Partea civilă nu a probat, în nici un fel, că anterior comiterii în dauna sa a faptei generatoare de prejudiciu ar fi realizat veniturile stabile și cuantificabile cu caracter salarial sau de alt fel, dar a probat prin martora audiată că lucra ocazional, săptămânal, în agricultură și nu numai. În aceste condiții, instanța va avea în vedere salariul minim net pe economie care este de 3.900.000 lei noi. Certificatul medico - legal emis pe numele părții civile a relevat că aceasta a suferit o infirmitate fizică permanentă cu o scădere definitivă a capacității de muncă în procent de 15%.

Prin urmare, este întemeiată cererea sa de reparare a prejudiciului cauzat prin afectarea capacității de muncă, sens în care se va dispune obligarea inculpatului la plata a 15% din salariul minim net pe economie, lunar, către partea civilă, respectiv suma de 58,5 lei noi cu titlu de prestație periodică pentru incapacitate parțială de muncă, începând cu data săvârșirii infracțiunii (18.10.2006) și până la momentul unei eventuale însănătoșiri. Va fi obligat doar inculpatul la plata acestei prestații periodice întrucât infirmitate fizică ce a afectat capacitatea de muncă a părții civile se datorează lipsei de substanță osoasă craniană, or doar acest inculpat a lovit partea civilă în cap, cauzându-i leziunile grave craniene.

Cât priește cererea de daune morale a părții civile, aceasta este justificată, în parte, pentru unele considerente deja expuse, dar mai ales pentru că părțile civile i-au fost cauzate multiple suferințe fizice și psihice, unele ireversibile. Într-adevăr, datorită faptei inculpaților (dar mai ales a inculpatului ), a stat în comă o perioadă de timp, fiind internat ulterior în spitale mult timp. El a necesitat intervenții chirurgicale repetate și tratamente recuperatorii. Totodată a fost afectat psihic și a rămas cu o infirmitate fizică parțială.

În toată această perioadă a fost indisponibil, fiindu-i afectat în mod esențial climatul socio-familial în care conviețuia. Probele administrate în speță și în special cele de natură medicală sunt elocvente în acest sens. Reținând că părții civile i-au fost lezate importante drepturi de natură nepatrimonială, cauzându-i-se un însemnat prejudiciu moral, instanța urmează să dispună, în conformitate cu art. 14 și art. 346.C.P.P. cu referire la art. 998.civ. obligarea inculpaților la plata către acesta a unor despăgubiri cu titlu de daune morale. Astfel, având în vedere că ambii inculpați au lovit această parte civilă peste corp, cauzându-i prin acțiuni comune și concurente leziunile mai puțin grave (altele decât cele craniene), care au implicat, de asemenea suferințe, instanța îi va obliga pe amândoi în solidar la plata sumei de 2000 lei noi cu titlu de daune morale.

De asemenea, instanța îl va obliga pe inculpatul, în baza acelorași temeiuri juridice, la plata către partea civilă a sumei de 2000 lei noi cu titlu de daune morale, reprezentând diferența dintre suma de 5000 lei stabilită de instanță cu acest titlu și suma de 3000 lei achitată deja de inculpat acestei părți civile (în declarația sa din 26.06.2007, partea civilă a precizat că acest inculpat a despăgubit-o deja cu 3000 lei noi - fila 84 dosar). Aceste daune morale au în vedere prejudiciul nepatrimonial pricinuit de suferințele generate de leziunile cranio-cerebrale mai grave provocate doar de acest inculpat.

Instanța apreciază că aceste sume satisfac exigențele unei juste și integrale reparații a pagubelor produse.

La stabilirea acestor sume, instanța a avut în vedere aspectele deja arătate, mijloacele de probă administrate pentru probarea acestui tip de prejudiciu, argumentele invocate în susținerea cererii, dar și condițiile concrete ce au condus la agresarea părții civile.

La rândul ei, partea vătămată a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 3000 de lei noi cu titlu de daune morale, având în vedere suferințele încercate ca urmare a faptei acestuia ( fila 56 verso - dosar instanță - după ce inițial solicitase despăgubiri materiale pentru distrugerea porumbului; dar și fila 169 același dosar). Despăgubiri pentru distrugerea porumbului nu-i pot fi acordate părții civile, întrucât instanța nu a fost sesizată cu fapta de distrugere.

Dar, în ceea ce privește daunele morale, având în vedere aceleași criterii enunțate mai sus, ținând cont de leziunile prezentate de aceasta, de urmările produse efectiv și de suferința încercată, instanța va dispune, în baza acelorași temeiuri juridice, obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 2500 lei noi cu titlu de daune morale, apreciind că această sumă satisface exigențele unei juste și integrale reparații a prejudiciului nepatrimonial produs.

Într-adevăr, și acestei părți civile i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, iar datorită faptei inculpatului, partea civilă a fost indisponibilă o bună perioadă de timp în care nu a putut să-și folosească una din mâini, fiindu-i afectat în mod esențial climatul socio-familial în care conviețuia. Probele administrate în speță și în special cele de natură medicală sunt elocvente în acest sens.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen partea civilă invocând nelegalitatea și netemeinica hotărârii.

Motivându-și apelul, partea civilă a susținut că prima instanță manifestat o clemență excesivă, reținând în favoarea inculpaților largi circumstanțe reale și personale, coborându-le pedepsele aplicate sub minimul special și, în final, dispunând și executarea sub supraveghere a pedepselor aplicate.

Față de natura relațiilor sociale lezate, de încadrarea juridică a faptelor comise și de urmările produse s-a solicitat a fi admis apelul promovat, desființată hotărârea pronunțată în latură penală, majorat cuantumul pedepselor aplicate și executarea acestora în regim de detenție.

A mai susținut partea civilă că nici latura civilă a cauzei nu a fost soluționată în mod corespunzător.

În urma traumatismului cranian suferit a rămas cu sechele și infirmități, viața fiind compromisă în mod definitiv.

Pe lângă reducerea capacității de muncă, partea civilă a suferit o afectare a funcției locomotorii, a capacității de exprimare, o paralizie facială cu pierderi de cunoștință și criză de anxietate.

S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat, admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțate și în latură civilă, majorarea cuantumului daunelor morale și a prestației periodice.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor invocate, dar sub toate aspectele de fapt și de drept, și în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, costată că apelul promovat de partea civilă este fondat, urmând a fi admis în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: prima instanță, apreciind materialul probator administrat, reținut corect situația de fapt, făcând justă încadrare în drept a faptelor comise de cei doi inculpați.

Pedepsele aplicate inculpatului au fost corect individualizate, cu respectare dispozițiilor art. 72 Cod penal, fiind de natură a asigura reeducarea acestuia și prevenirea săvârșirii de noi fapte.

Împrejurările concrete în care a comis faptele inculpatul, urmările produse și poziția sa procesuală justifică aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 1 Cod penal.

Din același material probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești rezultă că inculpatul, înarmat cu un băț de lemn, în seara zilei de 18 octombrie 2006 a aplicat părții vătămate mai multe lovituri în zona capului, cauzându- leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 65-70 zile îngrijiri medicale, și care i-au pus viața în primejdie.

Din certificatul medico-legal al părții vătămate rezultă că acesta a prezentat la data examinării contuzie cerebrală, fractură cominutivă cu denivelare fronto-parietală dreapta, lamă de hematom extradural și subdural care au necesitat intervenție chirurgicală cu eschilectomie, evacuarea lamelor de hematom, soldată cu defect osos cranian de 4 x 4 cm. hemipareză stânga predominantă branhial stânga, pareză de nerv facial stâng, de tip central, excoriații și plăgi contuze, leziuni ce au putut fi produse prin loviri cu corpuri contondente și mușcare de către un animal cu colți.

S-a mai menționat că leziunile de la nivelul capului au necesitat 65 - 70 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, iar celelalte leziuni au necesitat 7 - 9 zile îngrijire medicală; lipsa de substanță osoasă craniană îi conferă părții vătămate o infirmitate fizică permanentă, cu o scădere definitivă a capacității de muncă în procent de 15 %. Leziunile prezentate de partea vătămată au fost de natură să-i pună, viața în primejdie.

Față de natura relațiilor sociale lezate, de modul de operare și de urmarea produsă prin fapta comisă de inculpatul, Curtea apreciază că pentru realizarea reeducării inculpatului se impune executarea pedepsei aplicate de 4 ani închisoare, în regim de detenție.

Pe cale de consecință și în baza art. 379 pct. 2 lit. a, raportat la art. 382 alin. 2 Cod procedură penală va fi admis apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 783/30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre ce va fi desființată în parte, în latură penală și civilă, numai în ceea ce îl privește pe inculpatul .

Rejudecând cauza în latură penală, pentru inculpatul va fi înlăturară dispoziția vizând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a celei accesorii aplicate acestuia, precum și aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 2 alin. 1 Cod penal; 86 ind. 3 Cod penal și 86 ind. 4 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, în regim de detenție.

Din analiza aceluiași material probator, Curtea constată că suma acordată de prima instanță părții civile, ca echivalent al daunelor morale este prea mică, față de suferințele fizice și psihice încercate de partea civilă ca urmare a faptei comise de inculpatul. La cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale, instanța trebuie să aibă în vedere: intensitatea suferințelor cauzate, durata în timp a acestora, precum și urmările lor asupra modului de viață al părții civile. În prezenta cauză partea vătămată - tânăr în vârstă de 38 de ani la data săvârșiri faptei - căsătorit și având un copil minor, a rămas în urma agresiunii exercitate de inculpatul cu defect osos cranian de 4 x 4 cm. cu hemipareză predominantă branhial stânga, pareză de nerv facial stâng și de tip central, leziuni ce îl îndreptățesc a primi daune morale în cuantum mai ridicat.

Pe cale de consecință, va fi majorat cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul în folosul părții civile de la suma de 2.000 lei, la suma de 5.000 lei reprezentând diferența dintre suma de 8000 lei acordată de instanța de apel cu titlu de daune morale și suma de 3.000 lei achitată deja de inculpat părții civile.

Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cuantumul prestației periodice lunare a fost corect stabilit de prima instanță, avându-se în vedere salariul minim net pe economie și gradul de infirmitate fizică permanentă cauzată de inculpat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 783/30.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o desființează în parte, în latură penală și civilă, numai în ce privește pe inculpatul.

Rejudecând cauza:

În latură penală pentru inculpatul intimat înlătură dispozițiile vizând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a celei accesorii aplicate acestuia, precum și aplicarea dispozițiilor art. 86 ind.2 alin.1 Cod penal, 86 ind.3 și 86 ind. 4 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală în regim de detenție.

În latură civilă:

Majorează cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul, în folosul părții civile, de la suma de 2.000 lei, la suma de 5.000 lei, reprezentând diferența dintre suma de 8.000 lei acordată de instanța de apel, cu titlu de daune morale și suma de 3.000 lei, achitată deja de inculpat acestei părți civile.

Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare efectuate în apel rămân în sarcina statului, onorariile pentru apărătorii din oficiu, în cuantum de câte 100 lei, vor fi avansate din fondurile

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare și de la pronunțare părților civile lipsă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red.

Tehnored.

02 ex.

28.05.2008

Tribunalul Iași

Jud.

[1] Astfel, spre deosebire de pensia de întreținere,prestația periodicăeste o formă de despăgubire. Pensia de întreținere la care se referă Codul familiei (și care este o obligație legală a anumitor persoane) are o altă natură juridică decât prestația periodică solicitată de persoanele păgubite prin faptele ilicite comise de alte peroane (în speță, de inculpatul Amariei ).

Președinte:Maria Cenușă
Judecători:Maria Cenușă, Otilia Susanu

#Judecator Maria Cenusa

Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 60/2008. Curtea de Apel Iasi

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 60/2008. Curtea de Apel Iasi