Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 60/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.60/
Ședința publică de la 04 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat de procuror
-procuror șef secție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind judecarea apelului declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Galați, împotriva sentinței penale nr. 15 din 16.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal a răspuns apelantul inculpat -, în stare de deținere și asistat de avocat - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că au fost depuse motive scrise de apel la dosar, după care;
Nemaifiind cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul apelantului- inculpat, având cuvântul, invederează instanței că apelul formulat vizează reținerea scuzei provocării. Susținând pe larg motivele scrise de apel depuse la dosar arată că inculpatul a săvârșit infracțiunea enervat de atitudinea victimei care îi cerea să părăsească imobilul și de asemenea aceasta din urmă l-a amenințat pe inculpat"că-l bagă în pușcărie", situație reținută de altfel și în rechizitoriu. Precizează că instanța de fond nu a reținut circumstanța prev. de art. 73 lit. b Cod penal dar a reținut că din materialul probator rezultă că între inculpat și victimă au fost discuții. Solicită admiterea apelului formulat de inculpat și, avându-se în vedere starea de presiune a inculpatului determinată în timp de victimă, insistența victimei și reproșurile aduse inculpatului, constatarea personală a inculpatului de a nu mai suporta atâta umilință, reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării.
În subsidiar solicită reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.a și c Cod penal, avându-se în vedere comportarea inculpatului înainte de săvârșirea faptei, atitudinea soției acestuia ( care chiar dacă au divorțat dat declarații favorabile inculpatului ), atitudinea sinceră a inculpatului și regretul după săvârșirea faptei, acesta mergând la poliție pentru a denunța crima.
Solicită admiterea apelului, casarea sentinței apelate și în rejudecare a se reține circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b Cod penal cu consecința coborârii cuantumului pedepsei aplicate ori să se rețină circumstanțele prev. de art. 74 lit.a și c Cod penal cu aceeași consecință.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că apelul formulat de inculpat este nefondat, sentința pronunțată de Tribunalul Galați fiind legală și temeinică, pedeapsa aplicată fiind corect individualizată.
Apreciază că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, motivarea este corectă și consideră că nu pot fi reținute prev. art. 73 lit. b Cod penal întrucât acestea prevăd o puternică stare de provocare determinată de atitudinea părții vătămate, dar din probe rezultă că relațiile dintre inculpat și soție erau deteriorate de 1 an de zile, inculpatul a fost de acord să plece din imobil iar victima l-a întrebat de ce nu pleacă. Inculpatul a lovit victima, deși aceasta era cu spatele, a ascuns corpul acesteia, a sunat pe doi martori și determinat de aceștia a denunțat fapta.
Cu privire la reținerea circumstanțelor atenuante, consideră că nu se justifică în raport de fapta reținută în sarcina inculpatului și modalitatea concretă de comitere a ei.
Solicită respingerea apelului ca fiind nefondat, menținerea măsurii arestării8 preventive cu deducerea perioadei de arest preventiv și obligarea apelantului inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
Apărătorul apelantului- inculpat cu privire la măsura arestării preventive a inculpatului, lasă la aprecierea instanței.
Apelantul inculpat -, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului formulat.
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 15/2008 Tribunalul Galația condamnat pe inculpatul pe inculpatul - la o pedeapsă principală de 12(doisprezece ) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal,pe o durată de 4 (patru )ani,pentru săvârșirea infr.prev. de art.174 alin 1 Cod penal (fapta din 24.09.2007);
În baza disp.art.71 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal.
Conform disp.art.350 Cod pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpatului - iar potrivit disp.art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive,cu începere de la data de 24.09.2007 la zi.
S-a constatat că partea civilă nu a formulat pretenții civile în cauză;
Potrivit disp.art.118 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a ului tip folosit la comiterea infracțiunii,obiect care se află la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Galați.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a avut în vedere următoarele:
Inculpatul - și martora sunt căsătoriți de aproximativ 16 ani și au împreună un copil minor, martora în vârstă de 15 ani. Pe timpul căsniciei, inculpatul și familia sa au locuit în mun. G,-, imobilul aparținând victimei, soacra inculpatului.
Relațiile dintre inculpat și soția sa au fost relativ bune însă, în ultima perioadă de timp, între cei doi au intervenit o serie de neînțelegeri. Ca atare, la finele anului 2005, martora a plecat la muncă în Italia, inculpatul rămânând în continuare să locuiască în imobilul victimei unde locuia și nepoata acesteia, martora.
Datorită faptului că nu mai exista posibilitatea unei împăcări, atât martora cât și victima au solicitat inculpatului să părăsească locuința celei din urmă, urmând ca ulterior să se deschidă și acțiune de divorț. În vara anului 2007, martora a permis inculpatului să ia toate bunurile proprietate comună iar în ceea ce privește investiția făcută de inculpat în construirea unor camere noi, atașate imobilului victimei, înțelegerea a fost ca martora să-i restituie banii în timp.
În cursul lunii septembrie 2007, inculpatul - a început să-și strângă din lucruri și să-și caute o gazdă, împrejurare confirmată de martorii,. Cea mai mare parte a bunurilor fuseseră depozitate într-o magazie, anexă a locuinței victimei.
La data de 24.09.2007, deși inculpatul trebuia să înceapă serviciul, a solicitat încă două zile de concediu pentru a-și găsi în concret o gazdă și pentru a-și muta lucrurile. În ziua respectivă, așa cum susține, inculpatul a plecat de la locuința victimei pentru a verifica ofertele din ziare. În jurul orelor 15,00, inculpatul - a revenit la domiciliu, aici aflându-se doar victima, martora fiind plecată la școală.
Victima a solicitat din nou inculpatului să se mute, acesta din urmă promițând că o va face. Între victimă și inculpat nu au fost discuții aprinse. La un moment dat, victima a intrat în ultima încăpere a magaziei pentru a duce o navetă din plastic iar inculpatul a intrat și el în holul magaziei, pentru a verifica ceva la bunurile pe care le avea depozitate acolo. În aceste împrejurări, victima a început din nou să reproșeze inculpatului că nu a reușit să se mute, că amână acest lucru. Afirmațiile victimei l-au enervat pe inculpat care, de pe pervazul ferestrei din fața ultimei încăperi a magaziei a luat un tip. S-a apropiat de victimă, aceasta fiind cu spatele la inculpat, și a lovit-o cu ul în cap de mai multe ori, în jur de 3-4 ori. Victima a căzut jos, fără a mai da semne vitale, situație în care inculpatul a acoperit-o cu niște lucruri din magazie. A lăsat ul tip în locul de unde îl luase, s-a încălțat și a plecat în oraș.
În jurul orelor 18,00, martora a revenit acasă și negăsind-o pe victimă, a început să întrebe în vecini dacă știu ceva de ea. Până în jurul orelor 21,00, martorii, nu au reușit să o găsească pe victimă, deși au căutat și în magazie. Într-un final, datorită faptului că au folosit lumină artificială, au reușit să o găsească și au anunțat poliția.
Între timp, inculpatul - s-a întâlnit cu martorii și, prieteni și colegi de serviciu, persoane cu care inculpatul a mers la un restaurant de pe faleza interioară a. Aici, inculpatul le-a spus celor doi că și-a omorât soacra, că a lovit-o cu ul în cap și că a abandonat-o în locuința sa. La insistențele martorilor, inculpatul a admis să se predea organelor de urmărire penală, prezentându-se împreună la Secția 2 Poliție.
Din raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică rezultă că pe s-au pus în evidență urme de sânge uman care poate aparține grupei sanguine sau OI (victima avea grupa sanguină ).
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul autopsierii victimei rezultă următoarele:
-moartea victimei este violentă;
-ea s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat pulmonar sanguin consecutiv unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi ale oaselor neuro și viscerocraniului;
-leziunile traumatice descrise au putut fi produse prin loviri active repetate cu corpuri dure;
-leziunile și moartea pot data din 24.09.2007;
-între leziunile traumatice și decesul victimei se stabilește legătură directă și necondiționată de cauzalitate;
-toate leziunile traumatice descrise au fost produse în timpul vieții;
-sângele recoltat de la victimă nu conține etanol;
-sângele recoltat de la victimă face parte din grupa sanguină.
Audiat în ambele faze procesuale,inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în modalitatea reținută prin actul de sesizare a instanței.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal,inculpatul -, care apreciază hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică din următoarele considerente:
a) Nereținerea, în favoarea sa, a scuzei provocării prev. de art. 73 lit. b Cod penal, în sensul că la fapta sa a contribuit atitudinea victimei care în repetate rânduri i-a cerut să părăsească imobilul, amenințându-l de asemenea că dacă nu-l va părăsi va face în așa fel încât "să-l bage în închisoare".
b) Reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea sa, respectiv faptul că este la primul impact cu legea penală, a recunoscut fapta iar după comiterea ei, dându-și seama de greșeala făcută, s-a predat organelor de poliție.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
- În mod judicios, instanța de fond pe baza analizei probelor administrate în cauză a constatat săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Referitor la motivele de apel invocate de inculpat, Curtea reține următoarele:
REȚINEREA.
În cauză nu se poate reține scuza provocării solicitată de inculpat, deoarece:
- În afară de susținerile inculpatului că ar fi fost provocat de către victimă, prin atitudinea sa care în mai multe rânduri i-a cerut să părăsească domiciliul, nu sunt alte probe care să confirme susținerile inculpatului în afara declarațiilor unor martori propuși de inculpat în apărare, care ar fi auzit de la acesta că relațiile dintre inculpat și victimă erau tensionate datorită faptului că victima i-a solicitat în mai multe rânduri să părăsească imobilul.
- Chiar și în situația în care s-ar reține această situație de fapt, pentru a fi incidente disp.art. 73 lit. b Cod penal, este necesar ca inculpatul să fi comis infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea victimei, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Având în vedere împrejurările comiterii infracțiunii, nu se poate reține că inculpatul a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de atitudinea violentă a victimei.
Chiar din declarațiile inculpatului rezultă că victima nu a avut atitudine violentă iar faptul că i-a cerut, chiar la momentul comiterii faptei, să părăsească imobilul, nu reprezintă un comportament violent din partea victimei.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile inculpatului și ale martorilor propuși în apărare, rezultă că între inculpat și victimă existau în mod frecvent neînțelegeri legate de prezența inculpatului în imobilul proprietatea victimei.
Aceste împrejurări nu sunt însă de natură a produce asupra psihicului inculpatului o puternică tulburare sau emoție sub imperiul căreia inculpatul să acționeze într-un asemenea mod violent, deoarece, pe de o parte aceste neînțelegeri erau obișnuite între cei doi iar pe de altă parte conduita victimei nu a fost violentă în raport cu inculpatul.
Față de aceste considerente,curtea apreciază că nu se poate reține în favoarea inculpatului săvârșirea infracțiunii în stare de provocare.
REȚINEREA DE CIRCUMSTANȚE
Este adevărat că inculpatul este la primul impact cu legea penală și de asemenea, din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul, după săvârșirea faptei, s-a prezentat la organele de poliție aducând la cunoștință infracțiunea săvârșită.
Aceste circumstanțe personale trebuie însă raportate la fapta comisă de inculpat, respectiv la gravitatea acesteia.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a luat un și a aplicat victimei, o femeie în vârstă, o lovitură în cap. În continuare inculpatul a aplicat, după lovitura inițială, mai multe lovituri victimei, lovituri de mare intensitate ce au dus la decesul acesteia.
Prin modul în care a fost săvârșită, mai sus menționat, fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social sporit iar instanța de fond, în raport de acest grad de pericol social, a avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului la momentul individualizării pedepsei, aplicând acestuia o pedeapsă spre limita minimă prevăzută de lege.
În raport de gravitatea faptei și de modul în care a fost săvârșită, Curtea apreciază că nu se impune reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.
Față de aceste considerente, deoarece din examinarea cauzei din oficiu nu se constată temeiuri care să ducă la desființarea acesteia, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -.
Deoarece inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv în prezenta cauză, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării inițiale a acestuia nu s-au schimbat, urmează a se menține starea de arest a inculpatului, urmând a se deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive4 începând cu 24.09.2007 la zi.
Văzând și disp.art. 192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul (fiul lui - și, născut la 12.05.1965 în com. jud.V, CNP - -, domiciliat în G,-) în prezent aflat în Penitenciarul Galați, împotriva sentinței penale nr. 15 din 16.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
Menține starea de arest a inculpatului și în baza disp.art. 383 alin. 2 Cod pr.penală deduce din pedeapsa aplicată perioada de arest preventiv începând cu data de 24.09.2007 la zi, respectiv 04.04.2008.
În baza art. 192 alin.2 Cod pr.penală obligă inculpatul apelant la 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul- inculpt -.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Red./07.04.2008 Grefier,
Tehnored: /3 ex./08.04.2008 - -
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Ion Avram
