Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 60/2009. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.60/

Ședința publică de la 3 septembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase

Grefier - - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-au luat în examinare apelurile penale declarate dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși a inculpatului - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva sentinței penale nr.165 din data de 22.04.2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.20 raportat la art.174-175 Cod penal.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.2982/2009, emisă de Baroul Constanța.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.

Întrebat fiind, apelantul inculpat, arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.

În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.375-376 Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.377 Cod procedură penală.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, în temeiul dispozițiilor art.379 pct.(2) lit.a) Cod procedură penală, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA și pe fond, să se dispună majorarea pedepsei inculpatului cu aplicarea unei pedepselor complementare prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a-II-a Cod penal, art.64 alin.(1) lit.b) Cod penal și art.65 Cod penal.

Învederează instanței că primul motiv de apel vizează greșita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului în raport de dispozițiile art.72 Cod penal. Apreciază că pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat este blândă, în cauză, nefiind incidente dispozițiile prevăzute de art.73 lit.b) Cod penal. Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că inculpatul s-ar fi aflat în momentul comiterii infracțiunii sub stăpânirea unei puternice emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate. Nu se justifică nici reținerea circumstanței atenuante a stării de beție, deoarece aceasta ar constitui o încurajare pentru infractor să consume în continuare băuturi alcoolice pentru că, dacă va comite fapte care atrag răspunderea penală aflându-se în această stare, va beneficia de o reducere a pedepsei.

În speță, se impunea ca instanța să rețină în sarcina inculpatului o circumstanță agravantă legală, prevăzută de art.75 lit.d) Cod penal, întrucât din probatoriul administrat în cauză reiese că acesta a comis fapta pe fondul consumului de alcool, din gelozie, fiind cunoscut cu o fire violentă.

În raport de gravitatea deosebită a faptei și de pericolul social concret foarte ridicat al acesteia, de faptul că inculpatul a acționat cu intenție directă pentru aou cide pe partea vătămată, că a folosit un cuțit să provoace moartea, că a lovit cu intenție victima, în loc vital, că nu a acordat primul ajutor victimei și nici nu a solicitat intervenția cadrelor medicale specializate, alte persoane apelând serviciul de urgență, se impunea ca instanța să aplice o pedeapsă cu închisoarea peste minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea rămasă în faza de tentativă doar datorită intervenției chirurgicale de urgență.

Totodată, trebuia să se dea eficiență în momentul individualizării pedepsei stării de recidivă postexecutorie, prevăzută de art.37 lit.b) Cod penal în care se afla inculpatul în momentul comiterii faptei, întrucât acesta a dat dovadă de persistență infracțională, care nu justifică coborârea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Al doilea motiv de apel se referă la faptul că, în cauză, se necesar a se face aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a-II-a și art.64 alin.(1) lit.b) Cod penal. Pericolul concret pentru ordinea publică este concret, este actual, inculpatul este recidivist, astfel încât, în cauză nu se impunea reținerea circumstanțelor atenuante.

Față de împrejurările arătate, apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, respectiv menținerea măsurii arestării preventive cu deducerea acesteia.

Având cuvântul, avocat pentru apelantul inculpat și intimat, critică sentința pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA pentru nelegalitate și netemeinicie și solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și rejudecând, în principal să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.20 raportat la art.174-175 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.182 alin.(2) Cod penal. Consideră că în cauză nu sunt probe concludente din care să rezulte că inculpatul a acționat cu intenție directă sau cu premeditare. Acțiunea acestuia a fost spontană și s-a datorat comportamentului părții vătămate, ambele părți erau în stare de ebrietate, nu a fost o faptă săvârșită cu intenție, iar pe fondul cauzei, în subsidiar, solicită redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA, consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect asupra cuantumului pedepsei, iar în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare, consideră că dacă legiuitorul nu a prevăzut aplicarea acesteia în mod obligatoriu, instanța apreciază.

Referitor la starea de arest, consideră că nu se mai impune menținerea acesteia, în cauză nefiind pronunțată o hotărâre definitivă.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, cu privire la apelul declarat de inculpatul formulează concluzii de respingere a acestuia, ca nefondat. Consideră că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei și nici schimbarea încadrării juridice a faptei, împrejurare în care solicită respingerea cererilor. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a săvârșit fapta cu intenția cerută de lege pentru ca aceasta să constituie infracțiune, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat. Solicită a se avea în vedere că partea vătămată a necesitat pentru vindecare 30-35 de zile, instrumentul folosit de inculpat, zonele vitale afectate, împrejurarea că nu i-a acordat părții vătămate ajutor.

Solicită respingerea apelului declarat de inculpat și menținerea încadrării juridice dată faptei din rechizitoriu.

Având ultimul cuvânt, apelantul inculpat, susține că nu a avut intenția să producă leziuni părții vătămate, s-a apărat doar. Consideră că pedeapsa aplicată este mare și solicită reducerea cuantumului acesteia.

- CURTEA -

Asupra apelurilor penale de față:

Prin sentința penală nr.165 pronunțată la data de 22.04.09, în dosarul cu nr-, TRIBUNALUL CONSTANȚAa hotărât:

"În baza art. 334 cod procedură penală:

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev de art. 20 cod penal -art. 174-175 lit i) cod penal, în infracțiunea prev de art. 181 Cod penal.

În baza art. 20 Cod penal raportat la art. 174 -175 lit i) cod penal, cu aplicarea art. 37 lit b) Cod penal, și cu aplicarea art. 73 lit b) cod penal și art. 74 alin 2 -art. 76 Cod penal, condamnă pe inculpatul (fiul lui și, născut la 08 06 1972, cu domiciliul legal în B,-, jud B, CNP -) la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.

În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a și lit b) Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal scade din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 05 01 2009 la zi.

În baza art. 350 cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 118 lit b) cod penal confiscă de la inculpat un cuțit în lungime totală de 19 cm, din care lama de 7,5 cm și mânerul de 11,5 cm, aflat la fila 20 dosar UP.

Ia act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cursul judecății, conform încheierii din 05 03 2009.

În baza art. 14 și 346 cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil:

Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C împotriva inculpatului.

Obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 1943,81 lei reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 189 Cod procedură penală:

Dispune avansarea sumei de 500 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța, reprezentând onorariul avocatului numit din oficiu în cursul urmăririi penale (200 lei) și onorariul avocatului numit din oficiu în cursul judecății (300 lei).

În baza art. 191 cod procedură penală:

Obligă inculpatul să plătească statului suma de 900 lei cheltuieli judiciare."

Pentru pronunțarea hotărârii, instanța a stabilit situația de fapt următoare:

În seara de 31.12.2008, pe fondul unei stari conflictuale si a consumului de alcool, în piata -tac din Constanta, inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu cuțitul, de sus în jos, în zona pieptului, cauzându-i leziuni ce au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale și necesitând intervenție chirurgicală de urgență, cu punerea vieții în primejdie prin hemopericard cu fenomene de tamponada cardiaca.

În favoarea inculpatului se reține circumstanța atenuantă a provocării, constând într-o atingere gravă adusa onoarei inculpatului de către partea vătămată, prin gesturile și cuvintele ofensatoare la adresa concubinei.

Situația de fapt s-a dovedit cu mijloacele de probă următoare: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, constatarea preliminară a medicului legist și raportul de constatare medico-legala nr.2/LR/ din 05 01 2009 al SML Constanta, declarațiile părții vătămate, ale martorilor si -, declarațiile inculpatului.

Împotriva hotărârii, în termenul legal, au declarat apel Parchetul și inculpatul.

Apelul formulat de procuror a vizat individualizarea pedepsei în sensul majorării pedepsei aplicate prin înlăturarea circumstanței atenuante și aplicarea celei agravante prev. de art.75 lit.d) Cod penal, inculpatul acționând dintr-un sentiment josnic-gelozia, precum și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor.

În susținerea apelului său, inculpatul a solicitat, în principal, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.20 raportat la art.174-175 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.182 alin.(2) Cod penal, iar pe fondul cauzei, în subsidiar, redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Criticile sunt neîntemeiate.

Conform art.345 cod procedură penală, instanța pronunță condamnarea când constată existența faptei, că aceasta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat;dar potrivit art.52, art.66 cod procedură penală, vinovăția inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoială în cadrul unui proces cu respectarea exigențelor prev. art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art.21 din Constituție.

Neformulându-se critici cu privire la respectarea garanțiilor procesuale, a regulilor de procedură aplicabile în fazele anterioare ale cauzei, verificând din oficiu în limitele competențelor legale aceste aspecte, s-a constatat că inculpatul a dispus de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării, a beneficiat de asistență juridică calificată și a avut efectiv posibilitatea administrării pe parcursul procesului, în ședințe publice, atât a probelor acuzării- martori, înscrisuri, examinări medico-legale cât și a probelor apărării-audierea sa, martori, înscrisuri privind circumstanțele personale.

Pe baza probelor administrate în primă instanță, precum și în cursul urmăririi penale în condiții de legalitate-procesul-verbal de cercetare la fața locului cu schița și planșele foto, declarațiile părții vătămate, ale martorilor si -, declarațiile inculpatului, sub aspectul situației de fapt (necriticată de niciunul dintre apelanți), rezultă că în seara de 31.12.2008, pe fondul unei stări conflictuale și a consumului de alcool, în piața -tac din C, sub stăpânirea unei puternice tulburări (determinată de victimă), inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu cuțitul, de sus în jos, în zona pieptului.

Cu ocazia examinării medico-legale, potrivit raportului de constatare medico-legala nr.2/LR/ din 05 01 2009 al SML Constanta, s-a concluzionat că partea vătămată a suferit leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp tăietor-înțepător (tip cuțit sau similar) ce au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale și intervenție chirurgicală de urgență, respectiv i-au pus viața în primejdie prin hemopericard cu fenomene de tamponada cardiaca.

Raportat la aceste concluzii, se pune problema încadrării juridice a faptei.

Ceea ce diferențiază tentativa la infracțiunea de "omor" de infracțiunea de "vătămare corporală gravă care a pus în pericol viața victimei" este latura subiectivă chiar dacă intenția de a ucide se deduce din împrejurări ce țin de elementul material al faptei.

Ori, în cauză, aplicând părții vătămate o lovitură cu un corp să producă moartea - cuțitul, într-o zonă vitală, cu intensitate concretizată în gravitatea leziunilor ce au necesitat un număr ridicate de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și urmările produse până la punerea în primejdie a vieții, salvarea datorându-se în principal intervenției chirurgicale medicale de urgență, este evident că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale - suprimarea vieții victimei și cu toate că nu l-a urmărit, l-a acceptat așa încât, rezultă fără dubiu că inculpatul a acționat cu intenție indirectă formă de vinovăție caracteristică tentativei la infracțiunea de "omor" prevăzută de art.20-art.174 cod penal și art.175 lit.i) cod penal, acțiunea desfășurându-se în public.

În consecință, cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.182 cod penal formulată de inculpatul este neîntemeiată.

Nici cererea procurorului de înlăturare a circumstanței atenuante a "provocării" prev. de art.73 lit.b) cod penal, nu este admisibilă. Așa cum a stabilit instanța de fond cu privire la circumstanța atenuantă prev. de art.73 lit.b) cod penal, inculpatul a exercitat violențele sub stăpânirea unei puternice tulburări provocate de acțiunea părții vătămate care i-a făcut avansuri exagerate concubinei sale-martora, aspecte relevate în mod constant de martoră, de inculpat, de martorul - (conform declarației de la fila 44 verso din dosarul de urmărire penală) și chiar de partea vătămată care fie atribuie inițiativa martorei fie susține că gelozia inculpatului era neîntemeiată.

Referitor la individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prev. de art.72 cod penal printre care și pericolul social concret sporit în cauza al faptei dat de manifestarea violentă a inculpatului, lovirea victimei cu cuțitul, cu intensitate, producându-i leziuni grave care puteau conduce la suprimarea vieții acesteia, pericol atenuat numai de starea de provocare generată de victimă și într-o oarecare măsură de starea de ebrietate a ambelor părți, pedeapsa trebuie să fie aspră considerente pentru care pedeapsa de 6 ani închisoare este de natură să asigure prevenția generală, reeducarea inculpatului, să dea o minimă satisfacție opiniei publice profund marcată de asemenea fapte violente, săvârșite mai ales în plină stradă.

Circumstanța atenuantă prev. de art.74 alin.(2) cod penal dată de starea de ebrietate este susținută de faptul că inculpatul a consumat alcoolul cu ocazia sărbătorilor de sfârșit de an, nu în scopul comiterii infracțiunii și nu sunt dovezi că se manifesta violent ori de câte ori se afla într-o asemenea stare. Având în vedere relațiile de concubinaj dintre martorii și inculpat, nivelul de instruire al acestuia, insistențele ofensatoare ale părții vătămate față de martora, nu se poate aprecia că inculpatul a ripostat în condițiile circumstanței agravante a geloziei prevăzută de art.75 lit.d) cod penal, cererile acuzării de înlăturare a circumstanței atenuante prev. de art.74 alin.(2) cod penal și aplicare a celei agravante sunt nefondate.

Cum de la data pronunțării hotărârii nu au apărut date care atenueze sau agraveze răspunderea penală, nu se poate proceda la reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii ori majorării cuantumului acesteia.

În condițiile aplicării circumstanțelor atenuante, conform art.76 alin.(3) cod penal, este legală înlăturarea pedepsei complementare.

Totodată, conduita anterioară și ulterioară a inculpatului, statutul de condamnat ulterior executării pedepsei nu justifică aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza și b) cod penal.

Prin urmare, criticile formulate fiind neîntemeiate și negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, apelurile sunt nefondate motiv pentru care, în baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, vor fi respinse.

Adăugându-se timpul scurs de la pronunțarea hotărârii conform art.383 cu referire la art.381 Cod procedură penală se va deduce arestul preventiv de la 22.04.09.

Conform art.383 cu referire la art.350 alin.1 Cod procedură penală, prin hotărâre, instanța are obligația să se pronunțe asupra menținerii sau revocării măsurii arestării preventive a inculpatului.

Astfel, potrivit art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, apelantul inculpat a fost, inițial arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.

Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza condamnării pronunțată de un tribunal competent ( art.5 pct.1 lit.a) Convenție), respectiv în temeiul condamnării inculpatului la pedeapsa principală de 25 ani închisoare, pentru infracțiunea mai sus indicată.

Chiar dacă sentința nu este definitivă, dar cu o anumită valoare asupra vinovăției și responsabilității apelantului inculpat (necontestată de acesta), față de probele aflate la dosar până în acest moment, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu au încetat și impun în continuare privarea sa de libertate, motiv pentru care va fi menținută cu referire și la art.160 alin.3 Cod procedură penală.

Respingându-se calea de atac potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală, apelantul inculpat va fi obligat la plata sumei de 380 lei cheltuieli judiciare către stat.

Conform art.189 cod procedură penală, a Protocolului încheiat la 26.11.08 între Ministerul justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge apelurile declarate dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși inculpatul, împotriva sentinței penale nr.165 din data de 22.04.2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-, ca nefondate.

Conform art.383 cu referire la art.381 Cod procedură penală, deduce arestul preventiv de la 22.04.2009 la zi.

Potrivit art.383 cu referire la art.350 alin.(1) și art.160 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a inculpatului - fiul lui și, născut la data de 08.06.1972, până la perioadă de 60 zile de la 03.09.2009.

Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 380 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat se va plăti, conform art.189 cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.

Potrivit art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03 septembrie 2009.

Președinte, Judecător,

- - - - -

Grefier,

- -

jud. fond:

red.dec.jud.: -

tehnored.gref./3 ex./23.09.09

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar penal nr-

CATRE,

PENITENCIARUL POARTA ALBĂ

In conformitate cu dispozițiile art. 360 alin. 3 cod pr.penală, vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr.60/P din data de 3 septembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, pentru a fi comunicată inculpatului - fiul lui și, născut la data de 08.06.1972.

PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar penal nr-

CATRE,

PENITENCIARUL POARTA ALBĂ

In conformitate cu dispozițiile art. 360 alin. 3 cod pr.penală, vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr.60/P din data de 3 septembrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, pentru a fi comunicată inculpatului - fiul lui și, născut la data de 08.06.1972.

PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 60/2009. Curtea de Apel Constanta