Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 63/2007. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.63/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 15 aprilie 2007
PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț judec ător
- - - judecător
- - - grefier
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACA Ureprezentat legal prin procuror
La ordine au venit soluționarea apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU și partea vătămată, împotriva sentinței penale nr.506/D din 23.10.2007, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apelantul-parte vătămată, intimatul-inculpat - în stare de arest, asistat de avocat desemnat din oficiu, martorii și -în stare de arest, lipsă fiind intimata parte civilă Spitalul Județean
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care:
S-a procedat s-a audierea martorilor și sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în procesele verbale ce au fost atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, critică sentința penală nr.506/D/23.2007 a Tribunalului Bacău pentru netemeinicie și nelegalitate cu privire la schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovire și cu privire la achitarea inculpatului, având în vedere că din probele administrare rezultă vinovăția
acestuia care a acționat cu intenția de a ucide, atât timp cât a lovit de mai multe ori cu un cuțit victima în zone vitale ale corpului.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale în totalitate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omorprev.deart.20 rap.la art.174 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal. Totodată solicită interzicerea drepturilorprev.de64 și 71 Cod penal și obligarea apelantului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare.
Apelantul parte vătămată având cuvântul, arată că nu are nici un fel de pretenții civile față de inculpatul, însă solicită condamnarea acestuia pentru fapta săvârșită.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-inculpat, arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cauză fiind audiați martori la fond și apel pentru a dovedi vinovăția acestuia, încercând de fiecare dată cu declarații extrajudiciare și sub presiune să influențeze în vederea condamnării inculpatului.
De asemenea, arată că partea vătămată a avut multiple tentative de suicid.
Solicită respingerea apelurilor ca nefondate și obligarea la plata onorariului de avocat din fondul
Apelantul inculpat, având cuvântul arată că este nevinovat, solicitând respingerea apelurilor.
CURTEA - deliberând -
Asupra apelurilor penale declarate de partea vătămată și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, împotriva sentinței penale nr.506/D/din 23.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, constată următoarele:
Prin sentința penală mai sus arătată s-au dispus următoarele:
In temeiul art.ll pct.2 lit.a cu art.10 alin.l lit.c Cod pr.penală, s-a dispus achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 15.01.1982 în localitatea R, jud.N, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfacut, domiciliat în com. satul, jud.N, cu antecedente penale fiind recidivist, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzute de art.180 alin.2 cu art.37 lit.a Cod penal prin schimbarea încadrării juridice și recalificarea faptei din art.20 -174 cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a respins cererea privind acordarea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul Județean
S-a dispus plata din fondurile a sumei de 200 lei - onorarii pentru avocații desemnați din oficiu la urmărirea penală și la instanță - avocat -100 lei; avocat - 100 lei.
Conform art.192 alin.l pct.l lit.a Cod pr.penală, a fost obligată partea vătămată la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 15.01.1982 în municipiul R, jud.N, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfacut, domiciliat în com. sat, jud.N, recidivist, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art.20 raportat la art.174 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, constând în aceea că în ziua de 02.01.2007, cu un cuțit 1-a lovit în zona feței, a toracelui și a membrului inferior drept pe, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 16-18 zile îngrijiri medicale.
Din probele administrate atât la urmărirea penală cât și în cursul cercetării judecătorești instanța a reținut că:
Partea vătămată este deținut în Penitenciarul Bacău, aflându-se în executarea unei pedepse de 14 ani închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor. Acesta a fost repartizat la camera 30, împreună cu mai mulți deținuți. Printre aceștia, se afla și inculpatul, care, în prezent, execută o pedeapsă de 12 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.256/15.05.2007 a Tribunalului Bacău.
In ziua de 02.01.2007, în jurul orelor 13,00, fiind de serviciu, agentul șef adjunct al Penitenciarului Bacău, a auzit bătăi în ușa de la camera 30. Acesta s-a deplasat împreună cu colegul său pentru a vedea ce se întâmplă. Deținutul (parte vătămată în cauza de față) aflat la camera 30, spus celor doi că dorește să vorbească cu șeful de tură. După ce acesta din urmă a fost anunțat telefonic, în ușa camerei s-au auzit din nou bătăi puternice. Când s-a deschis ușa camerei, supraveghetorii l-au observat pe partea vătămată, care era plin de sânge pe față.
In aceste împrejurări, deținutul a fost scos din celulă, luându-se măsuri pentru transportarea sa la cabinetul medical. După acordarea primului ajutor de către cadrele medicale de serviciu partea vătămată, a fost transferată Spitalul Județean B, secția chirurgie unde a fost spitalizată în perioada 02.01.2007-05.01.2007.
In declarațiile date la urmărirea penală în ziua de 05.01.2007 (fila 6 dosar urmărire penală) și de 02.02.2007 (fila 7 dosar urmărire penală), precum și la instanță (fila 12 dosar tribunal), partea vătămată a susținut că a fost lovită de inculpatul în ziua de 02.01.2007. Arată partea vătămată că, în ziua menționată, în jurul orelor 13,00, a fost lovită de inculpat cu pumnul în zona feței, fără motiv, în timp ce se afla la grupul sanitar. După ce s-a întors în cameră, urmat fiind de inculpat, a fost lovit de acesta din urmă cu un cuțit în zona coapsei, la piciorul drept, motiv pentru care a solicitat prezenta supraveghetorilor. In acel moment, susține partea vătămată, inculpatul s-a "năpustit" din nou asupra sa, lovind-o cu cuțitul în zona gâtului și a toracelui. După acest incident, a fost necesară intervenția agenților de pază, care au transportat-o pe partea vătămată mai întâi la cabinetul medical al Penitenciarului Bacău și apoi la Spitalul Județean
Din concluziile raportului medico-legal nr.35/09.01.2007, întocmit de B (fila 4 ds.urm.penală), s-a reținut că partea vătămată a prezentat la examinare diagnosticul de "plăgi suturate cu localizare la nivelul feței", hemitorace stg. și coapsa dreaptă și contuzie oculo palpebrală OS.". Plăgile au fost produse prin lovirea victimei cu un obiect înțepător tăios (posibil cuțit), nu au fost penetrante, interesând doar pielea și țesutul celular subcutanat și au necesitat explorare, toaletă și sutură chirurgicală. Leziunile constatate au necesitat pentru vindecare 16-18 zile îngrijiri medicale, iar contuzia oculo palpebrală a fost produsă prin lovirea victimei cu pumnul.
S-a mai precizat în același act medico-legal că din punct de vedere al criteriologiei medico legale,plăgile prezentate de victimă au fost superficiale, neafectând vase de calibru mareci doar o sângerare medie ce a impus sutura chirurgicală, cu evoluție ulterioară favorabilă, și căîn raport și de constantelebiologice (valorile de hemoglobina în dinamică),leziunile traumatice n-au fost de natură să pună în primejdie viata acesteia.
Având în vedere concluziile exprimate în actul medico-legal mai susmenționat, precum și alte elemente ce au fost analizate, instanța a considerat că, în speță, nu s-a reține că partea vătămată a fost victima unei infracțiuni de tentativă de omor, faptă pentru care inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată.
Pentru a fi reținută această infracțiune, este necesar, sub aspect subiectiv, să se aibă în vedere mai multe elemente obiective cum ar fi: obiectul utilizat de făptuitor pentru a acționa asupra victimei, regiunile anatomice (zonele organismului) vizate prin acțiune, intensitatea cu care au fost aplicate loviturile, urmările produse asupra victimei.
In cauza de față, actul medico-legal atestă faptul că victima a fost lovită cu un obiect înțepător - tăios (posibil cuțit), obiect care nu a fost găsit în cursul anchetei pentru putea fi supus confiscării. In plus, acest obiect nu a fost observat
de nici o persoană pentru a putea fi descris și apoi apreciat de instanță ca "un obiect
să producă moartea".
In ceea ce privește leziunile cauzate, din același act medico-legal s-a reținut
că nu au fost penetrante, interesând doar pielea și țesutul subcutanat,
superficialitatea acestora ducând la concluzia că loviturile au fost aplicate cu mică
intensitate.
Doar zonele vitale vizate de făptuitor, zona gâtului, toracelui stg. coapsei dr. ca element izolat, nu poate crea convingerea că fapta comisă asupra victimei, este tentativă la infracțiunea de omor.
In aceste condiții, instanța a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice în mod corespunzător, respectiv din art.20 - 174 Cod penal, cum s-a reținut în actul de sesizare, în art.180 alin.2 Cod penal.
Tot astfel, s-a reținut la încadrarea juridică a faptei dispozițiile art.37 lit.a Cod penal, în loc de art.37 lit.b Cod penal, ținând seama că inculpatul a fost trimis în judecată pentru o infracțiune ce a fost comisă în timpul executării unei pedepse aplicate anterior printr-o hotărâre rămasă definitivă, (sentința penală nr.256/2007 a Judecătoriei Bacău - 12 ani și 6 luni închisoare).
Examinând întregul material probator aflat la dosar, instanța a considerat că fapta descrisă mai sus nu a fost săvârșită de inculpatul.
Este evident că partea vătămată a suferit o agresiune cu urmările prezentate în actul medico-legal însă, susținerile acesteia că persoana care a lovit-o este inculpatul, nu sunt confirmate de probele administrate.
In cursul urmăririi penale și al judecății au fost audiate persoane care se aflau în camera 30 (unde se susține că s-a desfășurat incidentul), respectiv martorii iu, însă din declarațiile acestora nu se poate reține nimic concret cu privire la incidentul dintre inculpat și partea vătămată. Nici din declarațiile celorlalți martori -, cadru medical la cabinetul Penitenciarului Bacău și și, care fac parte din personalul cu atribuții de pază - nu rezultă împrejurările în care victima a fost lovită și de către cine, aceștia auzind numele autorului faptei de la victimă și văzând-o pe aceasta după incident, când au transportat-o la spital. In ceea ce privește atitudinea inculpatului, acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei iar declarația dată inițial la urmărirea penală în sensul că "sunt vinovat de ce s-a întâmplat" nu poate echivala cu o recunoaștere necondiționată și expresă a comiterii infracțiunii.
Având în vedere că probele administrate nu oferă suficiente dovezi că inculpatul este autorul faptei, existența doar a unor indicii neputând forma convingerea instanței în acest sens, s-a dispus achitarea inculpatului în baza art.ll pct.2 lit.a cu art.10 lit.c pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin.2 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză. Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut că partea vătămată nu a solicitat obligarea inculpatului la plata de despăgubiri ci doar condamnarea acestuia pentru fapta comisă.
S-a mai reținut că Spitalul Județean de Urgență B prin adresa nr-, s-a constituit parte civilă în cauză, pentru recuperarea sumei de 393,23 lei RON, actualizată la data executării, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate în perioada internării la secția chirurgie (perioada 02.01.2007 - 05.01.2007).
Instanța, a avut în vedere temeiul legal al achitării inculpatului și a lua act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
In baza acelorași dispoziții legale - art.346 alin.(3) s-a respins cererea privind obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile, formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență
Împotriva sentinței penale au declarat apel în termen legal partea vătămată și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU.
În motivarea apelului său parchetul a arătat următoarele:
A invocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii cu privire la schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovire și cu privire la achitarea inculpatului. A apreciat că prin rechizitoriu s-a dat faptei o corectă încadrare juridică în infracțiunea de tentativă la omor, deoarece inculpatul a acționat cu intenția de a ucide, atât timp cât a lovit victima cu un cuțit, de mai multe ori, în zone vitale ale corpului.
Chiar dacă raportul medico-legal nr. 35/9.01.2007 al Bas tabilit că leziunile traumatice nu au fost de natură să pună în primejdie viața victimei, din punct de vedere subiectiv se impune a se reține că inculpatul a acționat cu intenția de a ucide cât timp a lovit cu un cuțit în zone vitale (zona gâtului, toracelui stg. coapsei dr.), lipsa rezultatului grav (moartea victimei) datorându-se intervenției colegilor din camera de penitenciar și a supraveghetorilor care au întrerupt activitatea infracțională a inculpatului.
A onsiderat că hotărârea este netemeinică cu privire la achitarea inc. în temeiul art. 10 lit.c pr.pen. Astfel din coroborarea declarațiilor părții vătămate cu raportul de constatare medico-legală nr. 35/2007 al B, cu procesul verbal de confruntare și cu declarațiile martorilor, iu, rezultă că în ziua de 2.01.2007, în timp ce se aflau în camera 30 din Penitenciarul Bacău, în executarea unor condamnări anterioare, inc. a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit în zone vitale victimei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii prev. și ped. de art. 20.pen. rap.la art. 174.pen. cu aplic.art. 37 lit.a pen. pentru care se impunea condamnarea inculpatului.
În motivarea apelului său partea vătămată a solicitat condamnarea inculpatului și obligarea acestuia la despăgubiri materiale și morale în sumă de 20.000 Euro, întrucât se face vinovat de fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Instanța de control judiciar examinând în baza art.378 Cod pr.penală hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei precum și a probelor noi administrate în fața instanței de apel și din oficiu sub toate aspectele conform art.372 Cod pr.penală, constată că aceasta este legală și temeinică.
Prima instanță a dispus în mod corect schimbarea încadrării juridice din art.20 cu 174 Cod penal în art. 180 al.2 Cod penal, întrucât din probele administrate nu rezultă a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, nici sub aspect subiectiv și nici sub aspect material.
Deasemenea în mod legal s-a dispus achitarea inculpatului, întrucât probele administrate în cauză nu relevă că cel în cauză a exercitat violențe asupra părții vătămate.
Toți martorii ascultați au făcut referiri generale și nu au văzut ca inculpatul să fi lovit pe partea vătămată.
Martorii propuși de partea vătămată a fi ascultați la instanța de apel -, și au refuzat să dea declarații, iar martorii și au arătat că nu cunosc nimic despre incidentul dintre părți.
Cât privește materialul de anchetă administrativă efectuat de conducerea Penitenciarului Bacău, acesta nu poate constitui o probă pe baza căruia să se dispună condamnarea inculpatului, atâta vreme cât nu a fost confirmat de probele administrate în mod nemijlocit de instanța de judecată.
Este adevărat că există anumite indicii că între părți ar fi avut loc un incident, însă pe baza acestora nu se poate dispune condamnarea, cunoscut fiind că îndoiala profită inculpatului.
Față de cele ce preced se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de parchet și partea vătămată.
Onorariu avocat oficiu în sumă de 100 lei pentru inculpat se va suporta din fondul și se va include în cheltuielile judiciare.
Văzând și prevederile art. 192 al2 și 3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art.379 al.l pct.l lit.b Cod pr.penală, respinge ca nefondate apelurile declarate de partea vătămată șiPARCHETUL DE PE LÂNGĂ
TRIBUNALUL BACĂU,împotriva sentinței penale nr.506/ din 23.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU.
Onorariul avocat oficiu în sumă de 100 lei pentru inculpat se suportă din fondul
In baza art.192 al.2 Cod pr.penală obligă apelantul parte vătămată la 200 lei cheltuieli judiciare către stat în care s-a inclus și onorariu avocat oficiu.
Conform art.192 al.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare în apelul parchetului se suportă de stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și parte vătămată.
Pronunțată în ședința publică azi 15.04.2008 în prezența inculpatului și părții vătămate, arestate în alte cauze.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ștefan Nimineț, Adrian Bogdan, Elena Năstase
- - - -
GREFIER, - -
red. red.Șt. dact. - ex.2 30.o4./5.05.2008
Președinte:Ștefan NiminețJudecători:Ștefan Nimineț, Adrian Bogdan, Elena Năstase
