Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 66/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 66

Ședința publică de la 12 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Otilia Susanu

JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-a luat spre examinare apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva sentinței penale nr. 61 din data de 28 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul intimat, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Instanța aduce la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 70 al.2 din Codul d e procedură penală și anume faptul că are dreptul de a da sau a nu da declarație în prezenta cauză atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul apelant consimte să dea declarație în prezenta cauză, declarația dată fiind consemnată într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.

Av. pentru inculpatul apelant, depune la dosar un memoriu din partea inculpatului și arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului de față.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui față de motivele expuse pe larg în cererea de apel. Consideră că sunt fondate criticile aduse sentinței atacate, critici ce vizează individualizarea pedepsei aplicate inculpatului.

În concluzie solicită admiterea apelului, casarea hotărârii atacate, majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului cu orientarea spre limita maximă.

Av. pentru inculpatul intimat solicită respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

Inculpatul având cuvântul solicită micșorarea pedepsei aplicate.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față;

Prin sentința penală nr.61 din 28.01.2009 Tribunalul Vasluia condamnat pe inculpatul:, fiul lui și, născut la 16.07.1953 în comuna cel M, județul V, CNP -, cetățean român, studii 4 clase, agricultor, necăsătorit - concubinaj, un copil minor, domiciliat în sat, comuna cel M, județul V, fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul cu regim închis V, la pedeapsa de 14 (paisprezece ) ani închisoare și 7 (șapte) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului și potrivit art.88 alin.1 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 2 august 2008 la zi.

În baza art.109 alin.5 Cod procedură penală s-au restituit inculpatului: pereche de pantaloni tip blug de culoare bleu și o pereche de șlapi din plastic, de culoare gri albastru, bunuri aflate la camera de corpuri delicte a instanței, înregistrate la în registrul de evidență a corpurilor delicte la poziția nr. 61/2008.

A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul să-i plătească acesteia suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri civile.

A fost obligat inculpatul la 1220 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat. Suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu asigurat la urmărirea penală și judecată se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Victima - avea 80 de ani și locuia singură într-o casă în satul, comUNA cel M, judEȚUL Vecini cu ea erau inculpatul și numita, aceasta din urmă fiind căsătorită dar trăia în concubinaj cu inculpatul și era totodată nepoata victimei.

- mai avea un nepot la G, fratele lui, cu care victima se înțelesese să-i lase moștenire casa, după deces.

Pentru că nu se putea ocupa de îngrijirea bătrânei, locuind la G, a rugat-o pe sora sa să-i aibă grija și să-i dea de mâncare. Pentru aceasta, a fost de acord să ia pensia bătrânei, în valoare de aprox. 120 lei. Cu acest aspect, victima nu a fost de acord și își cerea pensia înapoi, cu toate că mai mânca din când în când la acasă.

În ziua de 30.07.2008, în jurul orelor 18,00, - a fost acasă la inculpat și au servit cu toții masa. După ce au mâncat, victima a deschis iarăși discuția despre bani și i-a cerut nepoatei sale banii din pensie înapoi.

Inculpatul s-a enervat din acest motiv și i-a tras victimei o palmă peste față.

Împreună cu și, locuiesc doi dintre copiii lui, minorii -, în vârstă de 13ani și, în vârstă de 9 ani. De asemenea, inculpatul are un copil cu concubina lui, copil care are o lună de zile.

După ce inculpatul a lovit victima, le-a spus și celor doi minori să o lovească, lovind-o cu pumnul în spate iar a luat o de lemn din curte și a lovit-o peste picior, victima căzând la pământ.

Inculpatul și minorul au ridicat-o să o ducă acasă iar a luat-o înainte să deschidă ușa de la chilerul unde dormea victima.

Inculpatul a recunoscut că, înainte de a pleca spre locuința victimei, le-a spus celor doi minori că merg să o bată.

Au intrat cu toții în chiler, au așezat victima pe pat (pe lățime, de-a curmeziș, moment în care i s-a ridicat fusta și i s-au văzut organele genitale, victima nepurtând lenjerie intimă.

Inculpatul i-a spus atunci minorului să ia un băț să o lovească între picioare, ceea ce minorul a și făcut.

a lovit-o și el odată cu pumnul în piept, după care inculpatul s-a aplecat peste pat și a început să lovească victima cu pumnii în față. Pentru că aceasta încerca să se ridice, inculpatul s-a urcat pe pat, deasupra victimei cu genunchii pe pieptul ei și a continuat să o lovească cu pumnii în față. Apoi s-a ridicat în picioare pe pat și a călcat-o pe victimă pe gât, apăsând cu piciorul pentru o omorî.

S-a dat apoi jos de pe pat și toți trei au plecat acasă. Toate acestea se petreceau în jurul orelor 20.00.

Când a ajuns acasă, inculpatul a observat că are sânge pe mâini și s-a spălat după care a intrat în casă, unde stătea de vorbă cu o vecină,. Inculpatul nu i-a spus concubinei sale ce a făcut.

La scurt timp, inculpatul 1-a trimis pe să vadă dacă victima a murit. Minorul s-a dus, dar nu i-a povestit nimic la întoarcere, astfel încât s-a hotărât să meargă singur să verifice.

A intrat în chilerul unde stătea victima și a văzut-o stând întinsă pe pat, dar schimbase poziția și stătea oblic. A ajuns în dreptul ei iar, când și-a dat seama că trăiește, a lovit-o din nou cu pumnii în față, după care a plecat. A ajuns acasă, s-a dezbrăcat de hainele care erau murdare de sânge și s-a culcat.

Momentul când inculpatul s-a întors a doua oară la victimă a fost observat de martora, care ieșise în jurul orelor 21,00 să ia apă de la fântână și care 1-a văzut pe inculpat intrând în chilerul unde stătea victima, a auzit patru bufnituri și 1-a văzut apoi pe inculpat ieșind din locuința victimei.

După aproximativ 10 minute, 1-a văzut pe minorul venind să ia apă de la fântână și 1-a auzit vorbind singur și spunând "o să moară asta".

A doua zi dimineață, martora s-a dus la victimă acasă să vadă ce s-a întâmplat. A găsit-o pe aceasta căzută între pat și sobă, decedată și sânge atât sub ea cât și pe pat.

A anunțat mai multe vecine, care au chemat medicul de familie. Aceasta a venit, a văzut că este sânge prin casă și că victima prezintă leziuni la nivelul feței și a bănuit că are fractură de bază de craniu.

A anunțat poliția la apelul de urgență "112". Când a sosit echipajul de poliție la fața locului, polițiștii împreună cu medicul de familie au ajuns la concluzia că victima a căzut, astfel încât medicul a eliberat certificatul medical constatator al decesului nr. 8/1.08.2008, în care a trecut la cauza morții "insuficiență hepatică", în condițiile în care victima nu era înregistrată în evidențele ei cu această boală.

Chiar dacă victima ar fi căzut, acest lucru se putea stabili numai de către medicul legist coroborat și cu datele de anchetă, iar nu de către medicul de familie, care nu poate constata decât existența unei morți patologice.

n prezent, atât medicul de familie cât și polițiștii care au fost la fața locului sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată (în cazul medicului de familie) și neglijență în serviciu (în cazul polițiștilor), urmând a se dispune soluția legală.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de autopsie nr. 205/N/2008 întocmit de către Jud. V, moartea numitei - a fost violentă.

Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, survenite ca urmare a unei asfixii mecanice prin comprimarea regiunii oronazale, cervicale și toracice, cu excoriații și echimoze periorale, fractura cornului drept al hioidului, fractura cornului drept tiroidian al laringelui și infiltrat sanguin de țesuturi moi cervicale, fracturi ale grilajului costal corespunzător articulațiilor condro-sternale drepte C 1 - C 5 și arcurilor costale stângi C 2 - C 3.

Leziunile au putut fi produse prin comprimarea regiunilor periorală, cervicală și toracică cu mijloace contondente, respectiv degete, palme, zgârieturi cu unghiile, genunchi, antebrațe, picioare.

Leziunile pot data din 30/31 iulie 2008, urmate de decesul imediat al -numitei.

Între asfixia mecanică și deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiționată.

prezenta la nivelul organelor genitale leziuni traumatice de tipul fisurii și echimozei, care au putut fi produse prin raport sexual vaginal, tentativă de raport sexual vaginal, echivalențe sexuale prin folosirea degetelor, posibil și obiecte cu suprafață de contact redusă și pot data din 30/31 iulie 2008. -numita mai prezenta leziuni traumatice de tipul hematoamelor, tumefierilor, hemoragiilor subconjunctivale, hemoragiei subdurale și subarahnoidiene, reduse, plăgilor contuze, excoriațiilor și echimozelor cu infiltrate sanguine de țesuturi moi, care au putut fi produse prin lovire cu mijloace contondente, cu și de obiecte contondente la data de 30/31 iulie 2008, cel mai probabil în contextul traumatismului care a cauzat decesul.

recoltat de la cadavru conținea 0,45 gr.%o alcool iar umoarea roasă conținea 0,45 gr.%o alcool, ceea ce din punct de vedere medico-legal corespunde unei stări fără efecte până la o ușoară euforie.

Examenul toxicologic nu a pus în evidență formaldehida, alcool metilic.

În secreția vaginală și anală recoltate de la cadavru nu s-au pus evidență spermatozoizi.

recoltat de la cadavru, fiind putrefiat, nu s-a putut determina grupa sanguină.

De asemenea, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr. 32405 din 24.09.2008, pe pantalonii din denim (blug) aparținând inculpatului, ridicați cu ocazia cercetării la fața locului, s-au pus în evidență urme (sânge uman, care poate aparține grupei sanguine 0(1) sau A(II). Pe papucii din plastic de culoare albastră (șlapi) nu s-au pus în evidență urme de sânge.

În drept fapta inculpatului de a aplica mai multe lovituri victimei -, cauzându-i leziunile descrise anterior, leziuni care au condus către deces, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal

nculpatul a adoptat o conduită oscilantă pe tot parcursul procesului penal, în sensul că, inițial a negat vehement orice implicare în moartea violentă a victimei, ulterior a recunoscut fapta în fața procurorului și în prezența avocatului, precum și în fața judecătorului care a luat măsura arestării preventive - descriind în detaliu modalitatea de comitere - pentru ca ulterior, să susțină că nu-și mai amintește decât că i-a aplicat victimei câteva lovituri, dar fără intenția de aoo morî, sugerând totodată că, este posibil ca leziunile grave ce au condus la deces să fi fost cauzate de loviturile aplicate de cei doi minori, la îndemnul său.

Pentru infracțiunea comisă s-a aplicat inculpatului o pedeapsă la individualizarea căreia, în cadrul general prevăzut de art. 52 și 72 Cod penal, au fost avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana sa, conduita bună a acestuia anterior săvârșirii faptei, absența antecedentelor penale, precum și atitudinea adoptată pe tot parcursul procesului penal.

Pe durata executării pedepsei inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art.64 lit. a și b Cod penal, în condițiile art.71 Cod penal.

Gravitatea faptei comise îl face pe inculpat nedemn de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei.

Conform art.350 al. 1 Cod procedură penală, s- menținut starea de arest a inculpatului și, potrivit art. 88 alin.1 Cod penal, din pedeapsa aplicată acestuia s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 3.08.2008 la zi.

În baza art.109 Cod penal s-au restituit inculpatului: o pereche de pantaloni tip blug de culoare bleu și o pereche de șlapi din plastic, de culoare gri albastru, bunuri aflate la camera de corpuri delicte a instanței și înregistrate în registrul de evidență a corpurilor delicte la poziția nr. 61/2008.

În ce privește latura civilă a cauzei, potrivit dispozițiilor art. 14, 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul să achite părții civile suma de 5.000 lei cu titlul de despăgubiri civile, sumă pe care inculpatul a fost de acord să o achite.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.

În motivarea apelului promovat s-a susținut că pedeapsa aplicată inculpatului este prea redusă, raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă fapta și la urmarea produsă: moartea unei persoane în vârstă de 80 de ani care era concubinei sale și care refuza să-i dea pensia acesteia. S-a mai subliniat că inculpatul a exercitat agresiunea asupra victimei în prezența celor doi copii minori ai concubinei sale pe care i-a îndemnat să-i aplice și ei lovituri.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțate în latură penală și majorarea cuantumului pedepsei aplicate spre limita maximă, în scopul de a se realiza prevenția generală și specială.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar sub toate aspectele de fapt și de drept și în limitele prevăzute de art.371 alin.2 Cod procedură penală constată că hotărârea pronunțată este legală și temeinică.

Așa cum rezultă din amplul material probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești, victima - avea vârsta de 80 de ani și locuia singură într-un imobil din satul, comuna cel M, județul În imediata apropiere locuia nepoata după soră a victimei, pe nume care trăia în concubinaj cu inculpatul, relație din care rezultase și un copil care atunci avea vârsta de 1 lună și

Victima dădea o parte din pensia pe care o primea martorei iar aceasta din urmă se ocupa de îngrijirea bătrânei și îi prepara mâncarea. Martora și concubinul ei erau supărați pe victimă fiindcă aceasta întocmise act de vânzare-cumpărare pentru imobilul în care locuia, în favoarea unui nepot care locuia în G, pe nume.

În seara zilei de 30.07.2008 victima a venit la domiciliul inculpatului și al nepoatei unde au servit masa și după ce au consumat alcool, între cei prezenți a început o discuție despre pensia victimei.

Întrucât victima le-a cerut să-i restituie pensia, inculpatul s-a enervat și i-a aplicat acesteia o lovitură cu palma peste față.

Victima a plecat spre domiciliu, iar în urmă a plecat și inculpatul însoțit de cei doi copii ai concubinei sale: în vârstă de 13 ani și în vârstă de 9 ani.

Datorită stării de ebrietate în care se afla, precum și faptului că victima era singură, inculpatul i-a aplicat acesteia lovituri, inițial cu pumnii în față, iar când aceasta a încercat să se ridice de pe pat, inculpatul s-a urcat cu picioarele pe gâtul ei pentru aou cide.

După aproximativ o oră, inculpatul a revenit la imobilul în care locuia victima și constatând că aceasta încă nu decedase i-a mai aplicat o serie de lovituri, cu pumnii în zona feței, după care a plecat acasă unde s-a schimbat de hainele care purtau urme de sânge și s-a culcat.

Așa se explică și concluziile raportului de expertiză medico-legală autopsie întocmit de - Jud. V și în care se precizează că moartea numitei - a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, survenită ca urmare a unei asfixii mecanice prin comprimarea regiunii oronazale, cervicale și toracice, cu excoriații și echimoze periorale, fractura cornului drept al hioidului, fractura cornului drept tiroidian al laringelui și infiltrat sanguin de țesuturi moi cervicale, fracturi ale grilajului costal corespunzător articulațiilor condro-sternale drepte1-5și arcurilor costale stângi2-3.

S-a mai menționat că leziunile au putut fi produse prin comprimarea regiunilor periorală, cervicală și toracică cu mijloace contondente, respectiv degete, palme, zgîrieturi cu unghiile, genunchi, antebrațe, picioare.

Față de această situație de fapt, în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art.174 Cod penal și pentru a cărei săvârșire legea prevede pedeapsa cu închisoarea cuprinsă între 10-20 de ani.

Când prima instanță a individualizat pedeapsa principală aplicată inculpatului și a dozat-o la 14 ani închisoare a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv: limitele de pedeapsă fixate în partea specială (de la 10-20 de ani închisoare); gradul de pericol social al faptei săvârșite și care este dat de natura relațiilor sociale lezate și urmarea produsă; de persoana infractorului care este necunoscut cu antecedente penale, o fire liniștită și care își câștiga cele necesare traiului lucrând pe la săteni; și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală constând în starea de ebrietate în care se afla în momentul săvârșirii faptei, regretul manifestat și poziția procesuală adoptată constând în recunoașterea faptei săvârșite.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că pedeapsa principală aplicată inculpatului, de 14 ani închisoare este necesară și suficientă pentru realizarea scopului pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal și, pe cale de consecință, nu se impune majorarea cuantumului acesteia.

Fiind verificată legalitatea și temeinicia sentinței, urmează ca în baza art.379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Întrucât temeiurile care au impus arestarea preventivă a inculpatului nu s-au schimbat și acestea se păstrează și în prezent, urmează ca în baza art.350 Cod procedură penală să fie menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal se va deduce din pedeapsa ce urmează a executa inculpatul și arestarea preventivă cuprinsă între 28.01.2009 - 12.05.2009.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Resping e ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva sentinței penale nr.61 din 28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, sentință penală pe care o menține.

Menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal, deduce arestarea preventivă a inculpatului de la 28.01.2009, la zi.

Cheltuielile judiciare, din care 200 RON onorariu apărător din oficiu rămân în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:

- -

19.2009.-

2 ex.-

Președinte:Otilia Susanu
Judecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 66/2009. Curtea de Apel Iasi