Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 79/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 79/
Ședința publică din 15 iunie 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 13/5 martie 2009 Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant personal, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se ia o declarație inculpatului apelant, conținutul acesteia fiind consemnat în scris și depusă la dosar, apoi constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul asupra apelului.
Avocatul din oficiu solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea inculpatului pentru lipsa faptei, în temeiul art. 10 lit. a
C.P.P.Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de inculpat, acesta a negat fapta dar instanța de fond din coroborarea probelor administrate în cauză, în mod corect a reținut vinovăția inculpatului.
Inculpatul apelant arată că este nevinovat, că infracțiunea nu are suport, că nu exista nici un motiv ca el să comită această faptă, că a fost condamnat numai pe supoziții, mama sa lăsând și o scrisoare în care arăta cum dorește să fie înmormântată și de ce preot. Susține că victima a căzut între pat, calorifer și fotoliu, că a avut o criză de epilepsie, iar el a reușit cu greu să o ridice, iar când s-a întors din baie, victima era din nou căzută și avea și alte lovituri. El a încercat să sune la salvare și nu a știut cum să o ajute pe aceasta neavând cunoștințe medicale. Mama sa era foarte bolnavă și nu a dorit să-i facă nici un rău, iar muzica mergea tot timpul pentru că aceasta se simțea singură. Depune la dosar două memorii, însoțite de copia scrisorii de adio a mamei sale și de copia certificatului medical constatator al morții victimei.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 13/5 martie 2009 Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-, în baza art.175 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat pe inculpatul G (fiul lui și, născut la 27.02.1967 în O, jud. C-S, cetățean român, studii 12 clase, agent pază la Agenția Română de Securitate, divorțat, situația militară satisfăcută, domiciliat în O,-, jud. C-S, CNP -) la 15 ani închisoare.
În baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 115/27.06.2007 a Judecătoriei Oravița, rămasă definitivă prin neapelare la 9.07.2007, și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse.
S-a adăugat această pedeapsă la pedeapsa stabilită mai sus și în consecință, s-a dispus ca inculpatul să execute 16 (șaisprezece) ani închisoare.
În baza art. 65 al. 2 Cod penal, coroborat cu art. 175 al. 1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a, c Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a scăzut din durata pedepsei principale timpul reținerii și al arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 11.05.2008 și până la punerea sa în libertate, conform celor dispuse prin încheierea nr. 14/11.05.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- (în ceea ce privește măsura preventivă a reținerii) și respectiv începând cu data de 6.06.2008 și până la zi (în ceea ce privește măsura preventivă a arestării).
În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul C-S a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S din data de 03.10.2008, înregistrat pe rolul Tribunalului C-S sub dosar nr-, a fost trimis în judecată inculpatul G, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în seara zilei de 10.05.2008, a exercitat acte de agresiune asupra mamei sale -, cauzându-i decesul.
În cauză s-au administrat probe testimoniale și probe cu înscrisuri, s-a luat declarație inculpatului, s-a acvirat dosarul de urmărire penală nr. 198/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, dosar din a cărui analiză, coroborată cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești, s-a reținut următoarea stare de fapt:
În seara zilei de 10.05.2008, în apartamentul în care a locuit împreună cu mama sa, victima, inculpatul a exercitat acte de agresiune asupra acesteia, cauzându-i decesul.
Inculpatul G nu a recunoscut săvârșirea faptei penale, acesta declarând că, în data de 10.05.2008 s-a aflat acasă, la apartamentul din O, unde a locuit împreună cu mama sa -, în vârstă de 79 ani. Potrivit versiunii sale, în după amiaza acelei zile a zugrăvit în balcon, apoi în baie, ușa apartamentului fiind încuiată. În timp ce zugrăvea, a consumat Ť. și a ascultat muzică la aparat. În jurul orei 17,30 auzit câinele lătrând, și mergând din baie în ultima cameră a apartamentului să vadă ce s-a întâmplat, a văzut că mama sa este căzută între pat și fotoliu, capul fiind sub fotoliu. A tras-o, a luat-o în brațe și așezat-o pe pat cu capul în sus. A observat că aceasta are sânge pe față, este agitată și se zbătea; încercând să o liniștească, a afirmat că a înțeles că o doare capul și stomacul. A mers apoi la baie, să ia un prosop pentru aoș terge. Când a revenit, a găsit-o din nou pe jos, pe, cu capul spre ușă. A așezat-o din nou pe pat, pe spate. A șters-o de sânge, a frecat-o la mâini și față, dându-și seama că a decedat. Inculpatul mai declară că în aceste moment s-a pierdut și nu a mai știut să dea telefon la salvare, găsind-o la telefon pe concubina sa -. Aceasta a venit la apartament și, văzând victima - pe - i-a spus inculpatului că a omorât-o, după care a plecat. Mai târziu, în fața instanței de judecată, a explicat reacția respectivă prin aceea că a fost tulburată de vederea unui mort și din cauza spaimei. Ulterior, la fața locului au venit salvarea și organele de poliție.
Din raportul medico-legal nr. 84/D din 11.05.2008, avizat de T, a rezultat că victima a prezentat 21 semne de violență externe, precum și fisură temporal stânga, fractură intruzivă la marginea superioară gingivală și inclavarea porțiunii drepte a lucrării proteice la nivelul epiglotei și subepiglotic intratraheal.
Detaliindu-se, s-a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat, potrivit spicuirilor din același raport medico-legal: I mecanice prin: a) aspirat subepiglotic intratraheal de corp străin (lucrare proteică); b) aspirat sanguin traheobronșic; II. cranio-cerebral și facial acut (fractură liniară temporal stânga, hematon subdural temporal stânga, contuzie cerebrală și de trunchi cerebral, fractură bază piramidă nazală, fractură maxilar superior supragingival ). Leziunile de violență descrise la punctul 2 și 3 din raport, respectiv echimoza intens roșiatică-violacee periorbitar laterală și subfuziunea subconjuctivală ambii, pe toată suprafața, s-au putut produce prin lovirea directă și repetată cu și sau de corpuri/planuri dure. În cazul leziunilor descrise la punctele 10, 12 și 16 din raport (echimoză inferioară și superioară, excoriație în zona sumentonier paramediar dreapta, echimoză submentonier bilateral) precum și a fracturii supragingivale, organele de urmărire penală au apreciat că nu se poate exclude asocierea și a altor mecanisme de producere (compresiunea cu/de planuri dure, sufocarea victimei), urmată de dislocarea și aspirarea lucrării proteice. S-a mai apreciat că moartea datează din noaptea de 10/11.05.2008.
Din aceste concluzii medico-legale s-au desprins și aspecte privind o serie de alte caracteristici. Astfel, la nivelul ochilor au existat mai mult decât minimum două lovituri directe. Cuvântul "repetat" specifică faptul că au existat mai multe lovituri directe la nivelul ambilor ai victimei. De asemenea, s-a concluzionat că asocierea și a altor mecanisme de producere, ca compresiunea și sufocarea, nu pot fi înțelese decât ca și acțiuni directe produse de o altă persoană, prin aceste mecanisme producându-se dislocarea și aspirarea (inclavarea) lucrării proteice ce a cauzat asfixia.
S-a apreciat deci, că există mai multe leziuni produse prin lovire și acțiune directă, activă, leziuni ce nu puteau fi produse decât de o altă persoană, și care au condus la realizarea procesului tanatogenerator. În mod logic, în acest context de acțiune agresivă realizată de inculpat, se poate considera că și celelalte leziuni cauzate victimei au fost produse de același inculpat ca urmare a lovirii cu și de corpuri/planuri dure. Nu se poate disocia în părți acțiunea agresivă din care să rezulte că o parte a leziunilor au fost produse prin lovire directă și activă și că, o altă parte a leziunilor au fost produse din căderea victimei fără a avea vreo legătură cu latura agresivă directă și activă. În acest caz, întreaga acțiune violentă nu poate fi privită decât ca un tot unitar, acțiune violentă ce a dus la moartea victimei.
Din întreg ansamblul probatoriu administrat în cursul urmării penale și în faza de cercetare judecătorească, în vederea aflării adevărului și lămuririi cauzei sub toate aspectele, în acord cu dispozițiile art. 62 Cod procedură penală, s-a desprins concluzia că, în realitate, acțiunea agresivă realizată de inculpatul Gaî nceput în jurul orei 19,00, prin tragerea bruscă și violentă a victimei în casă, de la balconul apartamentului, victima strigând să fie lăsată în. De la același apartament se auzea muzică din ce în ce mai tare. Este elocventă în acest sens declarația martorului (fila 28 dosar cauză), care atestă atât revărsarea muzicii la maximum din apartamentul în care locuiau inculpatul și victima, în intervalul 16,00 sau 17,00 și până în jurul orei 18,00 zilei de 10.05.2008, fiind precizate chiar și melodiile respective, cât și faptul că tocmai în respectivul interval mama inculpatului - după ce-i reproșase acestuia sonorul prea ridicat - a fost trasă de el în interiorul apartamentului, cu toate că aceasta s-a opus și i-a cerut să o lase în, inculpatul închizând apoi ușa balconului și mărind volumul aparatului care emitea melodiile respective.
Declarația respectivului martor se coroborează cu declarația martorei (fila 26 dosar cauză), aceasta atestând la rândul ei intensitatea foarte mare la care se auzea muzica din apartamentul inculpatului, prezența victimei pe balcon anterior măririi volumului aparatului care emitea muzica, dar și faptul că regula în locuința victimei și a inculpatului era ca ușa de la balcon să fie în permanență deschisă, în general pentru aerisire. Dată fiind activitatea desfășurată de inculpat în ziua respectivă (zugrăvitul în interiorul apartamentului), cât și vremea favorabilă, este cu atât mai surprinzătoare închiderea ușii de la balcon de către inculpat, posterior tragerii cu forța în casă a victimei și anterior măririi la o intensitate și mai mare a volumului aparatului la care se asculta muzică.
Dat fiind faptul că în mare parte probele administrate, altele decât cele tehnice, sunt circumstanțiale, mulți martori referindu-se la raporturile dintre inculpat și victimă de-a lungul timpului, la modul în care victima își desfășura activitatea de zi cu zi, la bolile de care suferea aceasta sau la relațiile de prietenie sau de concubinaj pe care le avusese anterior inculpatul cu diferite femei, relații după caz mai bune sau mai rele, acestea nu sunt de natură să creeze cadrul necesar răsturnării concluziilor desprinse pe baza celor învederate prin înscrisurile medicale menționate mai sus, coroborate cu declarațiile celor doi martori indicați în paragraful anterior, probe care la rândul lor au condus la înlăturarea prezumției de nevinovăție de care beneficia inculpatul. Toate apărările sau aspectele secundare legate de amănunte privind moartea victimei, pe care inculpatul a încercat să le deturneze în favoarea sa, cu scopul de a crea aparența intervenției unei morți accidentale a mamei sale, pot fi explicate pe baza respectivelor probe, cu toate că dat fiind specificul săvârșirii faptei (mediul închis în care trăiau cei doi, aparenta lipsă de sociabilitate a acestora, lipsa oricărui martor direct la comiterea faptei, bolile de care suferea victima de o perioadă mai lungă de timp, starea de iritare pe care se pare că o manifesta aceasta în anumite împrejurări) este inerentă crearea anumitor deducții în acest sens.
Astfel, stropii de sânge rezultați în urma agresiunii victimei, găsiți în mai multe părți ale apartamentului, în special în camera victimei, observându-se chiar pe tavanul camerei, deasupra canapelei, pe o suprafață de 50 x 50 cm (din raportul de constatare tehnico-științifică nr. - din 09.06.2008 al Institutului de Criminalistică rezultând că urmele prelevate prin răzuire de pe tavan reprezintă sânge uman aparținând grupei sanguine 0I, grupă de sânge aparținând victimei, conform Buletinului de analiză biocriminalistică nr. 65/2008), s-ar putea datora - așa cum a susținut chiar avocata inculpatului - faptului că inculpatul și-a scuturat mâinile de sânge, însă nu neapărat ca urmare a faptului că ar fi încercat să-l șteargă, ci mai degrabă în urma acțiunii sale violente caracterizată prin numeroasele lovituri aplicate mamei sale.
Nu prezintă nici o relevanță direct relaționată cu existența faptei și cu modul de săvârșire a acesteia, aspectul că - după cum rezultă din corespondența transmisă instanței de Spitalul Județean de Urgență Reșița, Serviciul Județean de Ambulanță sau de Spitalul din O - victima a mai fost transportată anterior la sau prin intermediul acestor instituții medicale pentru a-i fi acordate îngrijiri, date fiind problemele sale medicale. Nu prezintă de asemenea importanță faptică aspectele legate de ajutorul pe care inculpatul i l-ar fi dat mamei sale, faptul că aceasta avea perioade când își făcea singură cumpărăturile, după cum nu prezintă o importanță concretă nici aspectele legate de comportamentul anterior pe care inculpatul l-ar fi avut față de concubinele sale. Toate acestea sunt, după cum s-a arătat mai devreme, dovezi circumstanțiale, comportamentul anterior al inculpatului fiind reflectat din punct de vedere penal în cuprinsul cazierului său judiciar.
În ceea ce privește încercarea de explicare prin autoaccidentare a numeroaselor leziuni depistate pe corpul victimei, încercare asupra căreia au insistat atât inculpatul, cât și apărătoarea sa (în special în faza de dezbateri), ea este neutralizată în mod științific prin concluziile detaliate și argumentate ale raportului medico-legal întocmit în cauză, prezentat anterior în amănunțime, concluzii care fără putință de tăgadă exclud ca unică cauză a acestor leziuni autoaccidentarea, stabilindu-se că în realitate a fost vorba de o acțiune violentă externă.
În drept, fiind stabilită vinovăția fiului victimei, s-a constatat de către prima instanță că inculpatul Gas ăvârșit o faptă penală ce constituie infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 175 lit. c Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.37 lit.a Cod penal (după cum reiese din fișa de cazier judiciar a acestuia).
Față de inculpat s-a reținut starea de recidivă, deoarece prin sentința penală nr. 115/27.06.2007 a Judecătoriei Oravița, definitivă la 09.07.2007, acesta a fost condamnat la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 din OUG 195/2002.
În consecință, în baza art. 175 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, Tribunalul C-S l-a condamnat pe inculpatul la 15 ani închisoare, considerând că acest cuantum al pedepsei este suficient pentru realizarea scopului preventiv, educativ și punitiv al acesteia.
În baza art. 83 Cod penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 115/27.06.2007 a Judecătoriei Oravița și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse.
A adăugat această pedeapsă la pedeapsa stabilită mai sus și în consecință, a hotărât că inculpatul va executa 16 ani închisoare.
În baza art. 65 al. 2 Cod penal, coroborat cu art. 175 al. 1 Cod penal, Tribunalul C-S a dispus aplicarea pedepsei complementare constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale de către inculpat.
În baza art.71 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, c Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, a scăzut din durata pedepsei principale, timpul reținerii și al arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 11.05.2008 și până la punerea sa în libertate, conform celor dispuse prin încheierea nr. 14/11.05.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- (în ceea ce privește măsura preventivă a reținerii) și respectiv începând cu data de 6.06.2008 și până la zi (în ceea ce privește măsura preventivă a arestării).
S-a dispus deducerea în această manieră, întrucât inițial Tribunalul C-S a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului, după ce organul de urmărire penală instituise măsura preventivă a reținerii, inculpatul fiind doar ulterior arestat, în baza deciziei penale nr. 600/R/05.06.2008 a Curții de Apel Timișoara, urmând ca respectiva măsură să fie pusă în aplicare începând cu data prinderii inculpatului. Conform încheierii dispusă de aceeași instanță la data de 12.06.2008 în dosar nr-, s-a confirmat punerea în executare a mandatului de arestare la data de 06.06.2008.
În conformitate cu dispozițiile art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, constatându-se că nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării, prelungirii și menținerii ulterioare a respectivei măsuri.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul G, apelul formulat nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății de către apărătorul din oficiu al inculpatului, care a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii penale apelate și achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. a C.P.P. fapta penală reținută în sarcina inculpatului neexistând.
Inculpatul, în ultimul său cuvânt, ca și în memoriul scris depus la dosar, a invocat nevinovăția sa în ceea ce privește uciderea mamei sale, dezvoltând pe larg ideea că în toate demersurile pe care le-a făcut, a dorit să-și ajute mama care s-a aflat într-o criză de epilepsie, însă nu a avut cunoștințele medicale necesare pentru a-i acorda primul ajutor și în aceste condiții, a decedat, ca urmare a înghițirii protezei dentare, prin sufocare. Acesta a mai explicat că numeroasele leziuni care au fost constatate pe corpul victimei, s-au datorat căderii sale și lovirii sale de anumite obiecte care s-au aflat în cameră, iar inculpatul nu a lovit-o cu sau de anumite obiecte.
Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art. 371 alin. 2.C.P.P. instanța constată că apelul formulat de către inculpatul G este nefondat, hotărârea Tribunalului C-S fiind temeinică și legală.
Astfel, pe baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de omor calificat, în forma prev. de art. 175 lit. c Cod Penal, încadrarea juridică a faptei fiind cea legală.
Criticile formulate de către apărătorul inculpatului, cât și de acesta personal, s-au referit la modul în care au fost interpretate probele dosarului, aceștia susținând nevinovăția inculpatului în cauză, solicitându-se achitarea în temeiul art. 10 lit. a
C.P.P.Din întregul material probator existent în cauză s-a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului în ceea ce privește uciderea numitei, mama sa, în sensul că inculpatul la data de 10.05.2008 a exercitat acte de violență asupra acesteia, cauzându-i decesul, acest lucru rezultând în mod indubitabil din studierea raportului medico-legal nr. 84/D/11.05.2008 avizat de T, care a constatat că victima prezenta 21 semne de violență externe, precum și o fisură temporal stânga, fractură intruzivă la marginea superioară gingivală, dar și inclavarea porțiunii drepte a lucrării proteice la nivelul epiglotei și subepiglotic intratraheal.
Instanța de fond în mod judicios a coroborat probele administrate în cauză, respectiv concluziile raportului medico-legal arătat mai sus, cu declarațiile martorilor, care au observat că în apartamentul victimei, în ziua de 10.05.2008, în intervalul orar 16,00 - 18,00, muzica se auzea la o intensitate foarte mare, și că în mod neobișnuit, ușa balconului a fost închisă, deși obișnuința era ca aceasta să fie deschisă pentru aerisire, cu atât mai mult că în ziua respectivă inculpatul a zugrăvit în interiorul apartamentului iar vremea era favorabilă. martori au atestat faptul că închiderea ușii de la balcon s-a produs în condițiile arătate mai sus, după ce victima a fost trasă cu forța în casă.
În speța de față nu pot fi acceptate apărările formulate de către inculpat în sensul nevinovăției sale, acesta încercând să creeze o imagine favorabilă pentru el, în sensul că și-ar fi ajutat mama atunci când s-a aflat într-o criză de epilepsie, însă nu a avut suficiente cunoștințe medicale pentru a interveni în mod eficient, iar încercarea de explicare de autoaccidentare a victimei a fost demontată de concluziile raportului medico-legal, probă științifică, care a stabilit că în realitate a fost vorba de o acțiune violentă externă.
Din coroborarea întregului material probator existent în cauză, s-a stabilit în mod indubitabil că inculpatul a produs moartea victimei ca urmare a acțiunii sale violente, concretizată prin numeroasele lovituri aplicate mamei sale, fiind răsturnată prezumția de nevinovăție, astfel că instanța de fond a dispus condamnarea sa în mod temeinic.
Faptul că inculpatul a negat în permanență săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, nu este de natură să schimbe argumentele aduse în sprijinul acuzației făcute de către organul de urmărire penală, care a administrat suficiente probe în dovedirea vinovăției inculpatului și care în apărare nu a putut prezenta probe care să demonteze această acuzație.
În ceea ce privește dozarea pedepsei, se constată că prima instanță a aplicat o pedeapsă în raport cu gravitatea faptei sale, împrejurările în care a fost comisă infracțiunea reținută în sarcina sa, circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist și a negat săvârșirea infracțiunii de care a fost acuzat, îngreunând astfel aflarea adevărului de către organele judiciare, cuantumul pedepsei, de 16 ani închisoare, fiind de natură să conducă la realizarea scopului pedepsei prev. de art. 52.
Cod PenalInstanța va menține în continuare starea de arest a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie verificată în termenul legal de 60 de zile și va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la 5 martie 2009 la zi.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 379 pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat apelul formulat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 13/5 martie 2009 Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 383.C.P.P. rap. la art. 350.C.P.P. menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 381.C.P.P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestului preventiv începând cu data de 5 martie 2009, la zi.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, către Baroul Timiș.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
G - - -
GREFIER,
- -
Red.Gh./18.06.2009
Tehnored./3 ex./19.06.2009
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 79/
Ședința publică din 15 iunie 2009
În baza art. 379 pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat apelul formulat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 13/5 martie 2009 Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 383.C.P.P. rap. la art. 350.C.P.P. menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 381.C.P.P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestului preventiv începând cu data de 5 martie 2009, la zi.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, către Baroul Timiș.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
COPIA DECIZIEI PENALE NR. 79/
Ședința publică din 15 iunie 2009
În baza art. 379 pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat apelul formulat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 13/5 martie 2009 Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 383.C.P.P. rap. la art. 350.C.P.P. menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 381.C.P.P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestului preventiv începând cu data de 5 martie 2009, la zi.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, către Baroul Timiș.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
ss. indescifrabil ss. indescifrabil
Pentru conformitate cu originalul,
GREFIER,
- -
Tehnored.
1 ex./16.06.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- 16 iunie 2009
CĂTRE,
PENITENCIARUL TIMIȘOARA
- BIROUL EVIDENȚĂ -
Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 79/A din 15.06.2009, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. de mai sus, s-au hotărât următoarele:
"În baza art. 379 pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat apelul formulat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 13/5 martie 2009 Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 383.C.P.P. rap. la art. 350.C.P.P. menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 381.C.P.P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestului preventiv începând cu data de 5 martie 2009, la zi.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, către Baroul Timiș.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2009."
Urmează ca dvs. să luați măsurile care se impun conform acestei hotărâri.
JUDECĂTOR, GREFIER,
G - - -
Tehnored.
2 ex./16.06.2009
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu
