Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 80/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.80/
Ședința publică din 18 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 139/18.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul-apelant, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, prezentă partea civilă intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, inculpatul-apelant, solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de amânare formulată de inculpatul-apelant.
Procurorul se opune cererii, arătând că s-a mai acordat un termen de judecată pentru acest motiv.
Apărătorul din oficiu al inculpatului-apelant nu se opune.
Partea civilă-intimată se opune cererii.
Instanța, având în vedere faptul că a fost acordat deja un termen în vederea angajării unui apărător ales, respinge cererea formulată de inculpatul-apelant.
Se procedează la audierea inculpatului-apelant, după ce i-au fost aduse la cunoștință disp. art. 70.C.P.P. declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
Instanța acordă cuvântul cu privire la probe.
Inculpatul-apelant solicită audierea martorei și, pentru a dovedi faptul că nu se susține afirmațiile conform cărora ar avea o conduită periculoasă, respectiv pentru a dovedi că martorii nu au declarat adevărul în acest sens și reaudierea martorului. Totodată, solicită efectuarea unei contraexpertize a certificatelor medico-legale ale victimelor, a se efectua o expertiză a urmei papilare de pe cutia de bere, o expertiză a celor patru pahare pe care se afirmă că ar fi fost găsite urme papilare neidentificate a se emite adresă la Penitenciarul Timișoara pentru a se solicita a fi verificat termenul de valabilitate al creditului cartelei telefonice și pentru a se solicita desfășurătorul convorbirilor telefonice purtate din penitenciar cu sora sa. Mai solicită reconstituirea faptei, a fi supus la testul poligraf.
Instanța acordă cuvântul asupra probelor solicitate.
Procurorul solicită respingerea probelor solicitate ca nefiind utile soluționării cauzei, raportat la probele științifice ce au stat la baza condamnării.
Partea civilă-intimată, solicită respingerea acestor probe.
Instanța, în deliberare, cu privire la probele solicitate de inculpatul-apelant, le respinge ca nefiind utile cauzei, având în vedere probele științifice deja administrate la instanța de fond.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art.379 Cpp, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul solicită admiterea apelului formulat de parchet, desființarea sentinței primei instanțe și în rejudecare, să se dispună confiscarea corpurilor delicte, precum și a se aplica pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza I
Cod PenalCu privire la apelul declarat de inculpat, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Apărătorul din oficiu al inculpatului-apelant, avocat, solicită achitarea acestuia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. c C.P.P. iar în subsidiar solicită aplicarea unei pedepse mai mici.
În privința apelului declarat de parchet, solicită respingerea acestuia.
Partea civilă-intimată solicită respingerea apelului declarat de inculpat, iar cu privire la apelul declarat de parchet, lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul-apelant, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 139/18.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, in temeiul art 174 alin 1 si art 176 alin 1 lit b si c cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 01.09.1979 în T, jud. T, CNP -, domiciliat în com., sat - M nr. 55 B, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 4/01.02.2008 emis de Tribunalul Timiș, la: pedeapsa detentiunii pe viata si interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a si b cod penal pe o durata de 5 ani pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav
In temeiul art 71 cod penal a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit a teza 2, lit b cod penal pe durata executarii pedepsei principale
In baza art. 350 cod pr pen s-a menținut starea de arest a inculpatului si in baza art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa durata arestului preventiv începând cu data de 21 02 2008 si pana la zi
In baza art 14 si 346 cod pr pen si art 998 si urm cod civil a fost admisă in parte actiunea civila formulata de partea civila si a fost obligat inculpatul sa achite in favoarea acesteia suma de 3962 lei cu titlu de daune materiale lei si suma de 50 000 lei cu titlu de daune morale. Au fost respinse in rest pretentiile civile.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 58/P/2008 din data de 09.06.2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 12.06.2008 sub număr unic de dosar -, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. b și c Cod penal.
Prin actul de inculpare s-a reținut că în data de 28.01.2008 în localitatea - M, în imobilul nr. 118 de pe strada a --a, au fost găsite trupurile neînsuflețite ale numiților, de 76 de ani, și, de 73 de ani, care purtau urmele unor agresiuni extreme, în locuință fiind urme dintr-o substanță brun-roșcată ce părea a fi sânge.
După cercetarea la fața locului, s-a constatat printr-un act medico-legal preliminar că decesul lui a fost de natură violentă și s-a datorat hemoragiei masive prin multiple plăgi înjunghiate la nivelul gâtului și toracelui. Aceste leziuni de vilență s-au putut produce prin loviri directe și repetate cu un corp înțepător - tăietor cu o singură tăioasă, moartea datând din data de 27.01.2008. ulterior aceste concluzii au fost confirmate și detaliate prin raportul de autopsie medico-legală nr. 52/A/02.03.2008. Se mai arată că decesul numitei a fost de natură violentă, fiind cauzat de plăgile înjunghiate în zona cardiacă și pulmonară. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire directă cu un corp tăietor înțepător. Aceste concluzii au fost confirmate și detaliate prin raportul de autopsie nr. 51/A/29.01.2008.
In urma constatărilor la fața locului, a fost valorificată o urmă papilară află pe o cutie de bere din aluminiu marca. a fost găsită pe podeaua primei camere a imobilului, răsturnată, berea fiind consumată parțial. U papilară de pe cutia de bere a fost depistată ca aparținând inculpatului, acesta în anul 1997 fusese condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. Această cutie de bere a fost adusă la locuința victimelor de către fiica acestora în data de 12.01.2008, de ziua tatălui său.
Pe masa din locuință au fost găsite diverse pahare de plastic cu resturi de suc, un pet de 2 litri cu suc Fanta și alte produse alimentare care au dus la concluzia că victimele avuseseră musafiri în data de 27.01.2008.
La fața locului nu au fost depistate urme de răvășire și căutare, fiind găsite diverse sume de bani, sub fața de masă din camera de dormit și în lada pentru lenjeria de pat din camera de dormit, astfel încât modul de amplasare a locurilor unde au fost depistați banii sugerează că acești bani ar fi fost găsiți cu ușurință dacă omorul ar fi fost săvârșit în scopul jafului. S-a apreciat că nici numărul M de leziuni suferite de victime nu susține o asemenea ipoteză.
Fiica victimelor, numita, a arătat că la data de 27.01.2008, între orele 13.30 și 14.00, a fost la părinții săi, la un parastas, arătând totodată și faptul că părinții săi erau teferi când musafirii au plecat. Dar a arătat că părinții săi foloseau ocazional la muncile gospodărești diverse persoane din sat, printre care și pe inculpatul, și că știe că în luna ianuarie 2008 inculpatul se înțelesese cu mama sa să vină în zilele următoare datei de 12.01.2008 să-i sape grădina. nu a mai venit, astfel încât a fost tocmită o vecină pentru această muncă. Fiica victimelor nu a observat lipsa vreunuia dintre lucrurile din casă cu ocazia cercetării la fața locului.
Se mai arată că inculpatul, după data de 12.01.2008, a venit o singură dată la locuința victimelor, într-o zi de duminică, respectiv în data de 13.01.2008, când i-a cerut acestuia să vină în altă zi, iar nu duminica - zi nelucrătoare, aspecte relatate de fiica victimelor, care a discutat la telefon cu mama sa după data de 19.01.2008, iar următoarea vizită la părinți a făcut-o în data de 26.01.2008, când mama sa i-a spus că nu i-a mai permis inculpatului să-i lucreze grădina, pentru că nu a venit la timp.
Organele de urmărire penală au ajuns la concluzia că inculpatul și-a lăsat urma papilară pe cutia de bere găsită pe jos, răsturnată, după data de 26.01.2008, întrucât inculpatul nu a mai avut acces în imobilul soților în perioada cuprinsă între 12.01.2008 și 26.01.2008.
Aflând atât de la fiica victimelor, cât și de la martorii audiați în cauză, că inculpatul lucra în mod ocazional pentru victime, organele de urmărire penală s-au deplasat la locuința acestuia, unde a fost găsit doar tatăl inculpatului, numitul, a confirmat că fiul său lucra ocazional pentru victime, însă nu a putut indica locul unde poate fi găsit fiul său. În curtea imobilului, care se afla într-o stare avansată de degradare, au fost găsite urmele evidente ale unui foc ce fusese aprins recent și în V acestuia au fost depistate fragmente vestimentare, printre care cele ale unei perechi de pantaloni din material reiat, negru, și o lamă de cuțit, cu mânerul ars, lucruri ce au fost predate de către tatăl inculpatului organelor de cercetare penală.
Coroborându-se toate aceste aspecte, s-a concluzionat că inculpatul este cel care în data de 27.01.2008 a fost la soții acasă și a săvârșit agresiunile descrise asupra acestora, suprimându-le viața.
În probațiune a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 58/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
In cursul cercetarii judecatoresti s-a luat declaratie inculpatului, s-au audiat nemijlocit martorii (fila 108), Jr (fila 109), (fila 110) (fila 111), (fila 112), (fila 113), fila 151, (fila 152), (fila 153) (fila 154), fila 155, fila 170, fila 171,
Din examinarea probatoriului administrat prima instanță a reținut urmatoarea starea de fapt:
La data de 28 01 2008 vecinii imobilului cu nr 118 str a --a - au gasit trupurile neinsufletite ale victimelor de 76 ani si de 73 ani, care prezentau multiple urme de lovituri si zaceau pe podea. Prin raportul de constatare preliminar s-a stabilit ca moartea celor doi a fost violenta, s-a produs prin loviri directe si repetate cu un instrument tăietor înțepător cu o singura tăioasă si aceasta s-a produs la dat de 27 01 2008, adica in ziua anterioara, fiind o zi de duminica.
In ce priveste autorul faptei, s-a reținut că nu au existat probe directe in conditiile in care nici unul din vecini nu a observat ca in data de 27 01 2008 o persoana necunoscuta sa fi vizitat familia celor doi batrani si fata de declaratiile discordante ale inculpatului si nerecunoasterea faptelor, pentru a stabili vinovatia s-a impus coroborarea unui ansamblu de probe indirecte.
S-a reținut că, fiica celor doi, relateaza ca a fost impreuna cu fiica si ginerele sau in vizita la parintii in acea duminica si a parasit locuinta acestora in jurul orelor 14 00, ora la care parintii urmau sa ia pranzul. Pe de alta parte, martora ( fila 96 dup), vecina a victimelor, relateaza ca in aceeasi zi in jurul orelor 17 00 strigat la fereastra pe si a batut in geam pentru le spune sa isi inchida gâstele care erau la strada, dar nu a primit nici un raspuns astfel ca a dedus ca vecinii nu sunt acasa. S-a apreciat că declaratia acestei martore este concludenta cu privirea la intervalul orar in care se putea produce crima, in conditiile in care este cunoscut ca cele doua victime erau in viata in jurul orelor 14 00, iar in jurul orelor 17 00 cand au fost strigati de acea vecina nu au mai raspuns, ceea ce denota ca nu mai erau in viata. De asemenea in sustinerea faptului ca asasinatul s-a produs in acest interval orar au fost considerate și sustinerile partii vatamate, confirmate si de depozitia acestei martore si a martorului, care arata ca in fiecare zi, in jurul orelor 16 00, victimele isi inchideau pasarile si dadeau drumul la caini, or in aceasta zi, la ora 17 00, nu se intamplase in aceasta modalitate. Pe de alta parte, din concluziile raportului de autopsie medico legal (fila 7 ) pct. 7 s-a reținut de către tribunal ca, urmare a analizei continutului gastric al cadavrului continand alimente nedigerate se poate trage concluzia ca decesul s-a produs la scurt timp dupa ingestia alimentelor, or partea vatamata relateaza ca, in acea zi, dupa plecarea lor, parintii urmau sa serveasca pranzul.
Totodată, prima instanță a reținut faptul că partea vatamata a arătat ca il suspectase pe inculpatul, cunoscut fiind ca acesta iesise de curand din inchisoare, iar parintii au acceptat ca acesta sa ii ajute in gospodarie, in ciuda recomandarilor sale de a se feri de o persoana care a mai fost inchisa anterior. De asemenea, s-a reținut că martorii audiati nu isi amintesc sa-l fi vazut pe inculpat la locuinta celor doi nici la data savarsirii faptei si nici anterior acestui moment, dar partea vatamata relateaza ca a avut o discutie cu mama sa prin care ii spunea ca inculpatul s-a oferit sa le lucreze gradina si a venit cu acest scop intr-o duminica, respectiv in 13 01 2008. Din considerente religioase mama partii vatamate nu a acceptat ca acesta sa lucreze gradina intr-o zi de duminica si astfel au renuntat la serviciile sale, efectuand lucrarea cu alta persoana. Ceea ce este cert, în opinia tribunalului, este ca inculpatul cunostea victimele si casa acestora, desi rezulta din spunele partii vatamate si a vecinilor ca nu a lucrat prea mult la acestia.
Se mai reține că inculpatul nu a mai fost vazut in localitate de tatal sau si rudele sale din aceeasi zi a mortii celor doua persoane. Inculpatul locuia in impreuna cu tatal sau, dar in camere separate. Conform depozitiei tatalui sau si a surorii sale martora, inculpatul a venit in vizita la locuinta surorii sale in jurul orelor 09 00 dimineata. Aici inculpatul impreuna cu concubinul surorii sale, martorul si cu tatal inculpatului au consumat vin, dupa care in jurul orei 12 00 inculpatul si au plecat la birtul " La " din localului, respectiv martora isi aminteste ca i-a vazut pe cei doi in bar, initial inainte de ora 14 00 pe o perioada scurta, apoi o ora mai tarziu, consumand amandoi votca.
Martorul a relatat in fata primei instante ca l-a insotit pe inculpat la bar si s-au inteles sa mearga si la familia, familia unchiului inculpatului, pentru a-l intreba daca are sa-i imprumute bani, dupa care s-au intors la bar. Acelasi martor a mai aratat ca s-au intors la bar dar la scurt timp, dupa ora 14 00, intrucat fusese chemat acasa de concubina sa, s-a intors. Pe drum l-a insotit si inculpatul si s-au despartit la intersectia cu strada a --a, respectiv strada unde locuiau victimele.
S-a retinut ca atat martorul, cat si si fiul lor jr confirma faptul ca inculpatul a venit la ei cu scopul de a imprumuta bani putin dupa ora 12 00 si ca era asteptat afara de martorul.
De asemenea, familia a relatat ca inculpatul i-a mai vizitat in aceeasi zi in jurul orelor 18 00 - 19 00 iar de la acest moment a disparut.
Acest moment prezinta relevanta, in opinia Tribunalului, sub urmatoarele aspecte: urmare a verificarilor efectuate de organele de ancheta la domiciliul inculpatului, unde a fost gasit tatal acestuia, in curtea imobilului au fost găsite urmele evidente ale unui foc ce fusese aprins recent și în V acestuia au fost depistate fragmente vestimentare, printre care cele ale unei perechi de pantaloni din material reiat, negru, și o lamă de cuțit, cu mânerul ars.
Din depozitia martorilor si a martorilor, si a fiului sau jr s-a reținut de prima instanță ca duminica dimineata pana la ora 14 00 cand inculpatul a fost lasat in apropierea strazii unde locuiesc victimele acesta era imbracat cu o pereche de pantaloni din material reiat negru (sau inchisi la culoare) avea un fes sau o gluga de culoare deschisa pe cap si jacheta inchisa la culoare. In jurul orelor 18 00-19 00, cand a vizitat familia martorii acestia isi amintesc ca nu mai era imbracat cu aceleasi haine. În opinia primei instanțe, acest lucru confirma ipoteza ca, dupa savarsirea faptei, inculpatul s-a deplasat la el acasa și a incercat sa scape de obiectele vestimentare si arma folosita.
Prima instanță a reținut că inculpatul a declarat initial, cu ocazia audierii in vederea confirmarii mandatului de arestare, fila 131, ca nu isi aminteste ce a facut in acea zi de duminica dar sustine ca a dorit sa plece in Italia la mama sa si chiar in ziua plecarii a ars haine in fata casei pentru a-si praji slanina iar cutitul probabil l-a uitat langa foc.
S-a mai reținut că, ulterior, in declaratia data cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, fila 135 dup, relateaza ca isi aminteste ca i- fi vizitat pe cei doi batrani in data de 27 01 2008 dar nu stie ce s-a intamplat intrucat era beat, dar isi aminteste de o cearta si de faptul ca s-a trezit pe- din. Sustine ca a data foc la hainele cu care era imbracat si la cutitul din buzunarul jachetei intrucat erau murdare de sange si a banuit ca a facut ceva. Mai sustine ca a hotarat chiar in acea noapte sa fuga in Italia stiind ca ramasesera amprentele sale la sotii si banuind ca a facut ceva.
In fata instantei de fond inculpatul a susținut ca a fost la locuinta celor doi batrani in jurul orelor 17 -18, ca a intrat pe poarta deschisa si a intrat in casa pe o usa laterala pe care mai intra cand venea la lucru la cele doua victime. Sustine ca in bucatarie l-a vazut pe culcat pe o parte si a constatat ca era decedat. L-a scuturat pentru a-l trezi. Dupa acest moment a constatat ca are urme de sange pe maini si pe haine. Ulterior a remarcat si prezenta unui cutit plin de sange si prezenta unei doze de bere la picioarele victimei. Sustine ca a parasit in viteza imobilul fiindu-i frica de eventualul agresor, s-a spalat pe maini la chiuveta din bucatarie si a plecat acasa unde si-a ars hainele si si-a schimbat imbracamintea. A mai relatat ca dupa acesta moment s-a hotarat sa plece in Italia pentru ca nu avea bani pentru a-si lua un avocat, dar inainte a fost din nou in vizita la matusa sa.
Prima instanță a stabilit ca declaratiile chiar oscilante ale inculpatului, probeaza doua imprejurari concludente anume aceea ca a fost la locuinta victimelor in data de 27 01 2008 in intervalul aproximativ dintre ora 14 00 si 18 00, ca a avut asupra sa un cutit (lucru confirmat de martori si indirect din depozitia sa) ca ulterior si-a ars hainele cu care fusese imbracat care erau pline de sange si cutitul cu scopul de a ascunde urmele infractiunii. Aceste imprejurari rezulta, în opinia Tribunalului Timiș si din probele materiale puse la dispozitie de organele de ancheta, respectiv fragmentele din pantalonii tip reiat, pe care au fost identificate urme ce puteau fi de sange si o lama de cutit cu manerul ars. Conform raportului de expertiza, fila 1 dup vol -, privind corpul delict prezentat cutit, fiind examinate leziunile produse celor doua victime coroborat cu dimensiunea cutitului ars prezentat, s-a ajuns la concluzia ca majoritatea aveau o lungime de 1,5 cm si in concluzie puteau fi produse cu acel cutit prezentat ca si proba si ridicat de la locuinta inculpatului.
Totodata, urmare a raportului de constatare tehnico stiintifica dactiloscopica, s-a stabilit ca acea doza de bere marca "" ridicata de la locuinta batranilor cu ocazia cercetarii la fata locului continea o urma papilara apartinand inculpatului, iar aceasta proba de asemenea confirma ipoteza, în opinia primei instanțe, ca la data de 27 01 2008, inculpatul a fost in locuinta celor doi batrani, ca, urmare a faptului ca acestia il cunosteau, l-au servit probabil cu bere. S-a reținut că inculpatul initial a negat faptul ca ar fi fost in acea duminica la locuinta victimelor, ulterior a susținut ca a fost dar datorita faptului ca era in stare de ebrietate nu isi aminteste decat ca a avut loc o cearta, ca batranul a strigat la el si ca s-a trezit plin de sange, apoi, in fata instantei, sustine ca el doar a constatat decesul celor doi si, punand mana pe cadavrul lui, s-a murdarit de sange si, stiind ca va fi primul suspectat, a inteles sa dea foc la haine si la cutit si sa paraseasca tara.
De asemenea, s-a apreciat că declaratiile inculpatului se coroboreaza partial cu cele ale martorilor cu privire la imprejurarea ca a parasit localitatea imediat dupa ce ascuns urmele faptelor sale, respectiv duminica in jurul orelor 18 -19. S-a reținut că martorii de mai sus au relatat ca inculpatul a venit la locuinta lor in aceeasi zi, in jurul orelor 18 00 - 19 00, si ca era imbracat cu alte haine decat avea in jurul orelor 12 00 cand i-a vizitat initial. De la acest moment inculpatul nu a mai fost gasit, dar nu le-a relatat martorilor, care ii erau rude, ca intentioneaza se plece in Italia in acea seara, desi era cunoscut ca dorea sa plece la mama si sora sa. S-a mai reținut că în declaratia data in cursul urmaririi penale, martora, fila 92 dup vol 1, relateaza ca isi aminteste ca inculpatul era imbracat altfel, si ca a remarcat ca avea "ceva sub haine umflat ca un balon" si le-a relatat ca merge sa se intalneasca cu un prieten de-al sau pe nume. Chiar daca, dupa trecerea timpului martora nu isi mai aminteste exact daca intr-adevar inculpatul era altfel imbracat instanta concluzioneaza ca este mai concludenta declaratia data de martora imediat dupa savarsirea faptei. Pe de alta parte acest aspect constand in faptul ca inculpatul si-a dat foc la haine duminica 27 01 2008 este dovedit, în opinia Tribunalului Timiș, din înseși declaratiile inculpatului si probele materiale aratate mai sus. Instanta de fond si- format parerea ca membrii familiie sunt ultimii care l-au vazut pe inculpat in acea zi si ca acesta i-a vizitat inainte de a pleca in Italia fara a le comunica motivul plecarii sau destinatia si ca in mod deliberat acesta isi ascunsese sub haine eventuale bagaje. Plecarea intempestiva si fara a da detalii nici macar rudelor, asa cum sustine si inculpatul, s-a apreciat că se datora faptului ca dorea sa se sustraga de la urmarirea penala dupa ce incercase sa ascunda urmele savarsirii faptei.
Prima instanță a reținut faptul că acuzarea precizeaza ca o dovada a vinovatiei inculpatului este o recunoasterea a acestuia fata de sora sa care se afla in Italia. In contextul unei discutii telefonice avute cu martora, sora inculpatului din, aceasta i-a relatat, la cateva zile dupa incident, ca inculpatul a ajuns la ea in Italia si a amenintat-o cu moartea pe ea si pe mama sa, afirmand ca o va omora si pe ea ca si pe cei doi batrani pentru ca va primi aceeasi pedeapsa. Inculpatul aceasta pretinsa amenintare si aceasta recunostere, dar prima instanță a interpretat aceasta sustinere indirecta a numitei nu ca pe o dovada a recunoasterii de catre inculpat, in conditiile in care nu este o recunoastere judiciara ci doar ca pe o proba in sustinerea celorlalte probe analizate mai sus și, totodata, un element de circumstantiere fata de conduita periculoasa inculpatului.
Prima instanță a reținut că la dosarul cauzei mai exista listingul unor convorbiri telefonice efectuate de inculpat in perioada 25 01 2008 - 31 01 2008, prin care se arata ca inculpatul ar fi purtat convorbiri in Italia imediat dupa incident. Totodata din declaratiile martorului G (fila 172 dosar instanta) agent de politie la, a rezultat ca marti, la 2 zile dupa incident, a fost sunat de mama inculpatului care este in Italia, aceasta l-a intrebat daca este adevarat ca inculpatul i-ar fi omorat pe cei doi batrani si i-a comunicat ca acesta se indrepta spre Italia. Martorul declara ca isi mai aminteste ca un alt coleg de la postul de politie a raspuns unui telefon care avea ca expeditor pe sora inculpatului din Italia si care i-ar fi relatat ca inculpatul le-a amenintat cu moartea pe ea si pe mama sa. Instanța de fond si-a format parerea ca aceste telefoane initiate de cele doua femeie, rude apropiate ale inculpatului din Italia, care au condus si la prinderea inculpatului, fac dovada faptului ca ele insele se simteau in nesiguranta prin prezenta inculpatului si au hotarat sa colaboreze cu organele de ancheta pentru prinderea acestuia.
Din coroborarea probelor de mai sus Tribunalul Timiș si-a format parerea ca inculpatul a savarsit faptele pentru care este acuzat. Astfel, in data de 27 01 2008, in intervalul orar cuprins intre orele 14 00- 17 00 inculpatului fiind in stare de ebrietate s-a deplasat la locuinta victimelor, a intrat in imobilul in care acestea locuiau pe o usa laterala. Victimele cunoscandu-l, l-au servit cu prajituri precum si cu bere iar inculpatul, in contextul unor discutii, le-a injunghiat pe ambele parti vatamate cu cutitul pe care il avea asupra sa. Instanta nu si-a putut forma o pararea despre mobilul savarsirii faptei, acest lucru prezentand relevanta in ce priveste individualizarea pedepsei aplicate. Din sustinerile partii vatamate si ale martorilor audiati s-a reținut ca inculpatul efectua diverse activitati in locuinta victimelor in schimbul unor sume de bani si ca, anterior zilei de 27 01 2008, victimele au renuntat la serviciile acestuia pe motiv ca acesta venise sa lucreze intr-o zi de duminica. De asemenea s-a reținut ca in ziua incidentului inculpatul isi propusese sa imprumute bani de la rudele sale, familia care nu i-au oferit acest imprumut. Cu ocazia cercetarilor, s-a stabilit insa ca, la locuinta victimelor, s-au gasit mai multe sume de bani iar partea civila sustine ca nu lipsesc bunuri din locuinta parintilor. Avand in vedere ca este demonstrata imprejurarea ca inculpatul era in stare de ebrietate si ca avea nevoie de bani, tribunalul a concluzionat ca inculpatul s-a deplasat la locuinta victimelor fie cu scopul de a solicita bani, fie in legatura cu intelegerea lor privitoare la munca in gosposdarie care in final urma sa-l conduca tot la obtinerea unor sume de bani, insa aceasta nu poate fi decat o prezumtie care rezulta din coroborarea actiunilor anterioare ale inculpatului. Inculpatul relateaza in una din declaratii ca isi aminteste despre o cearta cu batranul si ca apoi s-a trezit in strada plin de sange. Instanta de fond si-a format parerea ca este posibil ca, pe fondul consumului de alcool si a conduitei sale inclinata spre violenta, inculpatul sa fi reactionat in modalitatea deosebit de agresiva ce rezulta din actul de acuzare fie datorita refuzului batranilor de a mai lucra cu el, fie eventual datorita unui refuz al acestora de a imprumuta bani. S-a avut in vedere faptul ca din raportul de expertiza, fila 7 dosar urmărire penală, prin care este descrisa succesiunea leziunilor victimei, rezulta ca "este posibil sa se fi produs initial leziunile de pe fata posterioara a hemitoracelui stang, agresorul fiind in spatele victimei, in conditiile in care atat victima cat si agresorul erau in picioare, dupa care victima fiind cazuta la pamant agresorul s-a postat deasupra ei". S-a apreciat ca aceasta modalitate de agresiune, respectiv in timp ce victima era cu spatele la inculpat, ar conduce la concluzia ca actiunea inculpatului nu s-a produs in contextul unui conflict deschis cu victimele sau -le posibilitatea de a se apara, ci profitand de varsta si neatentia acestora, probabil motivat de dorinta de razbunare sau de placerea de a suprima viata unor persone. In formularea acestei opinii prima instanta a avut in vedere declaratia olografa a martorului, fila 81 dup, care a fost coleg de celula cu inculpatul in perioada 1997 -1998, si sustine ca acesta in perioada de detentie, ii relata despre diverse metode de ucide oameni, respectiv "cu folie pe fata si intepaturi de cutit".
Totodata tribunalul a remarcat continutul sentintei penale 260/28 mai 1997 Tribunalului T prin care inculpatul a fost condamnat la 12 ani inchisoare, in timpul minoritatii pentru savarsirea unei alte infractiuni de omor deosebit de grav. Din continutul acestei sentinte, fila 73 dup, s-a retinut ca inculpatul a ucis pe numitul, persona in varsta la care locuise 2 ani, in timp ce acesta dormea, initial aplicandu- o lovitura in zona capului cu o barda apoi, mai multe lovituri de cutit in zona toracelui, dupa care i-a sustras mai multe bunuri din locuinta.
Tribunalul Tar emarcat asemanari atat in ce priveste modalitatea de savarsire a acestor doua fapte, a victimelor alese, respectiv persoane in varsta care au capacitatea de reactie redusa, precum si modalitatea de a incerca sa inlature urmele infractiunii.S-a mai observat, in aceeasi sentinta indicata mai sus, ca imediat dupa savarsirea faptei inculpatul a incercat sa ascunda urmele infractiunii, ascunzand victima in dulap, iar covorul si perinile care erau pline de sange in lada patului respectiv sub din baie asemanator cu incercarea de a da foc hainelor purtate cu ocazia savarsirii faptelor in prezenta cauza.
S-a constatat ca atitudinea violenta a inculpatului rezulta si din continutul raportului de expertiza psihiatrica intocmit in cauza (fila 113 dup) in care s-a stability ca acesta a avut discernamant raportat la faptele imputate, respectiv isi pastreaza capacitatea psihica de apreciere critica a consecintelor faptelor sale, dar prezinta "tulburare de personalitate de tip antisocial", si s-a remarcat printr-un comportamentul antisocial repetitiv cu agresiuni repetate din perioada de detentie.
S-a apreciat ca in drept, fapta inculpatului care in data de 27 01 2008 s-a deplasat la locuinta din M victimelor in varsta de 76 de ani si in varsta de 73 de ani, victime pe care le cunostea si in contextul unor discutii cu acestea, profitand de varsta inaintata si neatentia lor le-a aplicat multiple lovituri de cutit, care au condus la decesul acestora intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav, prev de art 176 lit b cod penal.
Prima instanta a stabilit ca activitatea ilicita a inculpatului care caracterizeaza modalitatea agravanta de mai sus, respectiv de omor savarsit asupra doua persoane rezulta din faptul ca uciderea celor doua victime s-a produs in aceeasi imprejurarea, repectiv cu ocazia vizitei avute la locuinta celor doi, la interval de timp foarte apropiat, prezumandu-se ca lovirile repetate cu cutitul asupra celor doua persone varstinice au avut o succesiune foarte rapida in timp, in aceeasi modalitate, respectiv prin aplicarea de multiple lovituri cu cutitul si avand la baza aceeasi rezolutie infractionala, intentia de a suprima viata celor doi.
De asemenea s-a apreciat ca este realizat continutul constitutiv al infractiunii prev de art 176 lit c cod penal, respectiv savarsirea faptei in conditiile in care autorul mai savarsise anterior o infractiune de omor.
S-a retinut ca prin sentinta penala 260/ 28 mai 1997 Tribunalului inculpatul a fost condamnat la 12 ani inchisoare pentru savarsirea infractiuni de omor deosebit de grav, pedepsa pe care a executat- Raportat la aceasta pedeapsa prima instanta a stabilit ca nu exista pluralitatea de infractiuni sub forma starii de recidiva, intrucat aceasta infractiune fost savarsita in timpul minoritarii fiind incidente perevederile art 38 lit a cod penal. S-a apreciat ca sunt indeplinite insa conditiile pentru a se retine in sarcina inculpatului si aceasta modalitate agravanta de savarsire infractiunii, textul art 176 lit c cod penal, stipuland ca este considerat omor deosebit de grav omorul savarsit de o persona care a mai savarsit un omor.
Pentru savarsirea acestei infractiuni, prin cumularea celor doua modalitati agravante de mai sus, Tribunalul Tac onsiderat ca pedeapsa detentiunii pe viata este singura masura de constrangere de natura sa contribuie la indeplinirea cerintelor prev de art 52 cod penal cu privire la scopul pedepsei.
La individualizarea acestei pedepsei s-a avut in vedere pericolul social deosebit de crescut al faptei care rezulta din modalitatea de savarsire a acesteia, respectiv dovedindu-se ca l-a atacat din spate de dupa care acesta fiind cazut la pamant s-a postat deasupra lui aplicandu-i repetate lovituri cu cutitul si continuand astfel si cu sotia acestuia, din multitudinea de lovituri aplicate in multe zone ale corpului, din modul cum inculpatul si-a ales victimele, respectiv in conditiile in care cei doi batrani au acceptat sa-l primeasca in casa lor desi cunosteau ca acesta fusese anterior condamnat pentru savarsirea unei infractiuni de omor precum si profitand de varsta inaintata a acestor persoane fapt care a facut ca agresiunea sa fie mult mai usor de realizat fiind de notorietate ca persoanele in varsta au reflexele foarte slabite. De asemenea instanta de fond a avut in vedere la aprecierea pericolului social al faptei imprejurarea ca aceasta s-a produs intr-o comunitatea mai si a capatat un rasunet deosebit in randul locuitorilor din aceasta comuna. De asemenea s-a retinut ca inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei, declaratiile sale pornind initial de la nerecunoasterea faptei, apoi sustinand ca nu a fost constient de ceea ce face, datorita faptului ca s-ar fi certat cu batranul si era in stare de ebrietate, apoi incercand sa sustina ca altcineva este autorul, el ajungand in locuinta batranilor dupa decesul acestora. Totodata, instanta de fond a avut in vedere faptul ca inculpatul a incercat sa ascunda urmele faptei sale nu a manifestat nici un regret fata de consecintele acesteia si nu in ultimul rand perseverenta infractionala a inculpatului care a rezultat atata din savarsirea din nou a infractiunii de omor, cat si din imprejurarea ca acest comportament antisocial al inculpatului pare sa devina repetitiv si a creat o stare de temere chiar in randul membrilor familiei sale. Aceste considerente au creat convingerea primein instante ca singura sanctiunea care reprezinta echivalentul pe plan sanctionator al pericolului social al infractiunii savarsite si al inculpatului este aceea a detentiunii pe viata care conduce la izolarea inculpatului de societate.
Alături de pedeapsa detentiunii pe viata s-a aplicat pedepsa complementara prevazuta de de art 64 lit a si b cod penal pe o durata de 5 ani pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, aceasta urmand a fi pusa in aplicare in conditiile in care se va face aplicarea dispozitiilor art 59 cod penal cu privire la liberarea conditionata.
Ca o consecinta a condamnarii inculpatului la o pedeapsa cu inchisoarea s-a facut aplicarea prevederilor art 71 cod penal, respectiv s-a dispus ca pe durata executarii pedepsei principale sa fie interzisa exercitarea drepturilor prev de art 64 lit a teza 2, lit b cod penal.
S-a retinut ca inculpatul a fost judecata in stare de arest. S-a dispus arestarea in lipsa in baza mandatului de arestare nr 4/ 01 02 2008, care a fost pus in executare la data de 21 02 2008, context in care s-a considerat că se impune ca in baza art. 350 cod pr pen sa se mentina starea de arest a inculpatului si in baza art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa durata arestului preventiv începând cu data de 21 02 2008 si pana la zi.
In ce priveste solutionarea laturii civile a cauzei prima instanță a constatat ca partea civila, fiica celor doua victime, s-a constituit parte civila cu suma 100 000 lei din care suma de 20.492 lei despagubiri materiale reprezentand cheltuielile efectuate cu inmormantarea celor doi parinti iar diferenta reprezentant daune morale fata de pierderea suferita.
S-a reținut că existenta raspunderii civile delictuale rezulta din savarsirea infractiunii de catre inculpat si existenta unui raport de cauzalitatea intre fapta acestuia si prejudiciul material si moral produs partii civile.
In dovedirea despagubirilor materiale partea civila a despus doar inscrisuri, denumite "bon de comanda" de la pompe funebre, privind cheltuielile pentru sicrie si alte bunuri specifice, aratand ca nu a pastrat chitante pentru celelalte cheltuieli legate de inmormantare. Tribunalul a acceptat ca fiind probate doar aceste bunuri si avand in vedere si pozitia partii civile care nu a insistat sa faca dovezi in sustinerea celorlalte despagubiri materiale, a admis actiunea civila in ce priveste daunele materiale doar raportat la aceasta suma dovedita.
In ce priveste daunele morale s-a considerat de netagaduit faptul ca urmare a infractiunii savarsite s-a produs un prejudiciu afectiv partii civile prin faptul ca si-a pierdut intr-o modalitate atat de cruda ambii parinti. Pentru prejudiciul afectiv provocat partii civile prin fapta inculpatul, prima instanță a apreciat ca suma de 50 000 lei cu titlu de daune morale reprezinta o dezdaunare corespunzatore de natura a asigura un echilibru raportat la suferinte provocate. In consecinta, avand in vedere prevederile art 14 si 346 cod pr pen si art 998 si urm cod civil a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila si sub acest aspect si a fost obligat inculpatul sa achite suma de 50 000 lei cu titlu de daune morale.
Împotriva sentinței penale nr. 139/PI din 18.02.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpatul, în termenul prevăzut de lege, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 13.04.2009, sub nr-.
În motivarea apelului, parchetul a solicitat desființarea sentinței primei instanțe și în rejudecare, confiscarea corpurilor delicte în baza art. 118 lit. b și Cod Penal aplicarea ca pedeapsă accesorie și a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza I
Cod PenalA mai arătat parchetul că prin neinterzicerea dreptului de a alege a fost încălcată atât legislația europeană, cât și decizia nr. 623/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportat la gravitatea infracțiunii comise de către inculpat.
În ceea ce privește confiscarea, Parchetul a arătat că inculpatul s-a folosit pentru uciderea celor două victime de un cuțit, iar organele de urmărire penală au ridicat din V focului de la domiciliul inculpatului mai multe fragmente vestimentare și o lamă de cuțit cu mânerul ars, iar în rechizitoriu s-a consemnat că, corpurile delicte urmează a fi confiscate, potrivit art. 118 lit. b
Cod PenalInculpatul, în memoriul depus, a arătat că pe parcursul procesului s-au schimbat mai multe complete de judecată, încălcându-se prevederile art. 292 al. 2.C.P.P. avocatul din oficiu, care l-a asistat pe parcursul mai multor ședințe de judecată, la cea mai importantă ședință de judecată s-a retras, fiind asistat de un alt avocat care nu cunoștea nimic din dosar, a solicitat mai multe probe științifice pentru aflarea adevărului, dar nu s-au efectuat și că nu a fost efectuată reconstituirea în cauză.
A mai arătat inculpatul că nu a săvârșit el fapta, nu există martori oculari, ci doar martori indirecți și în gradul I de rudenie.
În cauză a fost audiat inculpatul, au fost respinse probele solicitate de către acesta ca nefiind utile soluționării cauzei, având în vedere probele științifice deja administrate la instanța de fond.
Din analiza sentinței apelate din prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, Curtea constată că apelul Parchetului este fondat, iar a inculpatului nefondat, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul interpretării coroborate a întregului material probator administrat în cele două faze ale procesului penal și din care rezultă faptul că la data de 27.01.2008 inculpatul s-a deplasat la locuința din - M, jud. T, a victimelor, în vârstă de 76 ani și în vârstă de 73 ani, pe care le cunoștea și în contextul unor discuții cu acestea, profitând de vârsta înaintată și neatenția lor, le-a aplicat multiple lovituri de cuțit, care au condus la decesul acestora, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzut de art. 176 lit. b
Cod PenalVinovăția inculpatului este probată de martorii indirecți, probele științifice, declarațiile părții vătămate și chiar ale inculpatului. Familia, și junior confirmă faptul că inculpatul a venit la ei cu scopul de a împrumuta bani, puțin după ora 12,00 și că era așteptat afară de martorul.
Martora, precum și familia confirmă, de asemenea, faptul că duminică dimineața, până la ora 14,00, inculpatul era îmbrăcat într-o pereche de pantaloni reiat de culoare negru, avea un fes sau o de culoarea deschisă pe cap și o jachetă închisă la culoare, iar în jurul orei 18,00-19,00, când a vizitat familia și aceștia își amintesc să nu mai era îmbrăcat cu aceleași haine, fapt care confirmă ipoteza că după săvârșirea faptei inculpatul s-a deplasat la el acasă și a încercat să scape de obiectele vestimentare și de arma folosită.
De altfel, ca urmare a verificării organelor de anchetă, la domiciliul inculpatului, în prezența tatălui acestuia, în curtea imobilului, au fost găsite urmele evidente ale unui foc ce fusese aprins recent și în V acestuia au fost depistate fragmente vestimentare, printre care cele ale unei perechi de pantaloni din material reiat negru și o lamă de cuțit cu mânerul ars.
Chiar și din declarațiile oscilante ale inculpatului se probează două situații de fapt, respectiv prezența inculpatului la locuința victimelor, în data de 27.01.2008, aproximativ între orele 14,00-18,00 și faptul că acesta și-a ars hainele cu care fusese îmbrăcat și care erau pline de sânge și cuțitul, cu scopul de a ascunde urmele infracțiunii.
Totodată, din raportul de expertiză privind corpul delict, s-a ajuns la concluzia că leziunile cauzate victimelor puteau fi produse cu acel cuțit prezentat ca și probă și ridicat de la locuința inculpatului, iar din raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică s-a stabilit că doza de bere marca ridicată de la locuința victimelor cu ocazia cercetărilor la fața locului, conținea o urmă papilară aparținând inculpatului.
În ceea ce privește relatările martorei, sora inculpatului din - cu privire la discuția telefonică avută cu sora sa, aflată în Italia, unde s-a deplasat inculpatul după comiterea faptei și care arată că inculpatul le-ar fi amenințat cu moartea atât pe ea, cât și pe mama acesteia, aflată în Italia, deoarece va primi aceeași pedeapsă ca și pentru cei doi bătrâni pe care i-a omorât, în mod corect prima instanță nu a interpretat această declarația ca și o recunoaștere de către inculpat a faptei, ci doar ca o probă în susținerea celorlalte probe analizate în prezenta cauză, motiv pentru care, Curtea a considerat că nu este utilă audierea mamei și surorii inculpatului din Italia, la acest interval de timp de la data săvârșirii faptei și față de întregul material probator administrat în cauză.
De altfel, faptul că mama și sora inculpatului din Italia, ar fi aflat de la inculpat despre uciderea celor doi bătrâni este atestat și de martorul G, agent de poliție la.
La stabilirea faptului că inculpatul a săvârșit această faptă, s-a avut în vedere și descrierea succesiunii leziunilor cauzate victimelor, persoane în vârstă, faptul că anterior, în timpul minorității, inculpatul a mai săvârșit o infracțiunii de omor deosebit de grav tot asupra unei persoane în vârstă la care locuise doi ani, în timp ce aceasta dormea, inițial aplicându-i o lovitură în zona capului cu o bardă, apoi mai multe lovituri de cuțit, iar colegul de celulă al inculpatului din perioada 1997-1998, martorul, susține că inculpatul, în perioada de detenție, îi relata despre diverse metode de a ucide oameni, respectiv cu folie pe față și înțepături de cuțit.
În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora. Ca măsură de constrângere și mijloc de reeducarea pedeapsa aplicată de prima instanța este just stabilită față de modul de săvârșire al faptei, personalitatea inculpatului și natura infracțiunii comise.
În ceea ce privește însă, pedepsele accesorii, în mod greșit prima instanță, raportat la întreg materialul probator administrat, la gravitatea faptei comise, la antecedentele penale, la atitudinea inculpatului față de fapta comisă, urmările acesteia, instanța apreciază că se impunea și interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a --a Pentru Cod Penal interzicerea acestui drept Curtea a avut în vederea și legislația europeană, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care a fost criticată legea care interzice automat și nediferențiat dreptul al vot a unei întregi categorii de persoane, iar raportat al pedeapsa detențiunii pe viață aplicată inculpatului și la celelalte considerente arătate, inculpatului trebuia să-i fie interzis și dreptul de a alege.
Referitor la cuțitul găsit la domiciliul inculpatului și ridicat de la acesta, potrivit dispozițiilor art. 118 lit. b Cod Penal, acesta trebuia confiscat pentru că a fost folosit la săvârșirea infracțiunii.
În ceea ce privește motivele invocate de inculpat cu privire la schimbarea completelor de judecată, înlocuirea avocatului din oficiu la ultimul termen, acestea nu sunt de natură să ducă la desființarea hotărârii pronunțate, întrucât nu s-a făcut dovada încălcării dreptului la apărare al inculpatului, garantat de art. 24 Constituția României și art. 6.pr.pen. acesta având apărător din oficiu la toate termenele de judecată și chiar în fața Curții i s-a acordat termen în vederea angajării unui apărător, inculpatul solicitând însă mai multe termene, tocmai pentru a tergiversa procesul penal. Celelalte apărări cuprinse în memoriile depuse la dosar reprezintă solicitări în probațiune care au fost analizate de către instanță, fiind respinse ca nefiind utile soluționării cauzei.
Pentru toate aceste considerente, potrivit art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a C.P.P. va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 139/18.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Va fi desființată în parte sentința penală apelată și rejudecând se va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie a dreptului de "a alege" - interzicându-i exercițiul acestui drept, prevăzut de art. 64 lit. a teza I-a
Cod PenalConform prevederilor art. 118 lit. b Cod Penal, va dispune confiscarea de la inculpat a cuțitului - corp delict, folosit la săvârșirea infracțiunii, consemnat la poziția 17/08 la grefa Tribunalului Timiș.
Va menține nemodificate celelalte dispoziții ale sentinței penale desființată în parte.
În temeiul prevederilor art. 379 alin. 1, pct. 1, lit. b C.P.P. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, împotriva aceleiași sentințe penale.
Potrivit art. 350.C.P.P. raportat la prevederile art. 160 va C.P.P. menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul prevederilor art. 88.Cod Penal, va deduce în continuare din durata pedepsei, arestul preventiv de la data pronunțării sentinței penale la zi.
Conform art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de procuror rămân în sarcina statului.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul-apelant la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel și va dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului T, a sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a C.P.P. admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 139/18.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând aplică inculpatului și pedeapsa accesorie a dreptului de "a alege" - interzicându-i exercițiul acestui drept, prevăzut de art. 64 lit. a teza I-a
Cod PenalÎn temeiul prevederilor art. 118 lit. b Cod Penal, dispune confiscarea de la inculpat a cuțitului - corp delict, folosit la săvârșirea infracțiunii, consemnat la poziția 17/08 la grefa Tribunalului Timiș.
Menține nemodificate celelalte dispoziții ale sentinței penale desființată în parte.
În temeiul prevederilor art. 379 alin. 1, pct. 1, lit. b C.P.P. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul prevederilor art. 350.C.P.P. raportat la prevederile art. 160 menține C.P.P. starea de arest a inculpatului, iar în temeiul prevederilor art. 88.Cod Penal, deduce în continuare din durata pedepsei, arestul preventiv de la data pronunțării sentinței penale la zi.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de procuror rămân în sarcina statului.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul-apelant la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel și dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului T, a sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpatul, de la pronunțare cu partea civilă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
Red.24.06.2009
Tehnored. 25.06.2009
Primă instanță: jud.- - Tribunalul Timiș
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Ion Dincă
