Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 81/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.81/
Ședința publică din data de 22 august 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciar Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.156 din data de 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.174 Cod penal.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21 august 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, amână pronunțarea la data de 22 august 2008, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 156/17 iunie 2008 îndreptată prin încheierea de ședință din 18 iunie 2008, pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- s-a hotărât:
În temeiul art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a condamnat pe inculpatul, fiul lui G și -, născut la 29.04.1971 în comuna, jud. T, cu același domiciliu stabil, recidivist, CNP:-, deținut în Penitenciarul Tulcea, la o pedeapsă de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 83 Cod penal, a revocat beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 106/19 ianuarie 2005 pronunțată de Judecătoria Tulcea și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alăturat pedepsei aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. teza a II-a și lit. Cod penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod pr. penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului începând cu data de 17 iunie 2008.
În temeiul art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 20 decembrie 2007 și până la rămânerea definitivă a hotărârii.
A admis acțiunea civilă formulată de partea civilă, cu domiciliul în localitatea, județul
În temeiul art. 14 Cod procedură penală, cu referire la art. 998 și următoarele Cod civil, a obligat inculpatul la plata sumei de 8.000 lei reprezentând despăgubiri civile către partea civilă.
A constatat că unitățile spitalicești nu s-au constituit părți civile.
În temeiul art.191 alin.1 Cod proc. penală, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 2.250 lei, din care 250 lei, onorarii avocat avansate din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați T pentru avocați (150 lei) și (100 lei).
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Victima a locuit până în anul 2006 în satul, comuna, județul T, dar, întrucât condițiile din acel an au dus la prăbușirea casei sale, a fost nevoit să se mute în comuna, la fratele său,.
După o vreme, victima a cunoscut-o pe sora inculpatului, C, cu care a început o relație de concubinaj, mutându-se în casa acesteia. Imobilul era format din două camere situate în gospodăria părinților concubinei, în aceeași C, într-un corp de casă separat locuind și inculpatul.
Martorii audia ți în acuză au declarat că relațiile dintre inculpat și cei doi concubini erau conflictuale, inculpatul fiind deseori acuzat că pătrundea în partea de casă a sorei sale și-i lua din alimente.
Fratele victimei, a declarat că inculpatul devenea violent față de cei doi concubini.
În seara zilei de 9 decembrie 2007, s-a întâlnit cu fratele său și concubina sa în centrul comunei și i-a rugat ca a doua zi să vină să-l ajute să sacrifice niște păsări, rugăminte acceptată de concubini.
A doua zi, pe 10 decembrie 2007, în jurul orei 8,30, cei doi concubini au mers la locuința lui și l-au ajutat la treburile gospodărești, după care, au servit împreună prânzul, au consumat toți trei aproximativ 1,5 de vin, după care, la orele 14,00-14,30au plecat spre locuința lor.
Ajunși în curtea locuinței, în jurul orelor 1500, conform declarației martorei C, aceștia au descoperit din nou sistemul de închidere al ușii forțat și au constatat că din locuință lipseau alimente.
, C, i-a reproșat frate lui său că intrase din nou în casa lor.
Inculpatul a ripostat și și-a luat sora la bătaie. a intervenit, însă concubina sa i-a cerut să plece din a ascultat-o și a intrat în casa în care locuia. În curtea locuinței au rămas cei doi frați care au continuat să se certe, C reproșându-i inculpatului faptul că de-a lungul vieții a fost favorizat de mama lor și a adresat cuvinte urâte la adresa acesteia.
Inculpatul s-a enervat și a lovit-o cu pumnii și a izbit-o de obiectele contondente din jur.
a fost surprins de martora -, vecină cu părțile, care s- apropiat de gardul despărțitor dintre proprietăți și a strigat la inculpat să-și lase sora în. Martora a declarat că inculpatul a lovit-o pe sora sa cu pumnii și a proiectat-o cu abdomenul în gard, provocând ruperea unor scânduri.
În acest timp, văzând că inculpatul o pe concubina lui, a ieșit din nou în C și, pentru a-și apăra concubina, a luat un par de jos cu care a vrut să-l lovească pe inculpat. Inculpatul a susținut că victima l-a lovit în picior, însă acest aspect nu a fost surprins de nici un martor, numai martora - a declarat că după conflict, inculpatul și-a ridicat pantalonul și i-a arătat o vânătaie minoră la piciorul stâng.
Revenind la incident, victima a vrut să-l lovească pe inculpat, posibil să-l fi lovit peste piciorul stâng, după care, parul s-a lovit de pământ și s-a rupt. Atunci, inculpatul a afirmat: "Ce mă, în casa mea dai în mine?"! că te aranjez eu!, afirmații auzite de martora -, a luat parul rupt, după care, i-a aplicat victimei o lovitură în cap de sus în jos, doborându-l, după care a continuat să-i aplice lovituri peste corp cu același par, oprindu-se doar la intervenția martorei -, care fusese chemată în ajutor de martora -, - aplanând și anterior conflictele dintre cei trei.
După agresiune, C și-a ridicat concubinul de jos și au plecat împreună pentru a anunța organul de poliție.
Într-adevăr, la Postul de Poliție din comuna, există nota de audiență nr. -/10 decembrie 2007, orele 1615, în care se consemnează evenimentul.
După ce au sesizat organele de poliție, cei doi concubini au fost îndrumați să obțină certificat medico-legal.
În aceeași seară, nu a mai revenit la locuința concubinei, ci mers să doarmă la fratele său, unde a ajuns în jurul orelor 18,30. Fratele său, a observat că prezenta urme de violență la nivelul capului și sânge la nivelul feței.
În scurt timp, starea generală a sănătății victimei s-a agravat vizibil, a fost preluat de către Serviciul de Ambulanță T și transportat la Spitalul Județean de Urgență C, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale. Cu toate acestea, la data de 20 decembrie 2007, a decedat la Secția Neurochirurgie Spitalului
Cu privire la cauzele decesului, prin Raportul de constatare medico- legală nr. 797/- din 23 ianuarie 2008, efectuat de Serviciul de Medicină Legală C, s-a concluzionat că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo-cerebrale, urmare unui traumatism craneo-cerebral acut închis cu fractură de boltă și bază de craniu, leziunile traumatice constatate la necropsie putându-se produce prin lovire cu și de corpuri dure având vechimi diferite.
În raport s-a mai precizat că leziunile traumatice s-au putut produce tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire de corp dur cu suprafață mare, pot data din 10 decembrie 2007 și au legătură de cauzalitate directă necondiționată cu mecanismul de producere al morții.
Concluziile acestui raport, coroborate cu celelalte probe, conving instanța că inculpatul este autorul infracțiunii de omor săvârșită cu intenție directă.
În acest context, tribunalul nu poate reține apărarea făcută de inculpat care a susținut că a săvârșit fapta în stare de provocare.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea apelului, inculpatul, prin avocat desemnat din oficiu, critică sentința sub următoarele aspecte:
- reținerea circumstanței atenuante a provocării prev. de art. 73 lit.b Cod penal, deoarece acțiunea inculpatului a fost determinată de modul în care victima l-a lovit cu un par peste piciorul stâng;
- reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal raportat la atitudinea constantă de recunoaștere a faptei.
Examinând, potrivit art. 371 și art. 378 Cod procedură penală, apelul declarat de inculpat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că acesta nu este întemeiat.
Analizând materialul probator administrat instanța de fond a stabilit o situație conformă cu dovezile produse, o încadrare juridică asemănătoare acelor materiale, din conținutul laturii obiective a infracțiunii de omor înlăturând justificat solicitarea de reținere a circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit."b" Cod penal.
Reținerea situației de fapt, constând în aceea că la data de 10 decembrie 2007 pe fondul unor neînțelegeri între inculpat și sora acestuia - concubina victimei, în apărarea căreia a intervenit pentru a opri violențele la care era supusă de acesta, aplicându-i și victimei o lovitură cu parul în cap și mai multe pe corp, care i-au cauzat leziuni ce au condus la decesul acestuia - a avut în vedere întregul material probator administrat în cauză, coroborat cu declarațiile inculpatului care în mod constant în cursul procesului penal a recunoscut comiterea faptei.
Încadrarea juridică dată infracțiunii comisă de inculpat este, fără dubiu, cea reținută în actul de inculpare și în hotărârea atacată, respectiv art. 174 Cod penal.
În ce privește reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. "b" Cod penal, se constată că aceasta a fost înlăturată corect de instanța de fond.
Această circumstanță presupune că acțiunea făptuitorului să fie rezultatul unei puternice tulburări sau emoții determinate de o provocare din partea victimei, produsă prin violență, atingere fermă a demnității persoanei ori prin altă acțiune ilicită gravă.
Ori, în cauză, nu rezultă că prin acțiunea victimei s-a creat o asemenea stare de tulburare sau emoție a inculpatului încât acesta nu a mai fost stăpân pe acțiunile sale și a procedat la aplicarea de lovituri care au condus la decesul victimei la 20.12.2007 la Spitalul Clinic Județean de Urgență
Din analiza probelor existente la dosar rezultă că victima a intervenit lovindu-l pe inculpat cu parul la piciorul stâng pentru a-l determina să înceteze acțiunea exercitată asupra concubinei sale.
Loviturile aplicate inculpatului, astfel cum sunt descrise în raportul de constatare medico-legală nr.797/-/23.01.2008 întocmit de C, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză nu conduc la reținerea circumstanței scuzei provocării, nerezultând că în cauză sunt întrunite cerințele prev. de art. 73 lit."b" Cod penal.
Cât privește individualizarea pedepsei se constată că Tribunalului Tulceaa interpretat și aplicat corect prevederile art. 72 Cod penal.
Pedeapsa aplicată are acoperire în gradul concret de pericol social al faptei.
Recunoașterea comiterii infracțiunii nu poate căpăta semnificația unei circumstanțe atenuante, cu atât mai mult cu cât este gravitate deosebit de ridicată, comisă în stare de recidivă postcondamnatorie.
Pentru considerentele expuse, la care se adaugă și cele avute în vedere de prima instanță pe care curtea și le însușește, în lipsa unor cauze de nulitate a hotărârii, se va respinge apelul inculpatului ca nefondat, în temeiul art. 379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală, cu consecința obligării la plata cheltuielilor judiciare.
Se va deduce arestul preventiv de la 17.06.2008 la zi.
Cum temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat, inculpatul fiind condamnat de un tribunal competent la o pedeapsă privativă de libertate de 11 ani închisoare, Curtea, în baza art. 383 Cod proc. penală cu referire la art.350 alin.1 și art. 160 Cod procedură penală, va menține starea de arest preventiv a apelantului inculpat pe o perioadă de 60 zile cu începere de la 01.10.2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge apelul declarat de inculpatul - deținut în Penitenciar Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.156 din data de 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare către stat din care onorariul în sumă de 100 lei pentru av.- se va plăti, conform art.189 cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.383 cu ref. la art.381 cod procedură penală, deduce arestul preventiv de la 17.06.2008.
Potrivit art.383 cu ref. la art.350 alin.1 și art.160 cod procedură penală, menține starea de arest preventiv o perioadă de 60 zile cu începere de la 01.10.08.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Conform art. 309 alin. ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 august 2008.
Pentru PREȘEDINTE COMPLET JUDECĂTOR
Jud. - - aflat în
semnează conform art.312 cpp - -
Președinte instanță
GREFIER,
- -
Jud. fond:
Red. dec. jud.
Tehnored.
3 ex/29.08.2008
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună
