Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 83/2009. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ NR.83/A/2009

Ședința publică din 29 octombrie 2009

Complet de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela

JUDECĂTOR 2: Rus Claudia

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 din Codul d e procedură penală.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului penal declarat de inculpatul apelant - fiul lui și, născut la 13.07.1968, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr. 139/P din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav, faptă prevăzută și pedepsită de art.174 -176 lit. d Cod penal, de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 al.2/1 lit. c Cod penal și violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.

Ministerul Public este reprezentat prin domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 27 octombrie 2009, zi în care părțile prezente au pus concluzii, ce au fost consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea asupra apelului amânându-se pentru data de 29 octombrie 2009, zi în care s-a pronunțat prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 139/P din 26 mai 2009. pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a hotărât următoarele:

1. În baza art. 174 - 176 lit. d Cod penala fost condamnat inculpatul,fiu lui și, născut la 13.07.1968, în localitatea O, jud. B, cetățean român, studii 8 clase, divorțat, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în com. ,sat., nr. 31, jud. B, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, la pedeapsa de: 18 ani închisoare.

În baza art. 65 Cod penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a, b Cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

2. În baza art. 211 al. 2/1 lit. c Cod penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa de 10 ani închisoare.

3. În baza art. 192 al.2 Cod penal a fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, la pedeapsa de: 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal și art. 35 al. 1 Cod penal s-au contopit pedepsele rezultante de mai sus, în pedeapsa mai grea pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție, de:

- 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a și b Cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv de la 23.10.2008 la zi.

În baza art. 350 Cod de procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 14 raportat la art. 346 al. 1 Cod de procedură penală a fost obligat pe inculpat la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă, domiciliată în loc. O,-, județul B, respectiv la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

A respins restul pretențiilor civile formulate de partea civilă ca nedovedite.

În baza art. 191 al. 1 Cod de procedură penală l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Costul raportului de constatare medico-legală și a expertizei medico - legale psihiatrice de 1199 lei, respectiv 135 lei, va fi plătit din fondul special al Ministerului Justiției, în favoarea Serviciului de Medicină Legală al Județului

Onorariile apărătorilor din oficiu din faza de urmărire penală, de 200 lei, conform împuternicirii avocațiale nr. 5134/2008 și de 200 lei, conform împuternicirii avocațiale nr. 5433/2008,respectiv onorariile apărătorilor din oficiu din faza de judecată, de 100 lei, conform împuternicirii avocațiale nr. 5450/2008 și de 200 lei, conform împuternicirii avocațiale nr. 6162/2008 vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției, in favoarea Baroului de Avocați

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de:violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 al.2 Cod penal; omor deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174-176 lit. d Cod penal și tâlhărie, prevăzute de art. 211 al.2 lit. c Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

S-a reținut în fapt că în data de 20.10.2008 în jurul orelor 10 s-a constatat faptul că în imobilul cu nr. 312 din loc. se află decedat la domiciliu G de 61 de ani care prezintă violențe la nivelul toracelui;că ușa de acces în locuința victimei dinspre grădină prezintă urme de forțare, atât pe tocul ușii cât și la lamela zarului care era îndoită spre exterior; că moartea numitului Gaf ost violentă datorându-se hemoragiei interne exteriorizat, consecința unor plăgi taraco-pulmonare; că în cameră în care a fost găsită victima a fost găsit și ridicat un cuțit de bucătărie cu de ebonită, lama cuțitului fiind detașată de, iar pe această lama s-au observat urme de culoare brun roșcată cu aspect de sânge;că cu ocazia cercetării la fața locului s-a stabilit că din locuința victimei s-au sustras aproximativ 200 lei și mai multe pachete de țigări;că în urma cercetărilor efectuate a fost identificat inculpatul care fiind autorul omorului a cărui victimă a fost G și pe care l-a săvârșit în contextul în care victima și-ar fi dat jos pantalonii de pe el și chiloții până la genunchi și i-ar fi cerut inculpatului să întrețină relații sexuale orale, iar la refuzul său victima ar fi luat de sub pernă un cuțit cu plăsele și negru din plastic, pe care i l-a pus la gât, moment în care pretinde că i-ar fi smuls victimei cuțitul din mână, după care i-ar fi aplicat trei lovituri de cuțit în piept, iar la ultima lovitură s-a rupt lama cuțitului, iar mânerul l-ar fi lăsat pe masă, victima rămânând căzută între recamier și masă.

Inculpatul audiat în cursul urmăririi penale și în fața instanței a recunoscut parțial săvârșirea faptelor susținând că recunoaște omorul comis asupra victimei G pe care îl motivează ca fiind un răspuns la agresiunea îndreptată de victimă asupra sa, în concret susține că a ucis victima pentru a înlătura amenințarea cu cuțitul exercitată de aceasta asupra sa pentru a-l determina să consimtă la întreținerea de relații sexuale orale.

În cauză a participat ca parte vătămată și s-a constituit parte civilă sora inculpatului, numita, care a solicitat suma de 500 milioane lei daune materiale, specificând că reprezintă cheltuieli de înmormântare, pomeni și amenajarea mormântului și suma de 1 miliard J, daune morale, motivate prin faptul că victima a fost declarată homosexual de către inculpat, aducându-i astfel grave prejudicii morale.

Instanța analizând actele și lucrările dosarului a reținut în fapt următoarele:

În data de 19.10.2008 inculpatul pătruns în imobilul cu nr. 312 din loc. aparținând victimei G de 61 de ani, fără acordul acesteia, prin forțarea ușii de acces dinspre grădină care a prezentat urme de forțare, atât pe cadru cât și la lamela zarului, aceasta fiind îndoită spre exterior. Inculpatul cunoscând victima, care nu avea familie și care obișnuia să consume alcool în barurile din localitate, de aproximativ un an, în chiar ziua respectivă inculpatul și victima întâlnindu-se "la barul lui ". După pătrunderea în locuința victimei aceasta a fost lovită cu un cuțit de către inculpat, fiindu-i cauzate mai multe plăgi la nivelul abdomenului, mai precis în torace și în umărul stâng, în urma cărora a decedat, raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză relevând că moartea victimei Gaf ost violentă, s-a datorat hemoragiei interne exteriorizat, consecința unor plăgi toraco - pulmonare care au interesat atât elementele parenchimului pulmonar cât și elemente vasculare importante din cavitatea toracică și că între leziunile toracice localizate la nivelul hemitoracelui stâng și decesul victimei există o legătură de cauzalitate directă necondiționată. După exercitarea acestor violențe inculpatul a sustras din locuința victimei aproximativ 200 lei și mai multe pachete de țigări și a părăsit locul faptei lăsând ușa de acces în locuință deschisă. Inculpatul a mers în aceeași noapte la locuința martorului respectiv în jurul orelor 22,30 căruia i-a cerut să-l ducă cu mașina la gară, pentru a pleca în la sora sa, cerere refuzată de martor care, anterior venise de la gară și știa că nu sunt trenuri, în plus martorul i-a relatat inculpatului că a consumat Ť. În cursul aceleiași nopți inculpatul s-a deplasat în localitatea la locuința martorei căreia i-a cerut să-l primească în chirie, pretextând că s-a certat cu părinții și nu mai avea unde să stea și i-a plătit martorei suma de 150 lei reprezentând chirie. Inculpatul i-a spus acesteia că are banii de la părinții să, martora remarcând că inculpatul era în stare de nervozitate.

Starea de fapt sus expusă a rezultat din următorul probatoriu:

1.Proces verbal de cercetare la fața loculuidin care a rezultat că: accesul în curtea locuinței victimei se face pe o ușă și o poartă pentru acces auto confecționată din lemn și fixată în țevi metalice, poarta și ușa având înălțimea de 1,70; ușa de acces în curte este prevăzută cu sistem de închidere cu o tip vechi în stare de nefuncționare ușa angrenându-se în poarta de sus cu o sârmă făcută și care se așează peste cele două țevi (fixă și mobilă); în partea dreaptă a ușii de acces în curte pe iarbă se află o din plastic transparent, în care se află câteva mere; de la ușa de acces în curte la o distanță de 4 pe poarta se află o ușă de acces în clădire (hol și o cameră); ușa este din lemn cu geamuri, cu două canate și este asigurată prin exterior cu un zăvor ruginit cu lacăt;ușa a fost găsită închisă și asigurată și nu prezintă urme de forțare;de la această ușă pe direcția înainte se ajunge în spatele imobilului unde se află o terasă acoperită, pe care sunt depozitate lemne de foc, o presă de struguri, o cantitate de cca.300 kg porumb știuleți, precum și flacoane de plastic de 5 goale; de pe această terasă se face accesul în celelalte încăperi ale imobilului, respectiv hol, și două camere;accesul în hol se face printr-o ușă din lemn prevăzută cu sistem de închidere cu zar tip vechi;ușa a fost găsită în poziția larg deschisă, limba zăvorului acționat de cheie, fiind acționată în poziția închis printr-o singură răsucire de cheie și este ușor îndoită, prezentând urme de forțare;de asemenea și pe tocul ușii se observă în dreptul zăvorului ușoare urme de forțare;prin această ușă se face accesul într-un hol de dimensiuni 3 x 3 în care se află mai mulți saci cu cartofi, o bicicletă, o sobă și un sac de borcane;din această încăpere pe direcția înainte se pătrunde într-o cameră de 4 x 4. în care se află depozitate 3 baloane de plastic, o cutie de sertar pentru un TV, un dulap de bucătărie, o mașină de spălat haine, un frigider, o canapea extensibilă o masă pe care sunt așezate borcane pline cu ardei iuți iar pe jos sunt așezate mai multe căpățâni de varză; din această cameră, pe direcția înainte se pătrunde într-o cameră de 4 x 4 ce dă spre stradă; ușa de la această cameră a fost găsită în poziție larg deschisă, este prevăzută cu sistem de închidere cu o yala aplicată în partea mediană a ușii;ușa nu prezintă urme de forțare, cheia a fost găsită în yala prin interior însă sistemul permite închiderea yalei și prin interior; că în camera de la stradă a fost găsit cadavrul victimei G, acesta fiind cu bustul pe și cu picioare în pat, prezentând urme de plăgi la nivelul abdomenului, mai precis în torace și în umărul stâng;că din locuința victimei s-au sustras aproximativ 200 lei și mai multe pachete de țigări; că în aceeași cameră a fost găsit și ridicat un cuțit de bucătărie cu de ebonită, lama cuțitului fiind detașată de și se aflau sub masă lateral dreapta de cadavru; ca o bucată din mânerul de ebonită a fost găsită în pat între perne, iar pe lama cuțitului se observă urme de culoare brun roșcată cu aspect de sânge; că, cadavrul victimei era cu picioarele în pat, iar victima avea pe ea pantalonii și nu era dezbrăcată;

2.Raport de constatare medico-legalădin care a rezultat că: moartea numitului Gaf ost violentă; ea s-a datorat hemoragiei interne exteriorizat, consecința unor plăgi toraco - pulmonare care au interesat atât elementele parenchimului pulmonar cât și elemente vasculare importante din cavitatea toracică; direcția de acțiune a instrumentului a fost dinainte înapoi și de la stânga spre dreapta, cu traiectoria aproape latero - laterală, în cazul leziunii parasternale dreapta. Aceste aspecte pledează pentru o poziție a victimei în decubit dorsal și agresorul în față și lateral stânga față de aceasta; între leziunile toracice localizate la nivelul hemitoracelui stâng și decesul victimei există o legătură de cauzalitate directă necondiționată; alcoolemia victimei în momentul decesului era de 2,20 gr%.; moartea poate data din 19.10.2008 între orele 21.00 și 24.00.

3.Declarația martorului- "Arat că la reconstituire a participat inculpatul, lucrătorii de poliție, procurorul și în calitate de martori asistenți eu și. În acel context l-am auzit pe inculpat că a fost invitat de către victimă, anterior, respectiv în momentul în care se întâlnise cu acesta în barul din localitate. Inculpatul a relatat că după ce a intrat în locuința victimei a consumat cu acesta bere și după aceea s-a ajuns la agresiune. Inculpatul a spus că victima nu a vrut să-l lase să meargă acasă ci dorea ca inc. să rămână la locuința sa, pentru a întreține raporturi sexuale orale. Inculpatul a spus că s-a speriat și întrucât era un cuțit pe masă, a luat cuțitul și a lovit victima de trei ori, victima a căzut, s-a speriat și a fugit. Inculpatul a mai menționat că înainte să ia cuțitul de pe masă, victima l-a amenințat ținându-i cuțitul la gât, deoarece nu mai voia să rămână la locuința acestuia. . amintesc că inculpatul spunea că, cuțitul pe care victima îl ținea la gât era un briceag și că el a ucis victima cu un cuțit ce era pe masă. Inculpatul a spus că victima i-a deschis poarta de la stradă și că împreună cu aceasta a intrat în casă. . amintesc că în acel context inc. a afirmat că a luat din casa victimei 1 milion J nu știu dacă de pe masă sau din altă parte. Cu ocazia reconstituirii nu am văzut cele două cuțite la care a făcut referire inculpatul. - sunt consătean cu victima și nu am auzit niciodată despre aceasta că, ar fi întreținut raporturi sexuale de cele în genul reclamat de inculpat, ce i l-ar fi pretins victima".

4.Declarația martoreiHG care arată că victima și partea civilă au avut o relație de familie normală și din când în când s-au vizitat, respectiv în măsura în care partea vătămată putea să meargă în sat; că aceasta a fost foarte afectată de moartea fratelui său; că a constatat acest lucru personal, deoarece personal a anunțat-o telefonic pe partea civila că fratele său a murit; că partea vătămată a suportat cheltuielile de înmormântare însă nu poate preciza cuantumul acestora; că la înmormântare au participat destul de multe persoane de asemeni la cimitir și la masa ulterioară; că știe că partea vătămată a suportat cheltuielile cu parastasul de 6 săptămâni; că știe că până în prezent nu s-au făcut lucrări de reamenajare a mormântului.

5.Declarație martoreicare relevă că victima nu avea soție sau copii și se afla în grija surorii sale; ca de înmormântarea victimei s-a ocupat partea vătămată; că știe că victima avea pensie, însă după câte știu nu avea puși bani de o parte, aceasta agreând alcoolul și era fumător; că știe cu certitudine că partea vătămată suportat cheltuielile de înmormântare; că nu ar putea spune la ce sumă s-a ajuns cu cheltuielile de înmormântare, dar la masă a participat un număr rezonabil de persoane, mai mult familia,rude, gropari; că știe că partea vătămată a suportat cheltuielile cu parastasul de 6 săptămâni și de 6 luni; că nu știe ca victima să fi avut datorii; că știe că partea vătămată a fost foarte afectată de moartea fratelui său, cu atât mai mult cu cât nu a fost o moarte naturală.

6.Declarația martoruluicare a arătat că în calitate de martor asistent la conducerea în teren l-am auzit pe inculpat spunând că a fost împreună cu victima într-un bar unde au consumat băuturi alcoolice și că acesta l-a invitat la locuința sa; că în aceeași seară a plecat la locuința victimei unde a bătut la geam, acesta i-a deschis ușa, a intrat în casă și au început să consume vin sau bere; că la un moment dat victima a scos un cuțit de sub pernă și i-a cerut să întrețină raport sexual cu acesta, moment în care s-a speriat, i-a luat cuțitul din mână și a lovit victima cu cuțitul. . amintesc cum inculpatul în mod expres a spus că a luat acel cuțit din mâna victimei. Inculpatul a mai spus că văzând victima căzută la pământ, a văzut pe masă suma de 150 lei, pe care a luat-o și apoi a fugit. Cu ocazia acelei conduceri în teren nu am remarcat ca vreuna din ușile victimei să prezinte urme de forțare.

7.Declarația martoruluicare a arătat că a cunoscut-o pe victimă și îl cunoaște pe inc.; că știe că victima a fost ucisă întrucât a găsit-o în casa în care locuia; că în seara în care a fost ucisă victima, s-a întâlnit cu aceasta, la barul din localitate, unde a și discutat cu victima, aceasta cerându-i ca a doua zi să la locuința sa și să o ajut la niște trebuiri gospodărești; că la bar era și inc. dar nu l-a văzut să stea cu victima și să consume alcool împreună cu aceasta însă arata că a plecat la ora 6 iar aceștia au rămas în continuare la bar; că a doua zi dimineața a plecat cu copii săi la locuința victimei, primul a intrat în casă fiul sau, iar acesta a ieșit imediat și i-a spus că victima este beată și ca a căzut din pat; că intrat și a văzut-o pe victimă căzută jos, cu capul sub masă, a văzut sânge pe cămașa acesteia și si-a dat seama că murise; ca nu a atins nimic și a mers la o vecină să anunțe organul de poliție; ca atunci când a mers la locuința victimei poarta de la stradă era închisă, însă nu cu cheia ci legată cu o sârmă, însă ușa de la casă și celelalte uși era deschise; ca nu a văzut să fie răvășite lucrurile victimei;ca victima era îmbrăcată cu cămașă și trening; că nu știu că victima să fi întreținut relații sexuale cu bărbați; că nu a văzut urme de forțare a ușilor locuinței victimei.

8.Declarația martoruluicare a arătat că îi cunoaște pe inculpat și pe victimă, cu care a copilărit și care locuia la opt case distanta; ca știe că aceasta trăia singură; că în noaptea în care s-a comis omorul, la ora aprox.22,30 după ce venisem de la gară,a venit la locuința sa inculpatul, cu care a vorbit peste gard și i-a cerut să-l cu mașina la gară, pentru a pleca în la sora lui;ca întrucât venisem de la gară știa că nu sunt trenuri și totodată i-a spus acestuia că servise o Ť.; ca dimineața a auzit că victima fusese ucisă; că în seara în care a fost omorâtă a văzut-o pe victimă în timp ce mergea la o vecină și t că victima trăia singură;ca după ce victima a fost omorâtă a auzit spunându-se că aceasta i-ar fi cerut inc. să întrețină raporturi sexuale însă poate să spună cu certitudine cunoscând-o din copilărie că aceasta nu întreținea relații sexuale cu bărbați;ca atunci seara când a venit la locuința sa nu l-a văzut pe inc. dar după voce a observat că era agitat; ca în acea seară când a întâlnit-o pe victimă aceasta nu era sub influența alcoolului, era lucidă;că apreciază ca acest omor s-a comis pe fondul consumului de alcool, întrucât știe că victima era consumatoare de alcool la fel și inculpatul; că nu știe ca victima să fi avut vreo relație cu o femeie în sat, insa știe de la părinții săi că ar fi fost căsătorit în; ca trăiește în de 15 ani la fel și victima și nu știe ca în această perioadă victima să fi trăit cu vreo femeie;ca știe că de înmormântarea victimei s-a ocupat sora acesteia partea civilă pe care a ajutat-o dar aceasta nu i-a spus niciodată ce sumă a cheltuit.

9.Declarația martoreicare a arătat că îl cunoaște pe inculpat, iar anul trecut în luna octombrie i-a cerut să-l primească în chirie; că acesta a pretextat că s-a certat cu părinții și nu mai avea unde să stea;ca ziua în care a venit la locuința sa inculpatul să-l primească în chirie era o zi de vineri, iar acesta era îmbrăcat în blugi, giacă de blugi și cizme de;ca inculpatul i-a dat în acea zi 150 lei reprezentând chirie și i-a spus că are banii de la părinții săi;ca nu a văzut ca inculpatul să aibă asupra lui alte lucruri; ca atunci când a venit la locuința sa inculpatul era într-o stare de nervozitate datorită faptei comise; ca nu i-a spus că a comis o faptă de omor, însă după 4 zile cât a stat la locuința sa a venit poliția pentru a-l ridica și în acel moment l-a auzit pe inculpat recunoscând că l-a ucis pe G; că nu l-a auzit pe inculpat dând detalii despre modul în care a săvârșit fapta și nici să spună că victima a dorit să întrețină relații sexuale cu acesta și că de aceea l-ar fi omo

10.Declarația martoruluicare a relatat că împreună cu tatăl său a găsit victima decedată în locuința acesteia; că luni dimineața a plecat cu tatăl sau la locuința victimei pentru a efectua aici anumite treburi gospodărești;ca poarta era închisă fiind legată cu o sârmă și se refer aici la poarta de la stradă; ca in casa victimei se putea pătrunde prin trei uși, toate acestea erau larg deschise;ca și ușa dinspre terasa acoperită era deschisă; că intrat primul în locuința victimei și văzut-o pe jos crezând că este beata;ca după aceea a intrat tatăl sau în locuință, apoi a ieșit și i-a spus că de fapt numitul este mort; ca nu a văzut sânge sau urme de sânge în casă iar lucrurile din interior nu păreau răvășite;ca nu a văzut ca vreuna din ușile de acces să fi avut urme de forțare;ca a intrat prin ușa de lângă terasa acoperită, aceasta fiind ușa pe care de regulă se intra; că s-a uitat și la celelalte uși de acces și acestea nu păreau forțate.

11.Proces-verbal de conducere în terence atestă că în cursul urmăririi penale, în prezența martorilor asistenți G și precum și a avocatului, s-a procedat la conducerea în teren a inculpatului, ocazie cu care acesta a susținut că a comis faptele în aceleași împrejurări în care le-a relatat și în declarațiile sale.

12.Expertiză medico-legale psihiatrice a inculpatului, care a concluzionat că:acesta prezintă un retard mintal ușor în grad de intelect limitat; discernământul său raportat de fapta comisă a fost păstrat; nu se impun măsuri de siguranță medicală în acest caz.

13.Declarația inculpatuluicare a declarat că recunoaște omorul comis asupra victimei G; că a pătruns în locuința victimei cu acordul acesteia, respectiv a fost chemat de victimă la locuința sa și odată ajuns acolo acesta i-a deschis ușa;ca nu știe cine a forțat ușa de acces de la locuința victimei însă nu a făcut acest lucru;ca a stat la locuința victimei cam o oră timp în care a consumat băuturi alcoolice;ca la un moment dat victima a scos un cuțit, pe care l-a pus la gât și i-a cerut să întrețină raporturi sexuale orale cu acesta, fapt care m-a enervat foarte tare,spunându-mi că dacă nu fac aceasta o să mă omoare n; ca si-a pierdut cumpătul, apoi a luat cuțitul din mâna victimei și i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, respectiv 3-4 lovituri;ca părăsit apoi locuința victimei, însă înainte de a ieși a luat de pe masă suma de 150 lei;ca cheltuit banii pe țigări și a dat martorei suma de 100 lei pentru mâncare; că în cursul aceleiași zile s-a întâlnit cu victima într-un bar în jurul orei 21 și tot atunci aceasta l-a invitat la locuința sa; că în timpul în care s-a aflat la locuința victimei nu i-a cerut acesteia nici un leu și nu ști de ce se afla pe masă suma de 150 lei pe care a sustras-o;ca nu a mai sustras nimic altceva din locuința victimei; ca atunci când a plecat a închis ușa inclusiv poarta de la stradă; ca ceea ce a făcut a fost în autoapărare.

Sub aspectul relevanței probelor sus expuse Tribunalul Bihora apreciat că:

Probele sus enunțate demonstrează fără dubiu săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav în scop de tâlhărie de către inculpat.

Materialul probator ce corespunde infracțiunii de omor se coroborează sub toate aspectele, neexistând nici o contradicție asupra acestora. Constatarea medico-legală a decesului ce atestă prezența unor plăgi înțepate și că moartea victimei a fost violentă se coroborează cu declarația inculpatului care recunoaște că a aplicat trei lovituri de cuțit victimei. În ceea ce privește agravanta reținută în cauză respectiv comiterea omorului în scop de tâlhărie, apreciem că în pofida poziției avute de inculpat pe tot parcursul procesului,care nu recunoaște acest mobil al omorului, susținând ca s-a aflat in stare de legitima apărare, aceasta este incidentă. S-a reținut că este probată, atât precaritatea situației materiale a inculpatului, cât și necesitatea financiară a acestuia din momentul comiterii faptei. Inculpatul recunoaște că a sustras de la victimă suma de 150 lei imediat după agresarea acesteia și înainte de a părăsi locuința victimei; de asemenea recunoaște că în aceeași noapte s-a deplasat la locuința martorei, martoră care confirmă că a primit de la inculpat suma de 150 lei pentru a-l primi în chirie. Împrejurarea că inculpatul își asigură un spațiu locativ temporar cu ajutorul banilor sustrași de la victimă demonstrează în opinia instanței că acesta în momentul comiterii omorului era lipsit de resurse financiare, ceea ce probează motivația sa în comiterea omorului respectiv deposedarea victimei de bani. În plus reținem că asupra mobilului comiterii omorului inculpatul își face o apărare nu numai neprobată de nici o altă probă, cât incredibilă. Inculpatul a susținut pe tot parcursul procesului penal că a fost chemat de victimă la locuința sa și că odată ajuns acolo aceasta i-a deschis ușa, că nu știe cine a forțat ușa de acces de la locuința victimei, că nu a făcut acest lucru. Arată că a stat la locuința victimei cam o oră timp în care susține ca a consumat băuturi alcoolice; că la un moment dat victima a scos un cuțit, i l-a pus la gât și i-a cerut să întrețină raporturi sexuale orale cu aceasta, fapt care l-a enervat foarte tare, ca i-a spus că dacă nu face aceasta o să-l omoare. Susține că și-a pierdut cumpătul, a luat apoi cuțitul din mâna victimei și i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, respectiv, 3-4 lovituri; că a părăsit apoi locuința victimei, si ca înainte de a ieși a luat de pe masă suma de 150 lei. In cauză au fost audiați mai mulți martori ce sun foști consăteni ai victimei si care au relatat în unanimitate că nu au avut niciodată cunoștință că victima ar avea orientări homosexuale. Se poate susține că acest fapt,dacă ar fi fost real,ar fi fost în mod evident, cu totul ascuns de către persoana în cauză în comunitatea rurală, comunitate care urmare unei mentalități tradiționale descalifica profund astfel de orientări sexuale.Cu toate acestea nu pot fi înlăturate sau considerate ca neconcludente aceste susțineri ale martorilor care prezintă victima ca pe o persoană decentă deși martorii mai menționează că aceasta consuma alcool in exces,fapt de altfel atestat si de constatarea medico-legala ce stabilește ca alcoolemia victimei în momentul decesului era de 2,20 gr%. Consumul excesiv de alcool al victimei deși de principiu creează premisele unui comportament licențios nu demonstrează in sine că în realitate s-a materializat o astfel de conduita. Varianta lansata de inculpat asupra circumstanțelor omorului nu se poate corobora cu nici o alta împrejurare demonstrata in cauza. Pe de alta parte s-ar putea susține ca aceasta lipsa de elemente probatorii ar pleda pentru reținerea în cauză a principiului potrivit căruia orice eroare profita inculpatului. In opinia noastră nu este incident acest principiu deoarece exista o lipsa de elemente probatorii doar in ceea ce privește apărarea inculpatului, lipsa acestor elemente putând fi interpretată și ca demonstrând lipsa de realism a celor susținute de către inculpat. Apreciem că în afara oricăreia din cele doua concluzii posibile, sunt dovedite in mod obiectiv in cauza împrejurări care converg spre concluzia ca omorul a fost comis in scop de jaf, iar pătrunderea în locuința victimei s-a realizat fără acordul acesteia. Inculpatul in momentul comiterii omorului se afla intr-o situație de precaritate materiala-ceea ce justifica mobilu; victima locuia singura si era cunoscuta ca având un venit constant-pensia, pe care îl folosea in mod exclusiv, negospodărindu-se cu alta persoana; una din ușile de acces în locuința victimei a prezentat urme de forțare; declarația inculpatului asupra propriei variante a omorului prezintă si alte elemente ce nu concorda cu date obiective stabilite in cauza ceea ce în opină noastră probează o nesinceritate a inculpatului. Inculpatul a arătat ca atunci când a plecat din locuința victimei a închis ușa inclusiv poarta de la stradă, împrejurare, din depozițiile martorilor si reieșind ca era închisă doar ușa de la strada nu și ușa de acces in locuința care era larg deschisa. Este dovedita acțiunea de sustragere a banilor aparținând victimei ceea ce in contextul unui omor comis în condiții de legitima apărare nu are nici o logică, nici o justificare. Mai menționăm că, cu ocazia autopsiei cadavrului s-a constata că direcția de acțiune a instrumentului folosit de inculpat a fost dinainte înapoi și de la stânga spre dreapta, cu traiectoria aproape latero-laterală, în cazul leziunii parasternale dreapta,ceea ce pledează pentru o poziție a victimei în decubit dorsal și agresorul în față și lateral stânga față de aceasta. Apreciem pertinentă concluzia organului de urmărire penala în sensul că urmare acestei direcții a cuțitului se poate concluziona că în momentul în care inculpatul i-a aplicat victimei lovituri, aceasta se afla în pat, în poziția de decubit dorsal, după care victima a căzut din pat rămânându-i picioarele în pat.

Probele sus enunțate demonstrează fără dubiu și săvârșirea infracțiunii de tâlhărie din locuință de către inculpat. Inculpatul a declarat că înainte de a ieși din locuința victimei a luat de pe masă suma de 150 lei și că a cheltuit banii pe țigări și a dat martorei suma de 100 lei pentru mâncare. Această susținere a inculpatului este menținută de acesta și cu ocazia conducerii sale în teren, fiind confirmată de martorii asistenți, audiați și în instanță, G și. Această împrejurare este demonstrată indirect și de către martora, care confirmă prezența la inculpat a unei sume de 150 lei după comiterea omorului. Instanța a apreciat că prezența unei sume de bani la inculpat imediat după comiterea omorului, confirmată de un martor, în condițiile în care se dovedește precaritatea situației materiale inculpatului, este o împrejurare ce poate fi interpretată ca demonstrând, în absența unei probe directe, susținerile inculpatului privind sustragerea acestei sume de la locuința victimei. În ceea ce privește comiterea acestei sustrageri prin folosirea violenței, se arată că, deși inculpatul susține că a comis omorul în autoapărare, iar intenția de sustragere a sumei de bani aflată pe masa victimei s-a născut ulterior comiterii omorului, instanța conform raționamentelor sus expuse a reținut că această stare de legitimă apărare nu a existat și că intenția de sustragere a unei sume de bani de la victimă a motivat toată activitatea infracțională a inculpatului implicit si pe cea de pătrundere nelegitimă în locuința victimei și de ucidere a acesteia.

Este probată în cauză, în opinia instanței, și infracțiunea de violare de domiciliu. Materialul probator ce corespunde acestei infracțiuni însumează procesul verbal de cercetare la fața locului și depozițiile martorilor și. Aceste probe se coroborează sub aspectul pătrunderii inculpatului în locuința victimei fără acordul acesteia. Din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că ușa de acces în curtea locuinței victimei era prevăzută cu sistem de închidere cu o tip vechi în stare de nefuncționare ușa angrenându-se în poarta de sus cu o sârmă făcută și care se așează peste cele două țevi. Din declarațiile celor doi martori menționați rezultă că ușa de acces în curte a fost găsită închisă asigurată cu sârma făcută. Martorul a arătat că poarta era închisă fiind legată cu o sârmă, a precizat că se referă la poarta de la stradă și a menționat că în casa victimei se putea pătrunde prin trei uși, toate acestea fiind larg deschise. Martorul a arătat că atunci când a mers la locuința victimei poarta de la stradă era închisă, însă nu cu cheia ci legată cu o sârmă, însă ușa de la casă și celelalte uși erau deschise. În opinia instanței, împrejurarea că poarta de acces în curte era închisă așa cum în mod obișnuit o închidea victima, demonstrează că accesul inculpatului în curte și părăsirea acesteia nu s-a realizat pe această poartă. Evident, s-ar putea presupune că inculpatul în momentul în care a părăsit locuința victimei a asigurat poarta pentru a crea aparența obișnuită a locuinței victimei, a cărei ușa de acces în curte era asigurată pe timp de noapte, în scopul de preîntâmpina descoperirea omorului în cursul nopții sau a întârzia descoperirea acestuia. S-a apreciat că această ipoteză nu este logică, în cauză existând date obiective ce demonstrează că inculpatul nu a avut o astfel de poziție subiectivă, psihică. În concret, prin raportare la împrejurarea că ușile de acces în casa victimei au fost găsite toate larg deschise, este neverosimil a se reține o intenție a inculpatului de a ascunde în acel moment omorul, întrucât în opinia noastră o astfel de intenție în mod logic ar imprima,ar da același sens, tuturor acțiunilor de această natura. S-a considerat, așadar, că împrejurarea că ușile de acces în casa victimei au fost găsite toate larg deschise exclude intenția inculpatului de a crea, în afara locuinței victimei, aparența că aici nu s-a petrecut nici un fapt neobișnuit și implicit exclude ipoteza că inculpatul a părăsit locuința victimei folosind poarta de acces în curte. În mod subsecvent s-a apreciat că împrejurarea că poarta de acces în curte era închisă așa cum în mod obișnuit o închidea victima demonstrează nu numai că părăsirea de către inculpat a locuinței victimei nu s-a realizat pe această poartă, cu acordul victimei ci și împrejurarea că accesul inculpatului în curte s-a realizat fără acordul victimei, fiind de notorietate că în mediul rural nu sunt asigurate ușile de acces în curte pe timp de zi sau în acele circumstanțe în care la locuință se găsesc vizitatori. Deși aceste ultime argumente în sine nu au o valoare absolută, existând întotdeauna de principiu posibilitatea unor excepții în speța de față, în opinia instanței, ele această valoare de argument, întrucât se coroborează cu date obiective existente în cauză, ce demonstrează la rândul lor existența unei pătrunderi abuzive în locuința victimei, în concret fiind vorba de urmele de forțare prezentate de una din ușile de acces în casă. În sine nici aceste date nu au valoare absolută, neputându-e stabili data la care s-au produs aceste urme de forțare, însă în ansamblul datelor analizate s-a apreciat că converg alături celor sus menționate, la demonstrarea unei pătrunderi ilegale în locuința victimei.

În raport de cele expuse s-a reținut că în cauză sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunilor judecate, respectiv de omor deosebit de grav, tâlhărie și violare de domiciliu, instanța dispunând potrivit dispozitivului sentinței atacate.

În baza art. 350 Cod penal. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că subzistă elementele ce au determinat luarea acestei măsuri, elemente ce țin în principal de gravitatea deosebita a faptelor pentru care inculpatul a fost condamnat în prima instanță.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal. reținând circumstanțele personale ale inculpatului si gravitatea ridicată a faptelor săvârșite.

Instanța a reținut că inculpatul a avut o atitudine procesuală relativ pozitivă, dedusă din sinceritatea parțială a acestuia însă cu efect însemnat în cauză, poziția sa conducând la probarea și soluționarea cu mai multa celeritate a cauzei. Inculpatul este fără antecedente penale. În ce privește motivația sa în sensul că, în momentul comiterii faptelor s-a aflat sub amenințarea unui atac material si cu grad ridicat de pericol din partea victimei, care ar fi încercat sa- determine la realizarea unor raporturi sexuale, s-a reținut, conform celor de mai sus, că aceasta împrejurare nu s-a dovedit in cauza. Singura motivație, respectiv mobil al omorului, urmare probării sustragerii unei sume de bani, rămâne jaful, ceea ce conferă gravitate ridicata faptelor. Faptele pentru care inculpatul este judecat și condamnat în primă instanță sunt extrem de grave, justificând în opinia instanței menținerea măsurii preventive în cauză.

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că partea civilă - soră a inculpatului, numita a solicitat suma de 500 milioane lei daune materiale, specificând că reprezintă cheltuieli de înmormântare, pomeni și amenajarea mormântului și suma de 1 miliard J, daune morale motivate prin faptul că victima a fost declarată homosexual de către inculpat, aducându-i astfel grave prejudicii.

Daunele materiale deși sunt probate sub aspectul existentei faptului cauzator de prejudicii materiale, existând martori care atesta ca partea civila a suportat cheltuielile ocazionate de ceremoniile funerare specifice înmormântării propriu zise, cât si pomenirilor tradiționale ulterioare, nu sunt probate sub aspectul cuantumului, referirile de genul numărului rezonabil de persoane ce au participat la aceste ceremonii, nefurnizând nici un element determina in mod cert acest cuantum. Martora a HG declarat ca victima și partea civila au avut o relație de familie normală și din când în când s-au vizitat, respectiv în măsura în care partea vătămată putea să meargă în sat și că aceasta a fost foarte afectată de moartea fratelui său; că partea vătămată a suportat cheltuielile de înmormântare, însă nu poate preciza cuantumul acestora;ca la înmormântare au participat destul de multe persoane și la cimitir și la masa ulterioară.; că partea vătămată a suportat cheltuielile cu parastasul de 6 săptămâni; că până in prezent nu s-au făcut lucrări de reamenajare a mormântului. Martorul a declarat ca victima nu avea soție sau copii și se afla în grija surorii sale care s-a ocupat de înmormântarea victimei;ca partea vătămată suportat cheltuielile de înmormântare, dar nu poate spune la ce sumă s-a ajuns cu acestea, dar la masa a participat un număr rezonabil de persoane, mai mult familia,rude, groparii.; că partea vătămată a suportat cheltuielile cu parastasul de 6 săptămâni și de 6 luni; că știe că partea vătămată a fost foarte afectată de moartea fratelui său, cu atât mai mult cu cât nu a fost o moarte naturală. Martorul a arătat ca știe că de înmormântarea victimei s-a ocupat sora acesteia partea civilă pe care ajutat-o, dar ca aceasta nu i-a spus niciodată ce sumă a cheltuit. Față de aceste date, instanța a respins cererea de acordare de daune materiale ca neputând fi determinate sub aspectul cuantumului.

În ceea ce privește suma solicitată de partea civilă cu titlu de daune morale, instanța a apreciat că raporturile afective întreținute de aceasta cu victima, aceștia fiind frați,justifică acordarea de daune morale ca o compensație, nu atât asupra faptului morții victimei, cât având în vedere caracterul violent al acesteia. In concret, s-a apreciat că relația de rudenie dovedește o anumită afectivitate existentă între victimă și partea civilă, și nu în ultimă instanță, dovedește o suferință a părții civile. Această suferință, s-a reținut că depășește suferința comună, obișnuită generată de moartea unei rude, raportat la caracterul violent al morții victimei, element, în general, cu impact emoțional deosebit asupra membrilor familiei victimei, aspect în considerarea căruia instanța a admis aceasta cerere și ca atare acordat părți civile daune morale. S-a apreciat ca netemeinică motivația părții civile sub aspectul justificării daunelor morale solicitate privind denigrarea imaginii victimei prin atribuirea caracteristicii de "homosexual " acesteia, acest element fiind a genera o suferință reală persoanei în cauză și mai puțin rudelor,care din această perspectivă, în opinia instanței, nu sunt îndreptățite la acordarea de daune morale.

Ca atare instanța a dispus în sensul că: în baza art. 14 raportat la art. 346 al. 1 Cod de procedură penală l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă, respectiv la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale și a respins restul pretențiilor civile formulate de partea civilă ca nedovedite.

Sub aspect procedural, s-a menționat că nu s-a luat în cauză măsura de siguranță confiscării corpului delict, așa cum s-a solicitat de către reprezentantul Parchetului, întrucât acesta a aparținut victimei.

În baza art. 191 al. 1 Cod de procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Costul raportului de constatare medico-legală și a expertizei medico - legale psihiatrice de 1199 lei,respectiv 135 lei, va fi plătit din fondul special al Ministerului Justiției, în favoarea Serviciului de Medicină Legală al Județului

Împotriva acestei sentințe în timp legal, a declarat apelantul inculpat solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărâri atacate și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 Cod Penal raportat la art. 176 lit. d Cod Penal în art. 174 Cod Penal, iar din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 alin.2¹litera c Cod penal în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 208, 209 Cod Penal, precum și achitarea sa pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 192 alin.2 Cod penal, reducerea cuantumului prevăzut pedepsei aplicate sub limita minimului special prevăzut de lege, pentru infracțiunile reținute după recalificarea faptelor, urmare reținerii dispozițiilor art.74 litera c Cod penal.

Inculpatul apelant susține, în esență, că a fost invitat la locuința victimei pentru a întreține raporturi sexuale și întrucât el a refuzat victima l-a amenințat cu un cuțit, el a dezarmat-o și apoi a lovit- Totodată, inculpatul a relevat că nu a avut intenția de ai suprima viața victimei ci de a consuma alcool cu acesta și de a obține 150 de lei, bani pe care îi promisese victima. De asemenea, inculpatul a arătat prin cererile de apel depuse la dosar că a luat banii de la victimă înainte de al lovi, a intrat in casa victimei la invitația acestuia și datorită faptului că a comis faptele pe fondul consumului de alcool și este bolnav psihic s-ar justifica reținerea de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea sa, cu consecința redozării pedepsei.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art. 371 alin. 2 și art. 378 Cod de procedură penală, instanța de apel constată că aceasta este nelegală și netemeinică motiv pentru care apelul formulat de inculpat urmează să fie admis doar în sensul că: 1. - baza dispozițiilor art. 334 Cod de procedură penală se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 2¹litera c și art. 192 alin. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 alin 2¹litera c Cod penal, text de lege în baza căruia se va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate de 10 ani închisoare; 2. se vor limita conținutul pedepselor accesorii și complementare la prevederile art. 64 litera a teza II și b Cod penal.

Criticile formulate de inculpat sunt parțial fondate.

Prin rechizitoriul din 12.11.2008, emis în dosar nr.597/P/2008 al Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor se reține, în esență că inculpatul, în data de 19.10.2008 în jurul orelor 21, pătruns prin forțarea ușii în locuința victimei G, după care cu un cuțit aflat pe masă i-a aplicat mai multe lovituri, în timp ce victima se afla pe pat, după care a sustras o bancnotă de 100 de lei și una de 50 de lei.

Din ansamblul actelor și lucrărilor aflate la dosar, rezultă că la data de 19.10.2008, după orele 21 inculpatul aflându-se în locuința victimei G din, județul B la inițiativa acestuia, cu un cuțit de pe masă a lovit-o provocându-i decesul (a se vedea raportul de necropsie - 31 și următoarele - dosar de urmărire penală). Din locuința victimei inculpatul a sustras suma totală de 150 lei.

Starea de fapt reținută de Parchet și instanța de fond nu are corespondent întrutotul în probele de la dosar.

Această stare de fapt este dovedită cu depozițiile martorilor ( 61 - dosar urmărire penală; 64 - dosarul instanței de fond) ( 60; 80), ( 65 - dosar urmărire penală; 34 - dosarul instanței de apel ). Primii doi martori, în data de 21.10.2008 în jurul orei 9.45, s-au deplasat la locuința victimei constatând că ușa de la intrare din stradă era închisă, asigurată cu o sârmă, iar ușa locuinței era deschisă, victima fiind căzută între pat și masă (a se vedea în acest sens și procesul verbal de cercetare de la fața locului - fila 45 și planșa foto, fila 6 și următoarele din dosarul de urmărire penală).

În procesul verbal de cercetare la locul faptei se relevă că ușa de intrarea în holul locuinței victimei prezenta urme de forțare (fila 12 și planșele foto 10 - 11).

Inculpatul, în mod constant, pe tot parcursul procesului penal a negat faptul că ar fi pătruns prin efracție în locuința victimei (fila 43 - 47; 53, 78,91 - 93; 94 - 95 din dosarul de urmărire penală, fila 19 din instanța de fond, fila 26 din instanța de apel ).

Susținerile inculpatului cu privire la acest aspect sunt confirmate de martora, menajera victimei care a precizat în fața instanței de control judiciar că în primăvara anului 2008 victima a pierdut cheile și a forțat ușa pentru a pătrunde în locuință, nereparându-și ușa până la momentul la care a fost ucisă de inculpat. Martora a relevat că, de obicei, persoanele care o vizitau pe victimă băteau în geamul de la stradă, și astfel acesta auzea că este căutat venind să le deschidea ușa. Inculpatul a arătat că, în seara zilei de 20.10.2008 a consumat alcool la barul Sc Srl, în local aflându-se și victima, care stătea la masă cu cu un grup de persoane (a se vedea depoziția martorului fila 61-63 ).

Din declarațiile martorilor C (fila 64) și ( fila 56-57) rezultă că ei au ajuns la bar în jurul orei 21 și au stat la bar pana la ora 21,30 când s-a închis localul, victima neaflându-se în acel moment în bar. Martorul, în declarația dată în fața organelor de urmărire penală a arătat că după orele 22,30 a început programul de patrulare (martorul fiind paznic de noapte) și când a trecut pe lângă locuință a văzut lumina aprinsă în cameră. Celălalt martor a susținut că victima avea obiceiul de a da bani cu titlu de împrumut mai multor persoane. Prin urmare, victima era o persoană înstărită, aspect pe care l-a aflat și inculpatul. Totodată, inculpatul, văzând victima la bar, că se află în stare de ebrietate, a intrat în discuții cu acesta și a venit la locuința acestuia sub pretextul de a consuma împreună alcool. În realitate, inculpatul a realizat că dat fiind starea în care se află victima îi va fi foarte ușor să o deposedeze de bani.

Inculpatul, în declarațiile date în faza de urmărire penală și la instanța de fond a susținut că suma de 150 de lei se afla pe masa din cameră luând-o după ce a suprimat viața victimei, pentru ca ulterior, în declarația de apel (fila 5 verso ) să pretindă că a luat banii înainte de a omorî victima.

Din depozițiile martorului (fila 58-59 și 65 ),rezultă că în data de 19.10.2008 orele19,45 - 20 s-a întâlnit cu victima la locuința familiei, acesta fiind băut ( fila 58 verso; declarațiile martorului coroborându-se cu depozițiile celorlalți martori sus menționați, inclusiv cu declarațiile inculpatului), au consumat împreună o cafea, după care victima aplecat acasă, având asupra sa o plasă cu mere primită de la gazdă ( a se vedea procesul verbal de cercetare la fața locului, lângă poartă s-a găsit plasa cu mere fila 4-5). Martorul după ce a plecat acasă, în jurul orelor 22,30, a auzit pe cineva sunând la poartă, a ieșit afară, persoana care îl căuta fiind inculpatul, care i-a cerut să-l ducă cu mașina până la gara din localitate. Cât privește starea în care se afla inculpatul, martorul a arătat că acesta era foarte agitat, consumase alcool și era foarte dornic să părăsească localitatea. Totodată, martorul a susținut că o cunoștea pe victimă din copilărie, știa că aceasta consuma frecvent alcool, dar a afirmat că "cu certitudine nu întreținea raporturi sexuale cu bărbați" ( a se vedea declarația fila 65 - dosarul instanței de fond). Față de aceste susțineri instanța de apel nu poate accepta teza inculpatului, că victima i-a cerut să întrețină raporturi intime cu el.

Martora y ( fila 78 ) a arătat că după comiterea omorului inculpatul a venit la locuința sa cerându-i să-l găzduiască, pretinzând că s-a certat cu părinții și i-a înmânat suma de 150 de lei cu titlu de chirie,( bani luați din locuința victimei). De asemenea, martora a susținut ca inculpatul era foarte nervos și agitat când a intrat în casa ei, iar după 4 zile organele de poliție l-au ridicat de la locuința sa. În speță, acuzarea nu a dovedit prin nici un mijloc de probă infracțiunea prevăzută de art. 192 aliniatul 2 Cod penal, fiind aplicabil principiul potrivit căruia orice dubiu profită inculpatului.

Având în vedere că inculpatul s-a aflat în locuința victimei, la invitația acesteia unde prin exercitare de violențe și-a însușit suma de 150 de lei, lovituri care s-au soldat cu decesul victimei, fără să fi încălcat în prealabil prevederile art. 192 Cod Penal, referitoare la săvârșirea infracțiuni de violare de domiciliu, fapta sa constituie infracțiune unică de tâlhărie, în formă calificată prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 2 indice 1 Cod Penal. Prin urmare față de probatoriul administrat în cauză, din care nu rezultă că actele de violență au fost precedate de pătrunderea fără drept a inculpatului în imobilul situat la numărul 312 din localitatea, județul B, apelul declarat de inculpat va fi admis conform prevederilor art. 379 pct.2 lit. Cod de procedură penală, se va desființa hotărârea atacată în sensul că se vor înlătura pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 al 2 indice 1 litera Cod penal și art. 192 alin. 2 Cod penal, de 10 ani, respectiv 3 ani, se va proceda conform dispozițiilor art. 334 Cod de procedură penală la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 al 2 indice 1 litera Cod penal și art. 192 alin. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 2¹lit. c Cod penal, text de lege în baza căruia inculpatul va fi condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

Susținerea inculpatului că s-ar impune recalificarea faptelor din infracțiunea de omor deosebit de grav și tâlhărie în infracțiunea de omor și furt calificat nu poate fi acceptată de către instanța de apel, întrucât fapta inculpatului care, intrând în locuința victimei cu consimțământul acesteia și profitând de starea de ebrietate în care victima se afla ( în raportul de necropsie se relevă că la momentul decesului victima avea o alcoolemie de 2,20 grame la mie - 34) a sustras 150 lei, apoi a agresat-o, lovind-o până a uciso, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.176 alin. 1 litera d Cod penal și în concurs real cu infracțiunea prevăzută de arz. 211 alin. 2 indice 1 litera c Cod penal.

Instanța de apel constată că mijloacele de probă evidențiate au dovedit modalitatea concretă de săvârșire a omorului de către inculpat, în sensul că uciderea victimei a avut loc ca urmare a unei rezoluții infracționale a inculpatului de a-și procura bani determinată de discuții cu victima, care posibil l-a surprins când a luat banii de pe masă și în scopul păstrării lor, inculpatul a agresat-o, înțepând-o la nivelul toracelui și membrului superior stâng, după ce anterior o lovise cu un corp cu suprafață neregulată la nivelul regiunii mentoniere.

Sub aspectul individualizării pedepsei instanța de fond a procedat la o judicioasă valorificare a dispozițiilor art.72 Cod penal.

Pedeapsa aplicată inculpatului reflectă în mod obiectiv pericolul social concret pe care îl prezintă fapta și persoana inculpatului.

Modul și mijloacele de comitere a infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art.174 raportat la art.176 lit. d Cod penal și de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2¹lit. c Cod penal imprimă acestora un grad de pericol social sporit.

Pedeapsa aplicată inculpatului este adaptabilă, în sensul proporționalizării ei în raport cu pericolul social al faptei, relevat anterior, cât și al inculpatului, neexistând motiv de reducere a pedepsei.

Inculpatul este la primul contact cu legea penală, este fără ocupație și loc de muncă și a recunoscut parțial săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat. Din modul de prezentare a faptelor de către inculpat, astfel cum se inserează și în raportul medico-legal psihiatric ( 89 - 90 ), rezultă că are nivelul de instrucție scăzut și nivelul intelectual de limită. Inculpatul, potrivit experților, are o personalitate introvertă, cu tendințe crescute către iritabilitate, nervozitate și heteroagresivitate, ceea ce explică, dar nu justifică, comportamentul acestuia.

În consecință, ținând seama de tipul de comportament uman ajuns în balanța justiției, dar și de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, urmările produse, pericolul social concret al faptelor, atitudinea ante și postinfracțională a inculpatului și limitele de pedeapsă prevăzute în Codul penal - partea specială, instanța de apel apreciază că prin pedeapsa principală de 18 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 - 176 lit. d Cod penal respectiv, 10 ani închisoare stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal poate realiza, în concret, funcțiile și scopul pedepsei prevăzută de art.52 Cod penal.

Întrucât prima instanță a valorificat suficient, în sistemul pugnitiv elementele de esență, definitorii pentru inculpat și pericolul social concret al faptelor comise de inculpat, nu se impune redozarea pedepsei și, evident nici reținerea de circumstanțe atenuante judiciare, prevăzute de art. 74 Cod penal.

Examinând din oficiu a cauza, instanța de apel constată că aceasta este nelegală și netemeinică cât privește aplicarea pedepsei accesorii, respectiv greșita reținere a dispozițiilor art. 64 litera a teza I Cod penal.

Restrângerea exercițiului unor drepturi poate fi dispusă doar dacă este necesară într-un stat de drept. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății ( art. 53 Constituția României ).

Potrivit art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dreptul la vot este un drept și nu un privilegiu.Totuși, aceste drepturi nu sunt absolute. Limitele dreptului la vot trebuie să urmărească un scop legitim și să fie proporționale. Nici una din condițiile impuse nu trebuie să împiedice libertate de exprimare a oricărei persoane în ceea ce privește alegerea corpului legislativ. În acest sens a statuat Curtea Europeană de la Strasbourg în cauza Hirst c/a Regatului Unit nr.74025/01, precizând că nu este cazul ca o persoană să fie decăzută din drepturile sale garantate de Convenție doar pe motivul că este condamnată. Principiul de proporționalitate cere existența unei legături observabile și suficiente între sancțiune și comportament, precum și situația persoanei în cauză.

În consecință, interzicerea dreptului de a alege inserat în art. 64 alin.1 lit. a teza I Cod penal nu se poate aplica automat persoanelor condamnate, indiferent de durata pedepsei pe care acestea urmează să o execute și independent de natura sau gravitatea infracțiunilor pe care le-au comis și de situația lor personală. O restricție generală automată și nediferențiată a unui drept prevăzut de convenție depășește o marjă de apreciere acceptabilă, pe cât de largă ar putea fi ea, și este incompatibilă cu prevederile art. 3 al Protocolului nr. 1.

Pentru considerentele ce preced, hotărârea instanței de fond urmează a fi reformată în sensul că se va limita conținutul pedepselor accesorii și complementară la dispozițiile art. 64 lit. a teza II și b Cod penal.

Prin ordonanța din 23.10.2008 inculpatul a fost reținut pe o durată de 24 ore de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor (f 84).

Prin încheierea nr. 36 din 24.10.2008 inculpatul a fost arestat preventiv pe o durată de 29 zile, cu începere de la 24.10.2008 până la 21.11.2008 ( 51 - 52 ), ulterior măsura preventivă fiind menținută de instanța de fond, urmare a verificării legalității și temeiniciei măsurii, conform prevederilor art.300/1 și 2 Cod procedură penală combinat cu art.160/b Cod procedură penală.

Instanța de apel constată că menținerea măsurii arestării preventive se justifică, întrucât temeiul care a stat la baza luării acesteia - art.148 lit. f Cod procedură penală - subzistă.

Astfel fiind, în baza art.160/b Cod procedură penală și art.383 alin.2 Cod procedură penală, se va menține starea de arest preventiv a inculpatului și se va deduce durata de pedeapsă efectiv executată până la 29.10.2009.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică în sensul obligării inculpatului, conform prevederilor art. 14 Cod de procedură penală combinat cu art. 346 alin. 1 Cod

de procedură penală cu referire la art. 998 cod civil la o plata sumei de 10000 lei cu titlu de daune morale în favoarea sorei victimei, partea civilă și a respins ca nedovedite pretențiile civile formulate de către aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală,

ADMITEapelul penal declarat de inculpatul apelant, născut la 13 iulie 1968, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr. 139/P din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o desființează în sensul că:

1.descontopește pedeapsa rezultantă de 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a,b Cod penal pe o durată de 5 ani în pedepsele componente de: 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b Cod penal, 10 ani închisoare și 3 ani închisoare;

2. înlătură pedepsele de 10 ani, respectiv 3 ani închisoare;

3. în baza dispozițiilor art. 334 Cod de procedură penală schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 Cod penal și art. 211 alin. 2/1 lit. c Cod penal într-o singură infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 2/1 lit. c Cod penal, text de lege în baza căruia condamnă pe inculpatul la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

4.limitează conținutul pedepselor accesorii și complementare la prevederile art. 64 lit. a teza II și b Cod penal;

5.conform prevederilor art. 33 lit. a și 34 lit. b și art. 35 alin. 1 Cod penal contopește pedeapsa de 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal și pedeapsa de 10 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de:

- 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza II și b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

6. În temeiul prevederilor art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 litera a teza II și b Cod penal pe durata executării pedepsei.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate, care nu contravin prezentei decizii.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea Baroului de Avocați B suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, care va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.

În baza art.160/b Cod de procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului și deduce din pedeapsă arestul preventiv până la 29 octombrie 2009.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu inculpatul arestat.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Grefier,

decizie - /03.11.2009

Judecător fond -

4 ex./03.11.2009,

Președinte:Pătrăuș Mihaela
Judecători:Pătrăuș Mihaela, Rus Claudia

#Judecator Patraus Mihaela

Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 83/2009. Curtea de Apel Oradea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 83/2009. Curtea de Apel Oradea