Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 84/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
666/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 84
Ședința publică din data de 08 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman și de către apelantul-intimat-inculpat împotriva Sentinței penale nr.15 din data de 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-intimat-inculpat, personal în stare de arest și asistat de apărător din oficiu cu delegația nr. -/27.03.2009, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de admitere a apelului formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, considerând sentința atacată ca fiind netemeinică față de individualizarea pedepsei, neaplicându-se dispozițiile art. 72 Cod penal, întrucât instanța nu a motivat situațiile care au determinat aplicarea art.74 și 76 Cod penal. În acest sens, arată că - din probele administrate - rezultă că victima, fratele inculpatului, a decedat la domiciliu în urma unei lovituri cu cuțitul, fără ca inculpatul să o transporte la o unitate medicală, pentru a i se acorda îngrijiri medicale. Din probele administrate, a rezultat că între cei doi au existat conflicte; de asemenea, după ce victima a decedat, inculpatul a schimbat obiectele de îmbrăcăminte a acesteia, aruncându-le pe foc pentru a scăpa de urmele de sânge existente.
Inculpatul - în declarațiile date - a arătat că a recurs la săvârșirea faptei, din cauza faptului că fratele vroia să-l lovească cu furca, însă din certificatul medico-legală rezultă că inculpatul nu deține urme de violență pe corp, membre, rezultând că nu a existat nicio împrejurare că victima a acționat împotriva inculpatului, temerea acestuia că putea fi agresat cu furca nu există.
Din datele dosarului rezultă pericolul concret pentru ordinea publică.
Solicită înlăturarea dispozițiilor art. 74-76 Cod penal, față de gradul concret de pericol social al faptei, modalitatea de comitere și urmarea produsă; pe cale de consecință, solicitând majorarea cuantumului pedepsei și menținerea stării de arest a inculpatului, cu deducerea prevenției la zi.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat solicită - în temeiul art.379 alin.1 lit. b Cod procedură penală - respingerea apelului formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, considerând că instanța, în mod corect, a reținut aplicarea circumstanțelor atenuante față de recunoașterea și regretul faptei, dar și față de lipsa antecedentelor penale.
Parchetul, în mod greșit, arată că inculpatul fără motiv s-a temut de fratele său în momentul în care acesta a apărut cu o furcă cu scopul de a-l lovi. Atitudinea victimei care l-a asigurat pe inculpat că nu are nimic grav, l-a determinat pe acesta să nu apeleze la o unitate medicală pentru a-i acorda îngrijiri medicale.
Pe apelul formulat de inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, în sensul acordării unei mai mari eficiențe circumstanțelor atenuante și reținerea stării de provocare, prev de art. 73 lit. b Cod penal.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului formulat de către inculpat, având în vedere că din probele administrate la dosar nu rezultă în niciun fel că victima l-a provocat pe inculpat.
Apelantul-intimat-inculpat, personal, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunțată.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.15 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în baza art.174 Cod penal raportat la art.175 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 9 (nouă) ani închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a și b în condițiile art.71 Cod penal.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a și b în condițiile art.65 Cod penal, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei potrivit art.66 Cod penal.
A fost dedusă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 12.11.2008, la zi, 24 februarie 2009și s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art.118 Cod penal, s-a dispus confiscarea corpului delict atașat la dosar - cuțitul cu din aluminiu având lungimea lamei de cca.16 cm. și de 2-3 cm.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut - în fapt - următoarea situație:
Inculpatul locuia în același imobil cu fratele și mama sa și pe fondul consumului excesiv de alcool provoca deseori scandal și exercita acte de violență asupra celor doi membrii ai familiei sale.
La data de 6 noiembrie 2008, fiind sub influența băuturilor alcoolice a agresat-o fizic pe mama sa, fapt ce a determinat-o să părăsească locuința în dimineața zilei de 7 noiembrie 2008.
În jurul orei 1000, la data de 7 noiembrie 2008, între cei doi frați, tot pe fondul consumului de alcool, a izbucnit un scandal generat de faptul că victima i-a reproșat inculpatului că a lovit-o pe mama sa și a alungat-o de la domiciliu.
Inculpatul i-a spus fratelui său că nu sunt adevărate cele relatate de acesta și a intrat în casă.
Pentru că intenționa să continue discuția, victima a intrat în locuință având în mână furca cu care efectua activități gospodărești în curte.
Considerând, fără temei, că fratele său intenționează să-l lovească, inculpatul a luat un cuțit de bucătărie cu care a lovit victima în abdomen, cu intensitate sporită.
Victima nu a dat importanța cuvenită acelei înțepături, s-a spălat și s-a îngrijit singură, fără să se deplaseze la medic.
De asemenea, pentru că era vorba despre fratele său, victima nu a mers la poliție pentru a formula plângere împotriva acestuia.
Așa cum reiese din raportul de necropsie eliberat de Serviciul de Medicină Legală T, moartea lui a fost violentă și s-a datorat stării toxico-septice, complicație intervenită în evoluția unei plăgi înjunghiate penetrantă în abdomen.
Astfel, instanța de fond a concluzionat că fapta inculpatului, așa cum a fost descrisă, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art.174 Cod penal raportat la art.175 lit.c Cod penal.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art.52 și 72 Cod penal, ținând cont atât de gradul de pericol social concret al infracțiunii, de împrejurările în care a fost comisă fapta - pe fondul consumului excesiv de alcool, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii, apreciind că scopul educativ preventiv al legii penale va putea fi atins prin condamnarea la pedeapsa închisorii de 9 (nouă) ani ca efect al aplicării dispozițiilor art.74-76 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate.
Motivele de apel invocate de Parchet vizează exclusiv cuantumul pedepsei, arătându-se că instanța de fond - față de gravitatea faptei săvârșite de inculpat și a împrejurărilor în care aceasta s-a consumat - a aplicat inculpatului o pedeapsă ușoară, reținând în favoarea acestuia, în mod neîntemeiat, circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 cu aplicarea art.76 Cod penal.
Având în vedere aceste critici, Curtea reține că, la individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut seama de gradul de pericol social concret al faptei, context în care nu s-a putut face abstracție de împrejurările ce au ocazionat, ori pe fondul cărora s-a comis fapta, modul de manifestare a inculpatului, conduita acestuia, dar și a victimei, datele personale ale infractorului, precum și scopul urmărit de acesta.
Din analiza împrejurărilor în care s-a comis fapta, se constată că între victimă și inculpat (frați, locuind în același domiciliu cu mama lor) exista o stare conflictuală mai veche, iar în momentul consumării infracțiunii amândoi se aflau sub influența băuturilor alcoolice; împrejurarea că victima avea în mână o furcă era de natură a potența conflictul izbucnit între cei doi și, chiar dacă nu a creat inculpatului o tulburare atât de mare încât să-l determine să exercite violențe asupra fratelui său, se poate aprecia că și acest aspect a contribuit, într-o oarecare măsură, la tensionarea atmosferei și la grăbirea deznodământului tragic.
Pe de altă parte, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei, justifică reținerea, în favoarea sa, a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege; aplicarea unei pedepse privative de libertate, într-un cuantum de 9 ani, este aptă să ducă la îndeplinirea scopului reglementat prin art.52 Cod penal, sancțiunea, astfel stabilită de tribunal, având caracterul atât al unei măsuri de constrângere, cât și al unui mijloc de reeducare a inculpatului.
Referitor la apelul formulat de inculpat, Curtea observă că motivele invocate de acesta - prin apărătorul său - nu sunt susținute de probele produse cauzei.
Astfel, așa cum s-a menționat și în cele ce preced, faptul că victima avea în mână o furcă, acest lucru nu putea să-i producă inculpatului o temere atât de mare încât să recurgă la agresarea fratelui său, prin înjunghiere într-o zonă vitală, deoarece victima avea asupra sa acea unealtă fiindcă, în acele momente, efectua activități în gospodărie și, nicidecum, nu luase respectiva unealtă cu scopul de a-l amenința pe inculpat.
De asemenea, nici atitudinea victimei de a nu acorda importanță loviturii primite, nu poate justifica o reducere a pedepsei aplicate inculpatului, în condițiile în care moartea fratelui său a survenit ca urmare a agresiunilor exercitate asupra sa de către inculpat.
Așadar, constatând că în procesul de individualizare judiciară, instanța de fond a respectat întocmai criteriile consacrate de art.72 Cod procedură penală, Curtea - în temeiul dispozițiilor art.379 pct.1, lit.b Cod procedură penală - urmează să respingă ambele apeluri promovate în speță.
Având în vedere că temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive subzistă, Curtea va menține starea de arest a apelantului și va deduce prevenția la zi.
Constatând că cel aflat în culpă procesuală este apelantul-inculpat, Curtea, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, urmează a-l obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman și de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr.15/24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman.
Deduce prevenția inculpatului, începând cu data de 12.11.2008 - la zi.
Menține starea de arest a inculpatului.
Obligă apelantul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
G -
Red.
Dact.
Ex.3
Red.-Trib.
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica
