Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 84/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Ședința publică de la 16 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Dublea

JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă

Grefier - -

DECIZIA PENALĂ Nr. 84

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 108/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de tentativă de omor.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest preventiv, asistat,de av., apărător ales, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei a fost depusă o cerere formulată de av. prin care solicită scutirea de la plata amenzii judiciare aplicată la termenul din 19 mai 2009, după care:

Instanța pune în discuția contradictorie a părților cererea de scutire de la plata amenzii judiciare formulată de av..

Av. solicită admiterea cererii arătând că la acea dată a acordat asistență juridică într o cauză aflată pe rolul Tribunalului Teleorman, sens în care depus împuternicirea avocațială vizată de instanța respectivă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a cererii.

Instanța, în baza disp. art. 199 al.2 Cod procedură penală admite cererea formulată de av. și dispune scutirea de la plata amenzii judiciare aplicată la termenul din 19 mai 2009.

Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Av. solicită admiterea apelului declarat de inculpatul, menținând concluziile puse la judecarea cauzei pe fond, care vizează schimbarea încadrării juridice dată faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală gravă și reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării. Dacă instanța va trece peste acest motiv de apel și va reține ca fiind corectă încadrarea juridică, solicită redozarea pedepsei aplicate inculpatului, dându-se mai multă eficiență circumstanțelor reale și celor personale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, sentința apelată fiind legală și temeinică. Atât încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului cât și pedeapsa aplicată au fost corect individualizate față de probatoriul administrat în faza urmăririi penale și a cercetării judecătorești.

Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului, arătând că a fost amenințat de partea vătămată și nu a făcut altceva decât să se apere.

Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării:

INSTANȚA

Analizând actele și lucrările dosarului constată:

Prin sentința penală nr. 108/23 februarie 2009,a Tribunalului Vaslui, a fost condamnat inculpatul, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor, enumerate la art. 64 lit. "a și b" Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. "i" Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. "c" și art. 76 lit. "b" Cod penal.

S-a constatat că fapta este concurentă cu faptele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 741/24.10.2007 a Judecătoriei Bârlad, precum și cu cele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 665/2007 a Judecătoriei Bârlad.

A fost repusă în individualitate pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 665/2007, contopite pedepsele aplicate prin cele două hotărâri cu pedeapsa stabilită de tribunal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară aplicată.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 Cod penal.

S-a menținut măsura arestării preventive și s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 09.09.2008.

A fost obligat inculpatul la despăgubiri civile și plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:

Inculpatul și vătămatul sunt locuitori ai satului.

În seara zilei de 23.10.2007, vătămatul G s-a deplasat la barul lui, din aceeași localitate, unde gestionar era martorul.

Ulterior la bar a venit și martorul G, care și-a cumpărat o sticlă cu bere și care a stat de vorbă cu vătămatul.

Apoi în incinta barului a intrat inculpatul, care a avut un schimb de replici cu vătămatul G, legat de un conflict anterior, după care vătămatul G 1-a lovit cu palma pe inculpatul, care, la rândul său, 1-a lovit cu pumnul pe vătămat.

Conflictul a fost aplanat de martorul, care 1-a îndepărtat din bar pe inculpatul, reținându-1 acolo câteva minute, în continuare, pe vătămatul G, pentru a-i împiedica pe cei doi să se mai bată.

din bar, inculpatul s-a întâlnit cu martorul, căruia i-a spus ce s-a întâmplat în interior, după care a spus că pleacă acasă, dar se va întoarce. Martorul a rămas după aceasta în apropierea barului

Ulterior, până la ieșirea din bar a vătămatului G, inculpatul a avut timpul fizic necesar să meargă până acasă și să ia o tip basse-ball, cu care a revenit în apropierea barului.

Întâlnindu-1 în drum, în apropierea locuinței martorului -, pe vătămatul G, inculpatul i-a reproșat acestuia că 1-a lovit în bar, după care a început să-1 lovească cu bâta de basse-ball. C mai probabil prima lovitură a fost aplicată peste brațul stâng al vătămatului, ridicat pentru a se apăra, după care inculpatul a continuat să-1 lovească cu bâta pe vătămatul G, atât peste cap cât și peste membrele superioare, până ce vătămatul a căzut într-un șanț.

După aceasta inculpatul a fugit, având asupra sa bâta cu care îl lovise pe vătămat.

Cele petrecute au fost văzute atât de martorul, cât și de martorul -, aflat în curtea sa, care, după ce inculpatul a plecat de la locul faptei, i-a telefonat lui - fratele vătămatului, căruia i-a spus ce s-a întâmplat și i-a cerut să vină să-1 ia pe vătămat din locul unde zăcea.

În aceeași seară vătămatul a fost transportat cu ambulanța la Spitalul Municipal de Urgență " " Bârlad, de unde a fost transferat la Spitalul Clinic de Urgență "Prof Dr. " lași, unde i s-au acordat îngrijiri medicale și a fost spitalizat în perioada 23.10.2007 - 31.10.2007, după care a fost transferat la Spitalul Municipal de Urgență " " Bârlad, unde a fost spitalizat în continuare, până la data de 14.11.2008.

După externare, pentru vătămatul G s-a întocmit Raportul de expertiză medico - legală nr. 233/E/14.11.2007 al Cabinetului Medico - Legal Bârlad (f 25), prin care s-au concluzionat următoarele:

" Gap rezentat un traumatism cranio - cerebral, cu fractură de os parietal drept, hematom subdural temporo-frontal drept, nechirurgical și hemoragie subarahnoidiană biparietală, contuzie hemoragică frontală dreapta.

a putut fi produs prin lovire cu un obiect contondent la data de 23 octombrie 2007 și a necesitat aprox. 24 - 25 (douăzecișipatru - douăzecișicinci) zile îngrijiri medicale de la data producerii.

Leziunea a pus în pericol viața victime.

Susnumitul prezintă fractura humerus stâng, operată cu osteosinteză, imobilizată în aparat gipsat, care a putut fi produsă prin lovire cu un obiect contondent, la data de 23 octombrie 2007 și care necesită aprox. 50-55 (cincizeci - cincizecișicinci) zile îngrijiri medicale de la data producerii.

Leziunea a pus în pericol viața victimei."

Fiind audiat, inculpatul și-a recunoscut fapta, susținând însă că de fapt a lovit vătămatul cu un par luat dintr-un gard și ascunzând că a revenit în apropierea barului respectiv înarmat cu o tip basse-ball.

Nici vătămatul G nu este sincer în întregime, ascunzând conflictul din bar, avut cu inculpatul, și de la care a plecat apoi conflictul în cadrul căruia inculpatul i-a aplicat lovituri cu bâta.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, recunoaștere care se coroborează cu declarațiile părții vătămate, ale martorilor și cu datele ce rezultă din raportul de expertiză medico-legală.

Fapta inculpatului de a lovi partea vătămată pe drum sătesc cu o, în zona capului, cauzându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie, realizează conținutul infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 rap. 174, 175 lit. "i" Cod penal.

Nu a putut fi primită cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 2 Cod penal, deoarece din modul în care inculpatul a acționat, lovind victima în zona capului cu un obiect a produce moartea și cu intensitate mare, rezultă că, chiar dacă, inculpatul nu a urmărit uciderea victimei, a prevăzut și acceptat posibilitatea survenirii rezultatului letal ca urmare a acțiunii sale.

În acest context a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tentativă de omor în cea de vătămare corporală gravă, solicitată de inculpat prin apărător.

Ceea ce deosebește infracțiunea de vătămare corporală gravă având ca urmare punerea în primejdie a vieții persoanei de tentativă la infracțiunea de omor este poziția subiectivă a făptuitorului față de acțiunile care constituie latura obiectivă a infracțiunii.

În timp ce în cazul infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, făptuitorul acționează cu praeterintenție - în sensul că urmărind să lovească se produce consecință mai gravă, și anume punerea în primejdie a vieții acesteia consecință care depășește intenția făptuitorului și în raport cu care se află în culpă -, în cazul infracțiunii de tentativă de omor, acesta acționează numai cu intenție.

Pentru stabilirea poziției subiective a făptuitorului, trebuie să se țină seama de toate împrejurările în care fapta a fost comisă, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizată și de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

De asemenea, nu a fost primită apărarea inculpatului precum că ar fi fost provocat de partea vătămată în condițiile art. 73 lit. "b", întrucât inculpatul și cu partea vătămată și-au adresat în bar replici legate de un subiect anterior, după care vătămatul G l-a lovit cu palma pe inculpatul, care ripostând, l-a lovit la rândul său, aplicându-i un pumn vătămatului. Conflictul a fost aplanat de martorul, care l-a îndepărtat din bar pe inculpat, reținându-l acolo câteva minute pe vătămat pentru a-i împiedeca pe cei doi să se mai bată.

Cu toate acestea inculpatul a mers acasă și s-a înarmat cu o, tip basse-ball și întâlnindu-l pe drum, pe vătămat i-a reproșat că l-a lovit cu un par, după care a început să-l lovească cu bâta peste cap și membrele superioare, până ce vătămatul a căzut într-un șanț.

Față de aceste împrejurări din care rezultă că între părți a fost un conflict, ambele lovindu-se reciproc, totul se putea termina cu acea despărțire realizată de martorul, ori inculpatul s-a înarmat și s-a întors cu ideea de a-l pe vătămat

Conflictul dintre părți nu a putut să-i creeze inculpatului o stare de puternică tulburare sau emoție, de vreme ce părțile s-au lovit reciproc, în sensul art. 73 lit. "b" Cod penal. La fel de bine ar fi putut într-o stare de tulburare și vătămatul și poate chiar a fost dar nu și-a continuat activitatea infracțională.

Pentru aceste considerente a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat prin apărător, în sensul de a se reține în favoarea lui circumstanța atenuantă a provocării prev. de art. 73 lit. "b" Cod penal, fie în raport de infracțiunea de tentativă de omor calificat, fie în raport de infracțiunea de vătămare corporală gravă, dacă se va admite și această din urmă cerere.

Pentru infracțiunea săvârșită inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă la individualizarea căreia în cadrul general prev. de art. 52 și 72 Cod penal, au fost avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatului, atitudinea acestuia în timpul procesului.

Având în vedere conduita oscilantă a inculpatului pe parcursul procesului penal, antecedentele penale care constau în infracțiuni cu violență, de urmarea produsă, de urmarea care s-ar fi putut produce, de împrejurările comiterii faptei, s-a apreciat că o pedeapsă de 6 ani închisoare se impune pentru reeducarea inculpatului și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

Din oficiu s-a dispus atașarea la dosar a sentinței penale nr. 665/3 oct. 2007 și a sentinței penale nr. 741 din 24 oct. 2007, ambele ale Judecătoriei Bârlad.

Faptele pentru care a fost condamnat prin cele două sentințe penale sunt concurente cu infracțiunea pentru care acesta este judecat în prezenta cauză.

Așa fiind, s-a dispus descontopirea pedepsei rezultante de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 665/3 oct. 2007, rămasă definitivă prin neapelare la data de 24 oct. 2007, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, respectiv în:

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 192 alin. 2 cod penal;

- pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal;

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 449 alin. 1 și art. 36 alin. 1 Cod penal, au fost contopite pedepsele de 6 luni, 6 luni, 2 luni aplicate prin sentința penală nr. 665/2007, cu pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 741/24. oct. 2007 Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă la data de 15.XI.2007 pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. "a,b" Cod penal cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.

Pe durata executării pedepsei inculpatului i-au fost interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

S-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă.

S-a reținut că inculpatul a cauzat părții vătămate G un prejudiciu material și unul moral și în consecință a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile.

A fost de asemenea obligat inculpatul la plata cheltuielilor ocazionate de spitalizarea victimei, către unitățile sanitare.

În termen hotărârea a fost apelată de inculpat cu motivarea că fapta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, că în mod greșit nu s-a reținut circumstanța atenuantă a provocării, că pedeapsa aplicată este prea mare.

Apelul formulat nu este fondat.

Față de împrejurările în care s-a consumat fapta, nu prim incident între părți în care s-au lovit reciproc, urmat de plecarea inculpatului, înarmarea sa cu un obiect contondent, par, cu care a lovit victima într-o regiune vitală, cap și membre superioare până ce aceasta a căzut, nu se poate reține că inculpatul a săvârșit fapta sub o puternică tulburare sau emoție determinate de victimă ori că nu a pus în executare hotărârea de a ucide, urmare care nu s-a produs datorită intervenției medicale.

Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, instanța, reținând ca circumstanță atenuantă conduita procesuală a inculpatului, a coborât pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

Față de perseverența infracțională a inculpatului, care a mai săvârșit fapte îndreptate împotriva integrității corporale și a sănătății pedeapsa aplicată de prima instanță nu mai poate fi coborâtă.

Pentru aceste motive, în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, apelul va fi respins ca nefondat.

În baza art. 383 Cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpatului și se va computa din pedeapsă arestarea preventivă de după pronunțarea hotărârii apelate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași împotriva Sentinței penale nr. 108/23.02.2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce la zi arestarea preventivă de la 23.02.2009.

Obligă apelantul să achite statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs, în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 Iunie 2000.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:

18.06.2009

2 ex.-

Președinte:Aurel Dublea
Judecători:Aurel Dublea, Mihaela Chirilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 84/2009. Curtea de Apel Iasi