Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 87/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 87
Ședința publică din data de 06 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
Grefier - - -
MINISTERUL PUBLIC
a fost reprezentat de Procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea apelul declarat de inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul Brăila ) împotriva Sentinței penale nr. 53/04.02.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns: apelantul inculpat în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu cu delegație la dosar, lipsă fiind reprezentantul intimatei părți civile Spitalul de Urgență "Sf. "
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat susține că are cereri de formulat în cauză.
Susține că apelul de față vizează nevinovăția inculpatului, conform apărării făcute și la instanța de fond, în sensul că nu acesta ar fi aplicat lovitura letală victimei.
Solicită a se constata că referitor la aspectul sus invocat are de făcut următoarele precizări, în sensul că Tribunalul Galația dispus, așa cum rezultă din încheierea de dezbateri, a se da citire a unui număr important de declarații a unor martori; inculpatul are cunoștință de la familie că în cursul zilei de 5 iunie i-a văzut pe patru dintre acești martori care se află în țară Solicită audierea martorilor, u, A, OG, care au fost prezenți la locul faptei și au fost audiați în faza de cercetare penală.
Întrucât în cauză s-a reținut o încadrare juridică deosebit de gravă, consideră că se impune audierea nemijlocită a martorilor indicați în cauză, care erau plecați la momentul respectiv din țară.
Susține că s-ai luat măsuri procedurale față de martori, în sensul că au fost citați cu mandate de aducere în vederea audierii, constatându-se că aceștia sunt plecați în străinătate.
Totodată, reiterează cererea inculpatului de a se dispune ca atât inculpatul cât și ceilalți doi coinculpați să fie supuși detectorului de minciuni, considerând că în materie de probe ar fi o probă permisă, fără a putea indica un temeiul de lege în baza căruia formulează această cerere, urmând ca rezultatul să fie apreciat în coroborare cu celelalte probe din dosar.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul asupra probelor solicitate de inculpat în susținerea motivelor de apel, consideră că în mod legal s-a dispus a se da citire declarațiilor martorilor audiați la urmărirea penală, la instanța de fond potrivit art. 327 alin. 3 Cod procedură penală; s-a solicitat audierea a șapte martori deși s-a susținut că doar patru nu au fost audiați și nu s-a făcut dovada că acești martori s-ar fi întors în țară.
Solicită a se constata că din actele dosarului rezultă că cel puțin trei martori din cei solicitați a fi reaudiați nu s-a putut identifica noua adresă pentru a putea fi citați în ce-l privește pe martorul, pentru s-a constatat că este plecat în Italia cu familia.
Consideră că s-a procedat corespunzător, în sensul că s-au făcut demersuri pentru a fi audiați martorii.
Totodată, consideră că au fost audiați suficienți martori în cauză, motiv pentru care solicită respingerea cererii inculpatului prin apărător.
Referitor la cererea de supunere la textul cu detectorul de minciuni a apelantului inculpat, această probă nu este prevăzută de Codul d e procedură penală nu ar fi utilă în cauză.
Curtea, deliberând, respinge cererile formulate de apelantul inculpat prin apărător, având în vedere că apelul este o cale devolutivă de atac în cadrul căruia se reanalizează întregul material probator administrat în cauză, apreciază că s-au dispus efectuarea tuturor măsurilor de procedură prevăzute de Codul d e procedură penală pentru a se proceda la audierea martorilor;
Cât privește solicitarea apelării de tehnica detectorului de minciuni, aceasta nu este prevăzută ca un mijloc de probă în dreptul procesual penal pentru a fi administrată în instanță și nici nu apreciază necesară apelarea la această tehnică criminalistică.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și conform prevederilor art. 377 alin. 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu susține că apelul declarat în cauză de către apelantul condamnat vizează neaudierea martorilor audiați în faza de cercetare judecătorească; consideră că există o obligație a acuzării de a pune la dispoziția instanței de judecată martorii oculari în baza declarațiilor cărora s-a întocmit rechizitoriul.
Consideră că trebuie să i se acorde dreptul inculpatului de a le pune întrebări martorilor oculari audiați în fata de cercetare penală și să se facă o confruntare cu aceștia, având în vedere că atât rechizitoriul cât și sentința se fond se bazează pe declarațiile celor doi martori sub acoperire care arată că inculpatul care era îmbrăcat în alb ar fi lovit cu un obiect ce părea a fi sabie, pe victimă, cu o lovitură de sus în jos, ce a dus la decesul victimei.
Deși declarațiile celor doi martori sub acoperire stau la baza acuzării nu înțelege de ce aceleași declarații nu sunt primite în totalitate de instanță.
Astfel, unul din martorii sub acoperire au arătat că au văzut două faze: una când inculpatul îmbrăcat în alb a venit și i-a aplicat lovituri victimei care se afla căzută la pământ și a doua fază, că inculpatul s-a îndepărtat dar s-a apropiat un grup de trei tineri, printre care se afla numitul, care la rândul lor au lovit victima cu bețe și alte contondente pe care le aveau în mână.
Această a doua fază a evenimentului la care s-au referit martorii sub acoperire a fost înlăturată de instanță, reținându-se că unica lovitură care a cauzat moartea victimei este aceea cu sabia.
Martorii sub acoperire nu cunosc adevărul pentru că au arătat că printre cei care au lovit cu se afla și numitul deși s-a făcut dovada că acesta este plecat din țară din anul 2005, motiv pentru care acești martori se contrazic în declarațiile date.
Martorii audiați din grupul inculpatului au arătat pe acesta ca fiind îmbrăcat într-o ținută de culoare închisă.
Solicită a se avea în vedere că în cauză, împotriva inculpatului nu s-au efectuat acte premergătoare, luându-se direct măsura arestării preventive, pornindu-se urmărirea penală, fiind considerat din capul locului vinovat de faptă.
Este adevărat că unui dintre martorii audiați au declarat că l-au văzut pe inculpat cu o sabie în mână, dar niciunul nu a arătat că inculpatul este cel care a lovit cu sabia.
Invocă două declarații de martori care arată altă contradicție a actului medico legal, declarația victimei care a apucat să de-a o declarație din care rezultă că se află împreună cu și, fiind lovit din spate în partea dar nu știe de către cine și cu ce.
Cu toate acestea, declarațiile martorilor sub acoperire au fost primite fără nici un fel de rezervă.
Că inculpatul ar fi lovit victima cu sabie de sus în jos este contrazisă de raportul de expertiză care concluzionează că probabil victima a fost lovită cu o sabie, dar poziția era ortostatică a celui care a lovit și a victimei.
Față de cei doi martori care au arătat că l-au văzut pe inculpat lovind, susține că acesta are două probe cu care face dovada că nu a lovit, declarația inculpatului din care rezultă că nu l-a lovit și că s-a dus să discute cu cu care era în conflict și vroia să întrebe de ce în aceea seară a pornit incidentul de la lovirea autoturismului său, astfel încât dânsul declară că nu s-a apropiat de victimă. Totodată, invocă declarația numitului, care a fost îndepărtată de instanță pentru că nu se coroborează în nici un fel deși se coroborează cu declarația inculpatului.
Consideră că în cauză există dubiu cu privire la persoana care a aplicat lovitura letală victimei și în acest sens invocă declarațiile martorilor sub acoperire, că victima căzută la pământ a primit multiple lovituri cu bâte din partea celorlalți trei inculpați care s-au apropiat și au lovit victima până la momentul la care lumea a intervenit pentru a-oi opri.
Față de acest considerent, consideră că se poate dispune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
O altă apărare care a fost făcută la instanța de fond vizează schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 183 Cod penal, pentru aceleași considerente.
Inculpatul nu a avut nici un moment intenția de a omorî pe victimă.
Referitor la starea de arest a inculpatului, urmează a se aprecia în funcție de soluția ce se va pronunța în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului declarat în cauză de către inculpat ca nefondat.
Consideră că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpatului, în sensul săvârșirii infracțiunii reținute în sarcină.
Împrejurarea că inculpatul a lovit-o pe victimă cu sabia în cap rezultă din declarația martorilor sub acoperire și care se coroborează și cu concluziile raportului de expertiză medico legală din care rezultă că obiectul cu care s-a acționat este tăietor, despicător și nu contondent cum sugerează inculpatul și cu declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală care relatau că în fruntea grupului se afla inculpatul în momentul în care s-a îndreptat spre victimă iar acesta avea asupra sa un obiect pe care martorii l-au identificat ca fiind sabie.
Consideră că nu se impune schimbarea de încadrare juridică întrucât față de modalitatea în care a acționat inculpatul, lovind victima într-o zonă vitală cu un obiect să producă moartea, cu un obiect tăietor de sus în jos, iar față de consecințele produse, consideră că a prevăzut rezultatul faptei sale.
Solicită menținerea stării de arest și deducerea perioadei executate de la data de 29.06.2006 la zi.
Conform prevederilor art. 377 alin. ultim Cod procedură penală se acordă cuvântul apelantului condamnat, care susține că nemulțumirea sa vizează faptul că a fost considerat șef de clan mafiot și a fost arestat. Este nemulțumit de faptul că au fost avute în vedere declarațiile martorilor sub acoperire care se contrazic, iar este plecat din țară din 2006.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 53/2008 Tribunalul Galați condamnă pe inculpatul la o pedeapsă de 15 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale în condițiile art. 66 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 al. 1 Cod penal raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal ( fapta din 26/27.06.2006).
În baza art. 71 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
Conform art. 350 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată acestui inculpat prin prezenta hotărâre, durata reținerii și arestării preventive, de la data de 29.06.2006 la zi.
A condamnat pe inculpații și la câte o pedeapsă de 1000 lei amendă penală fiecare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal ( fapta din 26/27.06.2006).
În baza art. 81-82 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate celor doi inculpați, respectiv și, pe durata termenului de încercare de 1 an, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1500 lei amendă penală, cu executare efectivă, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal ( fapta din 26/27.06.2006).
Conform art. 61 alin. 1 Cod penal a menținut liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 966/2005 a Judecătoriei Galați, definitivă prin decizia penală nr. 685/2005 a Curții de APEL GALAȚI.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 998 cod civil a obligat pe inculpatul la plata către partea civilă Spitalul de Urgență "Sf. " Gas umei de 3.332,24 de lei, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat la plata către stat a câte 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Inculpatul este cunoscut în cartier, respectiv în micro 17, ca făcând parte din condusă de numitul. Acesta se însoțea cu fratele său, și cu, zis "", zis "", și zis "" care-i sunt prieteni.
Martorii, și - fac parte dintr-o altă bandă, rivală cu cea condusă de.
De-a lungul timpului între cele două au existat mai multe conflicte, scopul fiind menținerea supremației în cartier.
Inculpatul susține că cei doi adversă i-ar fi incendiat autoturismul cu un an înainte de faptă. Din declarațiile martorilor, rezultă că inculpatul este acuzat de către martorul de faptul că i-ar fi cauzat fratelui său o plagă tăiată în zona antebrațului.
Pe fondul acestor rivalități, în noaptea de 26/27.06.2006, a avut loc conflictul dintre cele două, în urma căruia a fost lovit și numitul.
Inițial, conflictul a avut loc în micro 19, în zona secției 3 de poliție. În timp ce inculpatul se deplasa cu autoturismul său, marca 1310, de culoare albă, -, prin cartierul micro 19, o persoană neidentificată, a lovit cu piciorul în portiera dreapta - față. Motivat de faptul că acea persoană mai era însoțită de alții, inculpatul a părăsit zona și a mers în zona blocurilor G2 - G3 din cartier 19. Aici, inculpatul a povestit cele întâmplate martorilor, zis "", inculpatilor, zis "", făptuitorului zis "" și altor cunoscuți ai săi. Din declarațiile celor menționați rezultă că inculpatul nu cunoștea cu certitudine pe cel care i-a lovit mașina, dar date fiind conflictele avute cu martorul și prietenii acestuia a bănuit că numai un apropiat al lui ar4 fi putut să facă acest lucru, respectiv bănuia că este vorba despre numitul. Inculpatul și inculpații, au mers spre strada - cu scopul de a-l căuta pe cel care i-a lovit mașina, dar pentru că nu au găsit pe nimeni s-au reîntors în zona secției 3 poliție.
Ulterior au plecat în micro 17, cu scopul evident de a-l găsi pe agresor.
Deși inculpatul a afirmat în declarația sa că a dorit doar să discute cu, pentru a lămuri situația, martorul a relatat că au hotărât să meargă la blocul pentru a se "răfui" cu cei din lui. Același martor a relatat și că pe podeaua mașinii, în spate se aflau bâte.
În jurul orelor 23,30 inculpații, zis "", martorul zis "" și făptuitorul zis "" s-au reîntâlnit în zona restaurantului "" unde au discutat despre același incident. Aici, inculpatul a fost informat de că pe lângă blocul în care locuiește martorul, respectiv I 5B din 19, s-ar afla și persoana care i-a lovit mașina, respectiv martorul.
Agresorii înarmați cu bâte și răngi iar inculpatul cu sabie, au plecat în grup compact, conduși fiind de către inculpatul spre blocul I 5 B, pe lângă Școala generală nr. 5 și, în zona garajelor s-au separat, în sensul că inculpatul, martorul și făptuitorul au ieșit pe stradă pe dintre consignații, respectiv printre blocurile U și T iar inculpații, pe străduța ce duce la garaje.
Trecând prin spatele blocului U, inculpatul a fost văîzut de martorii, și în fruntea grupului și având asupra sa o sabie.
Din declarația martorei, vânzătoarea de la consignație, din declarația martorului care a vorbit cu partea vătămată imediat după faptă, declarații care se coroborează și cu cele relatate de inculpați, rezultă că aceștia au venit din mai multe direcții.
În momentul în care a ajuns pe str. -, grupul format din, inculpatul era ajuns deja acolo, drumul pe care s-a deplasat acesta fiind mai scurt.
Pe trotuarul de pe partea cealaltă a străzii -, din fața blocului I 5 B, erau parcate două autoturisme, respectiv un autoturism marca Audi A 6, de culoare argintie, aparținând părții vătămate și un Mercedes de culoare neagră, aparținând lui. Între cele două mașini se aflau numitul, partea vătămată și martorii și. În ceea ce privește pozițiile în care se aflau cele patru persoane, instanța reține că din toate probele administrate în cauză, rezultă că cele patru persoane stăteau între mașini, rezemându-se de portbagajul și de Audi-ului. Mai rezultă cu certitudine că numitul stătea cu spatele la locul din care a apărut inculpatul, astfel că nu l-a văzut pe acesta când a ieșit dintre blocuri.
Privitor la poziția în care se afla numitul s-au făcut anumite discuții de către inculpat, acesta arătând că, din locul și poziția în care se afla se afla numitul, aceasta l-ar fi putut vedea pe inculpat și ar fi putut fugi. Mai mult, întrucât ar fi fost cu fața la inculpat, numitul nu s-ar fi putut întoarce cu fața către acesta când a fost lovit, fiind deja cu fața către el.
Din declarațiile date de martorii oculari rezultă fără dubii că, în momentul în care a ieșit inculpatul după blocuri, numitul se afla între mașini împreună cu partea vătămată și cu martorul. stăteau rezemați de mașini și discutau. Doar era cu fața spre locul din care a apărut inculpatul. Tocmai de aceea acesta ași avut timp să fugă și a reușit să nu mai fie ajuns din urmă de către inculpatul.
Numitul și cu partea vătămată nu făceau parte din nicio bandă, știau că nu au nimic de discutat cu cei din inculpatului, motiv pentru care nici nu au reacționat, neștiind despre ce este vorba.
S-a reținut că fapta, inclusiv lovirea părții vătămate, s-a desfășurat în 2.5 minute și că inculpații au apărut din mai multe direcții, pe neașteptate, mizând pe surprinderea părților vătămate. Faptul că au fost luate pe nepregătite, uimirea, surpriza, emoțiile negative inerente unor astfel de fapte și timpul extrem de scurt în care s-au desfășurat acestea,le-au determinat pe victimă și pe partea vătămată ca, inițial să nu reacționeze.
S-a reținut că în momentul în care martorul i-a văzut pe inculpat și însoțitorii acestuia a realizat pericolul și a fugit spre scara blocului în care locuia. Martorul a fugit înspre strada - iar partea vătămată, după ce a realizat că este în pericol, a încercat să fugă spre restaurantul "". Numitul a încercat să se adăpostească în scara 2 blocului I 5 B, însă nu a reușit, fiind ajuns din urmă de inculpatul. Acesta a lovit-o pe victimă o singură dată, de sus în jos, cu sabia ținută cu ambele mâini, direct în zona capului. Numitul a căzut și a început să sângereze abundent, momentul lovirii fiind surprins de martorii și.
După ce a lovit, inculpatul s-a deplasat pe direcția restaurantului "" trecând pe lângă locul în care fusese ajunsă din urmă partea vătămată. Partea vătămată a fost lovită de inculpații, și, cu bâtele și pumnii în diverse zone ale corpului. trei inculpați au recunoscut fapta lor, afirmând că au lovit-o pe partea vătămată și cu pumnii și picioarele până când au început locuitorii din zonă să se alarmeze și să strige la ei.
Martorul și făptuitorul, aflați pe direcția către strada -, au încercat să-l ajungă din urmă și să-l lovească pe martorul dar nu au reușit să facă acest lucru. a luat o piatră de pe jos și a aruncat spre, fără însă să-l lovească.
Pentru că deja diverse persoane care locuiesc în zonă au început să iasă afară și au realizat că urmează să vină poliția în zonă, inculpații, făptuitorul și martorul au fugit prin locuri diferite, reîntâlnindu-se la restaurantul "". Aici, au discutat despre cele întâmplate, hotărându-se să se deplaseze la domiciliu pentru a nu fi găsiți de poliție.
În fața blocului I 5 B s-au adunat mai multe persoane, respectiv, - care descrie în amânunt persoanele prezente la locul faptei, mama și sora lui, și alții. au văzut-o pe victimă cu plaga în zona capului și l-au văzut și pe purtând pe tot bustul urme de lovituri.
Atât numitul cât și partea vătămată au fost transportate la spital unde li s-au acordat îngrijiri medicale.
La scurt timp după internare, numitul a intrat în comă.
A doua zi, la data de 27.06.2006 inculpatul a aflat din diverse surse că starea părții vătămate este gravă și a hotărât să părăsească țara. În acest sens, a solicitat lui să-l însoțească însă acesta, în primă fază a refuzat. La propunerea inculpatului de a-i plăti cheltuielile de drum, inculpatul obținând banii necesari de la un prieten de-al său, prieten care l-a și sfătuit să plece din țară, a fost de acord să-l însoțească. La data de 28.06.2006, inculpatul a fost depistat la Vama și adus de organele de cercetare penală la G, în data de 29.06.2006.
Ulterior, starea de sănătate a lui s-a agravat și acesta a decedat.
Din raportul de constatare medico legală întocmit cu ocazia autopsierii victimei, a rezultat că la data de 27.06.2006 ora 02.00 numitul a fost internat la Spitalul Județean G - Secția cu diagnosticul "traumatism cranio - cerebral acut închis, stare comatoasă, fractură cu înfundare fronto-temporală orbitară stânga, plagă cranio-cerebrală fronto-temporală stânga, dilacerare fronto-temporală stânga".
S-a reținut că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat dilacerării și hemoragiei meningo-cerebrale cu fractura oaselor craniului, în evoluția cărora au survenit complicații septice; leziunile traumatice descrise au putut fi produse prin lovire cu un corp tăietor - despicător, posibil sabie.
Leziunile pot data din noaptea de 26/27.06.2006 și între leziunile traumatice cranio - cerebrale și deces s-a stabilit o legătură indirectă de cauzalitate.
Ținând cont de morfologia leziunilor, luând în calcul localizarea acestora, se opinează că în momentul producerii leziunilor, agresorul și numitul se aflau posibil în ortostatism și față în față.
Din raportul de constatare medico legală întocmit cu ocazia examinării părții vătămate, rezultă că aceasta a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure alungite de formă cilindrică. Leziunile au putut data din noaptea de 26/27.06.2006 și a necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare în infracțiunea prevăzută de art. 183 Cod penal, susținând că nu rezultă din probele administrate în cauză, că s-ar fi acționat cu intenția de a produce moartea victimei, ci doar cu intenția de a-i cauza suferințe fizice.
Instanța a apreciat că nu poate primi această cerere, întrucât din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul a lovit-o pe victimă într-o zonă vitală - în zona capului, cu un obiect să producă moartea, respectiv cu o sabie, cu intensitate, inculpatul lovind cu ambele mâini și cu putere, de sus în jos, cauzându-i victimei leziuni grave, care, în final au și dus la moartea victimei. Acționând astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea acestuia.
Din aceste considerente, instanța a apreciat că cererea de schimbare de încadrare juridică a faptei, cerere formulată de inculpat, este nefondată.
Inculpatul a solicitat achitarea sa, în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât nu ar fi autorul faptei, cerere pe care instanța nu a primit-o, ținând seama că a analizat în mod detaliat toate probele administrate în cauză și din care rezulta vinovăția acestuia.
Prezența inculpatului la locul faptei este recunoscută și de acesta și este confirmată de ceilalți coinculpați, de partea vătămată, de martorii și, de prietenii inculpatului și. Împrejurarea că inculpatul a ajuns primul pe strada - și că s-a deplasat spre, la mașini, rezultă din declarațiile inculpaților, u. din urmă au alergat după, spre barul "" inculpatul rămânând în urmă.
Împrejurarea că inculpații erau înarmați cu și răngi, și inculpatul cu sabie rezultă din declarațiile martorilor, și, care au relatat că în fruntea grupului se afla și că acesta avea asupra sa un obiect, pe care martorii l-au identificat ca fiind sabie.
Faptul că în mașina inculpatului se aflau bâte, rezultă din declarația martorului u. Împrejurarea că inculpatul a lovit-o pe victimă cu sabia în cap, rezultă din declarația martorilor sub acoperire și, care se coroborează cu concluziile raportului de expertiză medico legală din care rezultă că subiectul cu care s-a acționat este tăietor - înțepător și nu contondent - alungit, cum vrea să sugereze inculpatul. . inculpatul a recunoscut că victima a fost lovită în acel conflict și a arătat că nu crede să mai fie avut loc vreun alt conflict în aceea seară.
Concluzionând, instanța a reținut că s-a probat că inculpatul este autorul faptei de omor calificat săvârșită asupra victimei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpatul care apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică din următoarele considerente:
- Nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, întrucât din nici o probă administrată nu rezultă că a existat un martor ocular care să arate că inculpatul este cel care a lovit cu sabia în cap victima, solicitând achitarea în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală;
- Schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal neexistând intenția inculpatului de a suprima viața victimei;
- Ca o cerere prealabilă, a solicitat în apel audierea martorilor, C-tin, u, A, OG, care au fost prezenți la locul faptei, și nu au fost audiați în faza cercetării judecătorești, fiind în acel moment plecați din țară și că se impune audierea acestora.
- De asemenea a solicitat ca inculpatul apelant să fie supus procedurii cu "detectorul de minciuni".
Analizând cererile prealabile formulate în cauză, instanța le-a respins din următoarele considerente:
a) Din dosarul de fond rezultă că instanța a făcut numeroase demersuri pentru audierea acestor martori, aceștia fiind citați de mai multe ori cu mandate de aducere, care nu au putut fi puse în executare din următoarele considerente:
- Martorii este plecat în Italia împreună cu părinții și frații din mai 2007; este plecat în Spania din aprilie 2006; este plecat în Italia din anul 2006; nu mai locuiește la domiciliul indicat și nu s-a putut indica noua adresă; este plecat în Italia împreună cu părinții și frații; este plecată în Italia; A și nu mai locuiesc la domiciliile indicate și nu s-a putut identifica noua adresă;
- În aceste condiții, în mod judicios instanța de foind a constatat imposibilă aducerea lor în instanță și s-a făcut aplicarea art. 327 alin. 3 Cod procedură penală;
- Susținerile inculpatului în apel d e audiere a acestor martori în fața instanței de apel nu pot fi luate în considerare, neputând fi admise, deoarece pe de o parte, nu există nici un indiciu din care să rezulte că acești martori ar fi revenit după atâta timp în țară, iar cei care și-au schimbat domiciliile să fi revenit la adresele unde au locuit anterior, pe de o parte, iar pe de altă parte, Curtea poate analiza motivul de apel invocat de inculpat referitor la vinovăția sau nevinovăția sa, verificând probele administrate nemijlocit în faza cercetării judecătorești.
- În plus, aplicarea dispozițiilor art. 327 al. 3 Cod procedură penală nu sunt contrare legii, iar declarațiile date de acești martori în faza de urmărire penală, declarații pe care le-au semnat personal asumându-și responsabilitatea celor afirmate, pot fi luate în considerare de instanța de judecată chiar dacă acești martori nu au fost în mod nemijlocit audiat.
b) Referitor la proba cu "detectorul de minciuni" solicitată de instanță, instanța de apel a respins-o pe motivul că în conformitate cu Cod procedură penală aflat în vigoare, acesta nu constituie mijloc de probă.
Față de aceste considerente, instanța a respins cererile prealabile formulate de inculpat.
PE FONDUL:
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond pe baza analizei probelor administrate în cauză, a constatat săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Vinovăția inculpatului rezultă din următoarele probe administrate:
- Inculpatul a recunoscut că s-a aflat la locul faptei, însoțit de alte 6 -7 persoane, prieteni de ai săi;
- Din declarația martorilor și rezultă că inculpatul și însoțitorii săi erau înarmați cu bâte și obiecte contondente;
- Aceste declarații sunt întărite de declarația martorului ( fila 170 dosar ) prieten al inculpatului care a relatat că podeaua autoturismului proprietatea inculpatului în spate, erau bâte pe care ocupații autoturismului le-au luat când au coborât să meargă după numitul.
- Din declarația martorilor și rezultă că inculpatul avea asupra sa sabie cu care l-a lovit în cap pe numitul;
- Martorul declară că l-a văzut pe inculpatul cu sabia în mâini ( fila 105 );
- Din raportul de constatare medico legală rezultă că victima a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor despicător, posibil sabie;
- Din analiza acestor probe rezultă că victima a fost ajunsă din urmă de inculpatul pe care a lovit-o o singură dată de sus în jos cu sabia lovită ținută cu ambele mâini ținută deasupra capului; aceasta a căzut la pământ și a început să sângereze abundent, momentul lovirii fiind surprins de martorii oculari și.
Față de aceste probe, Curtea apreciază ca fiind dovedită vinovăția inculpatului, deoarece:
- În mod cert inculpatul a fost prezent la locul faptei;
- Din declarațiile martorilor menționați mai sus rezultă că inculpatul era singura persoană care avea asupra sa o sabie;
- Ceilalți membrii ai grupului erau înarmați cu bâte sau alte obiecte contondente;
- Există martori oculari care a văzut momentul la care inculpatul a lovit victima cu sabia;
- Aceste probe se coroborează cu expertiza medico legală din care rezultă că victima a suferit leziuni ce au dus la deces ca urmare a lovirii cu un corp despicător tăietor, probabil sabie.
Față de cele menționate mai sus se va respinge ca nefondat acest motiv de apel invocat de inculpat, referitor la nevinovăția sa.
c) Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 175 lit. i Cod penal în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal, instanța urmează a respinge ca nefondat acest motiv invocat de inculpat, deoarece:
- Diferențierea dintre cele două categorii de infracțiuni este dată de latura subiectivă, respectiv dacă la momentul lovirii sau agresiunii inculpatul a urmărit sau a acceptat ca rezultat moartea victimei;
- În acest context, urmează să se constate următoarele:
- obiectul folosit de inculpat, respectiv o sabie, este un obiect să producă moartea victimei;
- inculpatul a lovit cu sabia, deci cu un obiect de a ucide într-o zonă vitală, victima, respectiv în cutia craniană, lovitura vizând deci capul victimei;
- conform expertizei medico legale lovitura a fost de mare intensitate, provocând leziuni grave ce au dus la decesul victimei;
- Coroborând obiectul folosit m de a ucide, zona vizată, respectiv zona capului, zonă vulnerabilă și intensitatea loviturii, instanța își formează convingerea că pe latură subiectivă inculpatul în momentul comiterii faptei a acționat cu intenția de a ucide, urmărind producerea acestui rezultat.
Deci, față de aceste considerente, se va respinge și acest motiv de apel formulat de inculpatul.
În raport de gravitatea faptei, respectiv suprimarea vieții unei persoane, de modul în care a fost săvârșită infracțiunea, respectiv prin folosirea unei săbii și prin atacarea victimei prin surprindere de către inculpat împreună cu mai multe persoane, coroborat și cu faptul că singura "vină" a victimei a fost aceea că discuta cu persoana pe care inculpatul dorea să se răzbune prin aplicarea unei corecții, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată a fost în mod corect individualizată, cu respectarea criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, urmând a fi menținută.
Față de aceste considerente, deoarece din analiza hotărârii nu se constată temeiuri care să ducă la desființarea acesteia, fiind legală și temeinică, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Deoarece inculpatul a fost arestat preventiv în prezenta cauză iar temeiul care au determinat arestarea sa inițială nu s-au schimbat, ele menținându-se și în acest moment, urmează ca să se mențină starea de arest a inculpatului și să se deducă din perioada executată, perioada arestării preventive de la 29.06.2006 la zi.
Văzând și dispozițiile art1192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul Brăila, fiul lui și -, născut la data de 11 mai 1982 în G, domiciliat în G,-, - 2,. 14, CNP: -) împotriva Sentinței penale nr. 53/04.02.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
Menține starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsă perioada arestării preventive cu începere de la 29.06.2006 la zi.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei către Baroul Galați va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat (în prezent deținut în Penitenciarul Brăila ) și intimata parte civilă Spitalul de Urgență "Sf. " G,-, cod -.
Pronunțată în ședință publică azi 06.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. 16 Iunie 2008
Tehnored. 16 Iunie 2008
Fond:
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru
