Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 87/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 174 Cod Penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 87
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Ilie Președinte Secție Penală
- - - JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - JUDECĂTOR 3: Valentina Trifănescu
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de ședință din data de 16 iunie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, având ca obiect apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 156 de la 07 aprilie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 156 de la 07 aprilie 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Dolj, n baza art. 20 rap. la art. 174, a dispus condamnarea inculpatului - fiul lui și, ns. la 15 august 1985 în B, domiciliat în B,-, sector 2, CNP -, cu antecedente penale, necăsătorit, 8 clase primare, fără ocupație - la pedeapsa de 6 ani închisoare și a aplicat dispozițiile art. 71, 64 lit. a, b din
S-a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Județean de Urgență C și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 481,62 lei despăgubiri civile cu dobânzile legale aferente de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.
În baza art. 191 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt că, a data de 02.02.2005, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolja fost sesizat de către conducerea Penitenciarului d e Minori și C cu privire la faptul că, în ziua de 01.02.2005, cu ocazia servirii mesei de prânz, deținutul, pe fondul unor neînțelegeri, l-a înțepat cu un cuțit artizanal pe deținutul. Acesta din urmă a fost internat pentru îngrijiri medicale la Spitalul Clinic nr. 1
S-a stabilit că partea vătămată se afla în luna februarie 2005 în Penitenciarul d e Minori și C pentru executarea unei pedepse cu închisoare de 12 ani pentru infracțiunea de tâlhărie, fiind cazat la camera 19.
În același penitenciar, la camera 5, se afla în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie și inculpatul.
În ziua de 01.02.2005, în jurul orelor 12,00 la atelierul din cadrul penitenciarului a avut loc un conflict între partea vătămată și inculpat.
Cei doi au fost despărțiți, iar între orele 13,00 - 14,00 s-au deplasat la cantina penitenciarului pentru servirea mesei.
După ce au servit prânzul, deținuții au părăsit sala de mese în aceeași ordine în care au intrat, încolonându-se unul în spatele celuilalt, pe tot parcursul până la locul de detenție fiind supravegheați de gardieni.
La un moment dat, un grup de cinci deținuți, printre care și inculpatul s-a ridicat de la masă, deși nu era rândul acestora să părăsească cantina.
Cei cinci deținuți s-au îndreptat în fugă spre ieșirea din sala de mese unde se afla un grup de deținuți din camera 19, printre aceștia fiind și partea vătămată.
Inculpatul având în mână un cuțit confecționat artizanal, i-a aplicat mai multe lovituri în zona hemitoracelui stâng și drept lui, ce se afla cu spatele la agresor în momentul recepționării loviturilor.
În holul cantinei a început o altercație generală în care au fost implicați aproximativ 10-15 deținuți, fapt ce a determinat intervenția gardienilor.
Partea vătămată a declarat că a fost lovit cu cuțitul, atât în partea, cât și în partea dreaptă, una dintre lovituri fiind în zona plămânului, motiv pentru care a simțit că nu mai are aer și a căzut jos.
l-a văzut pe inculpat cu un cuțit în mână în timp ce era imobilizat de ofițerul supraveghetor.
Martorul, ce îndeplinea funcția de locțiitor șef tură în cadrul penitenciarului, a perceput în mod direct conflictul dintre deținuți și a intervenit pentru a-i despărți.
Potrivit declarației martorului de la urmărirea penală, inculpatul avea în mână un cuțit confecționat artizanal.
Acesta a fost imobilizat de martorul și deposedat de cuțit cu ajutorul martorului, subofițer în cadrul aceluiași penitenciar.
Cei doi martori confirmă faptul că numai deținutul, dintre cei implicați în conflict, a avut asupra sa un cuțit confecționat artizanal.
Martorul, coleg de cameră cu inculpatul, l-a văzut pe acesta în holul cantinei lovindu-l pe cu un obiect pe care îl avea în mână, fără a putea preciza ce fel de obiect era. La ieșirea din cantină, susține martorul, pe un gărduleț l-a observat pe ce era tăiat.
În momentul în care a revenit în cameră, inculpatul i-a spus martorului că l-a tăiat pe.
Imediat după incident, partea vătămată a fost transportată la infirmeria penitenciarului, iar apoi la Spitalul C - Secția chirurgie toracică.
Din biletul de ieșire din Spitalul nr. 1 C - Secția chirurgie toracică, a rezultat că partea vătămată a fost internată în perioada 01-04.02.2005 cu diagnosticul: plagă înjunghiată penetrantă hemitorace stâng. parțial stâng. cranio-cerebral cu hematom subcutanat parietal drept. Multiple plăgi înțepate nepenetrante hemitorace drept. La examenul radiografie s-a evidențiat colecție aerică pleurală. Puncția pleurală evacuează aer, s-a practicat drenaj pleural stâng prin pleurotomie a minima.
Raportul de constatare medico-legală realizat de Cas tabilit faptul că a prezentat leziuni de violență produse prin loviri cu un corp tăietor-înțepător, posibil din data de 01.02.2005. Leziunile au necesitat circa 25 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor și au pus în primejdie viața sus-n urnitului.
În cadrul Penitenciarului d e Minori și Caa vut loc o anchetă internă privind împrejurările în care a avut loc agresiunea asupra lui.
La dosarul de urmărire penală au fost depuse copiile declarațiilor olografe ale deținuților audiați de către reprezentanții penitenciarului.
Datorită faptului că la scurt timp după incident majoritatea deținuților prezenți la conflict s-au eliberat, cu toate demersurile efectuate, aceștia nu au putut fi audiați în cursul urmăririi penale, neaflându-se la domiciliu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că, în ziua de 01.02.2005, cu ocazia servirii mesei de prânz, deținutul, pe fondul unor neînțelegeri, l-a înțepat cu un cuțit artizanal pe deținutul. Acesta din urmă a fost internat pentru îngrijiri medicale la Spitalul Clinic nr. 1
Din biletul de ieșire din Spitalul nr. 1 C - Secția chirurgie toracică, rezultat că partea vătămată a fost internată în perioada 01-04.02.2005 cu diagnosticul: plagă înjunghiată penetrantă hemitorace stâng. parțial stâng. cranio-cerebral cu hematom subcutanat parietal drept. Multiple plăgi înțepate nepenetrante hemitorace drept. La examenul radiografie s-a evidențiat colecție aerică pleurală. Puncția pleurală evacuează aer, s-a practicat drenaj pleural stâng prin pleurotomie a minima.
Raportul de constatare medico-legală realizat de Cas tabilit faptul că a prezentat leziuni de violență produse prin loviri cu un corp tăietor-înțepător, posibil din data de 01.02.2005. Leziunile au necesitat circa 25 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor și au pus în primejdie viața sus-numitului.
În speță, s-a constatat că inculpatul a avut intenția de a ucide, aceasta rezultând din materialitatea actelor săvârșite în raport cu zona anatomică vizată, obiectul folosit și intensitatea loviturilor.
Aplicarea unor lovituri repetate cu un cuțit chiar și artizanal, asupra unei zone vitale a corpului, îndreptățesc concluzia că inculpatul a avut reprezentarea suprimării vieții victimei, rezultat față de care chiar dacă nu l-a urmărit, a manifestat indiferență, ceea ce înseamnă că l-a acceptat.
În drept, s-a constatat de prima instanță că fapta săvârșită de inculpatul întrunește elementele constitutive ale unei tentative la infracțiunea de omor, prevăzută și pedepsită de art. 20 cod penal, rap. la art. 174 cod penal, text de lege în baza căruia inculpatul va fi condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 cod penal, respectiv limitele pedepsei prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și împrejurările în care a fost comisă fapta, instanța se va orienta la pedeapsa de 6 ani închisoare.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.
Întrucât partea vătămată a fost internată în perioada 01-04.02. 2005, iar din adresa nr. 6351/22.02.2008 Spitalul Clinic Județean nr. 1 C s-a constituit parte civilă cu suma de 481.62 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de această unitate spitalicească și l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 481.62 lei despăgubiri civile, cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul -, solicitând în baza art. 379 pct. 2 lit. a admiterea C.P.P. acestuia, desființarea hotărârii și, în rejudecarea cauzei de către instanța de control judiciar, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a coroborat C.P.P. cu art. 10 lit. c
C.P.P.În motivarea apelului, inculpatul a arătat în esență că probele nu s-au administrat cu respectarea procedurilor legale și că nu există dovezi certe că el este autorul leziunilor suferite de partea vătămată.
Apelul este fondat și va fi admis cu majoritate pentru următoarele motive:
Curtea reține o altă stare de fapt decât cea din rechizitoriu și anume că la data de că la data 01.02.2005, în jurul orei 12, în sala de atelier a penitenciarului d e minori și de tineri C, partea vătămată a atacat pe inculpatul - și a produs leziuni corporale acestuia.
Ulterior, în aceeași zi, în jurul orei 13, la ieșirea din sala de mese între două grupuri de deținuți, într-unul fiind inculpatul iar în celălalt fiind partea vătămată, a izbucnit un conflict fizic în care participanții s-au lovit reciproc, inclusiv cu corpuri tăietor - înțepătoare, ceea ce a determinat intervenția personalului de supraveghere.
Această intervenție a făcut ca o parte din participanți să fugă, reușindu-se imobilizarea inculpatului -, care avea în mână un corp tăietor înțepător confecționat artizanal și cu care voia să atace pe deținutul parte vătămată .
Partea vătămată a fost internată în spital cu diagnosticul de plagă înjunghiată penetrantă hemitorace stâng, pneumotorax parțial stâng, traumatism cranio-cerebral cu hematom subcutanat parietal drept, multiple plăgi înțepate nepenetrante hemitorace drept, iar raportul medico legal al Cas tabilit faptul că a prezentat leziuni de violență produse prin loviri cu un corp tăietor-înțepător, posibil din data de 01.02.2005 și că leziunile au necesitat circa 25 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor și au pus în primejdie viața sus-numitului.
La data de 02.02.2005 Penitenciarul d e minori și tineri Cas esizat parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj despre incidentul survenit la data de 01.02.2005 indicând ca autor al înjunghierii părții vătămate pe deținutul -.
La data de 18.05.2005 procurorul delegat cu efectuarea urmării penale obligatorii și în urma audierii deținutului - - la data de 21.04.2005- și a victimei - la data de 27.04.2005 - a propus prin rezoluția cu nr. 307/VIII/1/2005 înregistrarea sesizării în evidența cauzelor penale și cercetarea detinutului - pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 Cod penal.
După obținerea actelor medico-legale și medicale, abia la data de 04.05.2007 s-a dispus prin rezoluție, în dosarul nr. 534/P/2005, începerea urmăririi penale față de inv. -.
Curtea reține că la stabilirea sării de fapt există atât probe certe cât și de date și indicii, după cum se va arăta.
În sensul probelor certe sunt reținute declarațiile - date în faza de urmărire penală și cercetării judecătorești - martorilor, și, declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului din 09 mai 2007 și actele medicale și medico-legale ce privesc pe victimă.
Analizând aceste probe se constată că partea vătămată nu a văzut agresorul sau persoanele agresoare care i-au aplicat loviturile și ea afirmând că nu inculpatul ar putea fi această persoană chiar în ședința publică declarații consemnate în încheierea de ședință din data de 26.05.2008.
Actele medico-legale și cele medicale atestă că victima a fost lovită cu corpuri tăietoare-înțepătoare de mai multe ori, în zone diferite ale corpului, respectiv subscapular stâng și hemitorace drept - zonă în care sunt constatate de asemenea mai multe leziuni.
Toți martorii - cu excepția martorului, care a făcut parte din grupul victimei, susținerea sa necoroborându-se cu ceilalți participanți din acest grup ori cu cele ale victimei și, în consecință, urmând a fi înlăturată - susțin că a existat un conflict între două grupuri de deținuți - aspect atestat și de victimă -, într-unul fiind victima și în celălalt fiind inculpatul și că nu l-au văzut pe inculpat lovind victima cu corpul tăietor înțepător recuperat din mâna sa, ci doar l-au văzut încercând să atace pe victimă, lucru ce ar fi determinat bănuiala susținută ulterior că inculpatul ar fi încercat repetarea unui atac, bănuială formată doar pe baza faptului că avusese anterior un conflict cu victima și că a fost singurul de la care s-a reușit recuperarea unui corp tăietor care putea produce leziunile suferite de victimă.
Aceste declarații nu atestă în mod direct și fără tăgadă că inculpatul este autorul vreuneia dintre leziunile constatate pe corpul victimei.
Nu poate fi reținută ca probă nici singura declarație a inculpatului, de recunoaștere a faptei, dată în fața procurorului la data de 21.04.2005, deoarece inculpatului nu i s-au adus la cunoștință în condițiile art. 6 alin. 1 și 3 cod proc. penală învinuirea și, deși se afla în stare de detenție, nu i s-a asigurat asistența juridică prin avocat așa cum prevăd dispozițiile art. 171 alin. 2 Cod proc. pen. sub sancțiunea nulității absolute prev. de art. 197 alin. 2 cod proc. pen. deși la data audierii exista o acuzație oficială formulată din parte conducerii penitenciarului pentru infracțiunea de tentativă la omor.
În sensul datelor și indiciilor și nu ale probelor sunt reținute declarațiile numiților -, M, și remise în copie procurorului de conducerea penitenciarului, deoarece ele fiind date în fața altor persoane decât procurorul - aceste declarații nepurtând nici un fel de viză sau mențiune cu privire la cel în fața căruia au fost date -,și nu există dovada că aceste persoanele ce au luat declarațiile deținuților fac parte din categoria expresă a organelor de poliție judiciară sau a organelor de cercetare specială prev. de art. 201 alin. 1 lit. a și b comb. cu art. 207 și 208 Cod proc. penală.
Pentru ele nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 214 alin 1 Cod proc. penală fiindcă nu există vreun proces-verbal constatator al acestor declarații iar fapta dedusă judecății nu este o infracțiune în legătură cu serviciul ori vreo încălcare a dispozițiilor și obligațiilor pe care persoana care ar fi fost abilitată în acest sens, ar controla-o, potrivit legii.
Din aceste declarații, în sensul celor arătate, mai rezultă și că victima a fost agresată de mai multe persoane care erau și ele înarmate și care au fugit de la locul faptei fără a putea fi reținute.
Tot în această ultimă categorie este și comunicarea penitenciarului privind distrugerea corpului tăietor-înțepător recuperat din mâna inculpatului, fapt ce face imposibilă determinarea unei eventuale legături intre acest corp tăietor și rănile suferite de victimă.
Acest dubiu evident în ceea ce privește identitatea realului agresor al victimei nu poate profita decât inculpatului, la baza unei eventuale constatări a comiterii infracțiunii deduse judecății putând sta doar probe certe și concludente și nu prezumții ce se sprijină în parte pe un probatoriu administrat, așa cum s-a arătat, prin încălcarea dispozițiilor ce reglementează producerea acestor probe- ceea ce impune înlăturarea lor în baza art. 64 alin. 2 Cod proc. penală - și a celor ce vizează dreptul la apărare și la un proces echitabil al inculpatului.
Cu motivarea reținută urmează a se reține cu majoritate că apelul este fondat și în baza art. 379 alin. 2 lit. a Cod pro. penală acesta urmează a fi admis, urmează a fi desființată sentința și în rejudecare în baza art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a rap la art. 10 alin.1 lit. c Cod proc. penală se va achita inculpatul pentru infr. prev. de art. 20 rap la art. 174 cod penal, se va respinge acțiunea civilă cât și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. 1 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cu majoritate, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 156 de la 07 aprilie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj.
Desființează sentința penală apelată.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art.10 lit. c C.P.P.;
Achită pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 rap.Cod Penal la art. 174
Cod PenalRespinge acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Nr.1
Cheltuielile judiciare, inclusiv onorariu avocat oficiu, rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
red. jud. -
jud. fond:
Dact. 3 ex./ 04 iulie 2008
- opinie separată, în sensul respingerii apelului formulat de inculpat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
Apelul formulat de inculpat este nefondat din următoarele considerente:
Din analiza probatoriului administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, rezultă indubitabil că inculpatul este autorul infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 cod penal, comisă împotriva părții vătămate, la data de 1 februarie 2005 în incinta Penitenciarului d e Minori și
Astfel, conform raportului de constatare medico-legală întocmit de IML C, rezultă că partea vătămată a prezentat leziuni de violență produse prin loviri cu un corp tăietor - înțepător, împrejurare care exclude varianta că mai mulți deținuți ar fi avut asupra lor astfel de "arme".
Acest aspect rezultă și din declarațiile martorilor - locțiitor șef tură din cadrul penitenciarului și - subofițer în cadrul aceleiași instituții, care confirmă faptul că nu mai deținutul, dintre cei implicați în conflictul spontan, a avut asupra sa un cuțit confecționat artizanal.
Că inculpatul este autorul infracțiunii, rezultă indubitabil din declarația martorului, coleg de cameră cu acesta, care l-a văzut efectiv pe inculpat în holul cantinei lovind-o pe partea vătămată cu un obiect pe care îl avea în mână apoi, l-a observat pe la ieșirea din cantină, fiind tăiat.
La revenirea în cameră, inculpatul i-a relatat martorului că "l-a tăiat pe ".
De altfel, însăși inculpatul în declarația dată la procuror la data de 21 aprilie 2005, a recunoscut săvârșirea faptei în sensul că, "l-a lovit cu cuțitul pe, iar în momentul în care a ajuns în cameră și-a dat seama ce a făcut".
Pe de altă parte și partea vătămată l-a văzut pe inculpat cu un cuțit în mână, în timp ce era imobilizat de ofițerul supraveghetor.
De asemenea, martorii e, și, l-au văzut pe inculpat înțepând-o pe partea vătămată cu un cuțit.
Declarația martorul este relevantă în cauză,deoarece prin funcția ce o îndeplinea, a perceput în mod direct conflictul dintre deținuți și a intervenit pentru a-i despărți, acesta confirmând faptul că inculpatul avea în mână cuțitul confecționat artizanal.
În faza cercetării judecătorești, martorii, și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală în legătură cu fapta pentru care inculpatul a fost cercetat.
În raport de probatoriile administrate în cauză, fapta inculpatului care, la data de 1 februarie 2005, cu ocazia servirii mesei de prânz, pe fondul unor neînțelegeri anterioare, l-a înțepat cu un cuțit artizanal pe deținutul, cauzându-i leziuni ce au necesitat 25 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și i-au pus în primejdie viața, realizează sub aspect constitutiv elementele infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 cod penal.
Actele de urmărire penală efectuate în cauză, îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, partea vătămată și martorii, și, fiind audiați și de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Așa fiind și pentru motivele arătate, întrucât hotărârea pronunțată de Tribunalul Dolj este temeinică și legală, opinez pentru respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat și obligarea apelantului la cheltuieli judiciare statului.
Judecător,
- -
Red.jud.VT
IB
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie, Doru Filimon, Valentina Trifănescu
