Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 89/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 89
Ședința publică de la 20 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Mircea Mugurel Șelea
- - - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, partea vătămată și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 84 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales, lipsind partea vătămată și partea civilă Spitalul Județean Tg.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-a luat declarație inculpatului care s-a atașat la dosarul cauzei, după care, constatând apelurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale, deoarece pedeapsa este prea mică, nu trebuia să se rețină circumstanțe atenuante, având în vedere faptul că infracțiunea este foarte gravă, inculpatul trebuie să execute pedeapsa în regim de detenție.
Nu s-a dispus confiscarea contravalorii cuțitului folosit de inculpat. Solicită respingerea apelului inculpatului deoarece acesta a acționat cu intenția de a ucide, având în vedere obiectul folosit, intensitatea loviturii, locul vizat. Totodată solicită respingerea apelului părții civile ca nefondat.
Avocat pentru inculpat, solicită admiterea apelului acestuia, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 181 cod penal, reducerea pedepsei sub minimul special, reducerea daunelor acordate părții civile, deoarece inculpatul a fost lovit inițial, nu s-au interpretat corect probele. Solicită respingerea apelului formulat de parchet și apelului părții civile, deoarece nu a fost motivat.
Inculpatul precizează că nu a avut intenția de a ucide, ci a acționat în legitimă apărare.
CURTEA,
Asupra apelurilor de față:
Prin sentința penală nr. 84 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în baza art. 20 rap. la art. 174 combinat cu art. 175 lit.i p și art. 74-76.p condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23 martie 1973 în comuna, jud. G, cu același domiciliu, cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, CNP - la pedeapsa de 3 ani închisoare.
Interzice inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art 64 lit. a Teza a II-a și b p pe durata prev. de art. 71.
Cod PenalAplică pedeapsa complementară a interzicerii acelorași drepturi pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81.p dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe perioada prev. de art. 82.
Cod PenalPune în vedere inculpatului disp. art. 83.
În baza art. 71 alin. 5.p dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă inculpatul către aceasta la 1200 lei despăgubiri materiale și 1000 lei daune morale.
Obligă inculpatul la 438,745 lei despăgubiri cu dobânzile legale aferente până la achitare către partea civilă. Spitalul Județean
Obligă inculpatul în baza art. 191.pp la 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj cu nr.187/P/2007 s-a dispus trimiterea în judecată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. și ped. de art.20 rap.la art.174 combinat cu art.175 lit. i pen.
S-a reținut în fapt că la data de 10.02.2007, partea vătămată s-a deplasat într-o căruță împreună cu fii săi, și fratele, iar în fața acestora se deplasa într-o căruță inculpatul.
Astfel, la un moment dat drumul a fost blocat încât ambele căruțe au trebuit să rămână pe șosea, însă inculpatul aflat sub influența băuturilor alcoolice s-a dat jos din căruță, a început să lovească cu biciușca cai înhămați la căruța părții vătămate și după aceea pe cei doi copii ai acesteia.
S-a mai reținut că cei doi copii cât și au reușit să fugă din căruță și în acel moment inculpatul fără nici o justificare a scos din buzunar un cuțit a lovit-o pe partea vătămată producându-i o plagă înjunghiată în regiunea lombară provocându-i leziuni de au necesitat pentru vindecare o perioadă de 22-23 zile îngrijiri medicale.
S-a apreciat că, în raport de obiectul întrebuințat, un cuțit, față de zona vitală în care a fost aplicată lovitura viața victimei ar fi fost pusă în pericol dacă nu se intervenea de urgență.
Tot prin rechizitoriul parchetului, s-a mai reținut că, deși inculpatul la rândul său a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare o perioadă de 8-9 zile îngrijiri medicale, nu s-a dovedit că acestea au fost produse în timpul conflictului dintre acesta, partea vătămată și fii acestora, astfel încât s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii, și pentru infracțiunea prev. de art.180 alin. 2.pen.
În cursul cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul și partea vătămată care a arătat că se constituie parte civilă față de inculpat cu suma de 10.000 lei din care 8000 lei daune morale și 2000 lei despăgubiri materiale ce includ și contravaloarea tratamentului medicamentos pe perioada spitalizării cât și după aceea.
Avându-se în vedere contrarietatea dintre raportul de constatare medico legală nr.305/ 26.03.2007 al G unde se specifică ca fiindu-i necesar părții vătămate un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale și certificatul medico legal nr.153/ 02.03.2007 ce precizează un număr de 23-25 zile îngrijiri medicale, instanța de fond a dispus efectuarea unui raport de expertiză medicală care să stabilească numărul real de zile de îngrijiri medicale în funcție și de celelalte acte medicale, să stabilească de asemenea dacă victimei i-a fost pusă în primejdie viața, dacă aceasta a rămas cu infirmitate temporară sau permanentă și dacă da în ce procent și pe ce perioadă.
Cu adresa nr.2110/ 15.12.2007 s-a comunicat instanței că numărul real de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecarea părții vătămate a fost de 23-25 zile, avându-se în vedere și complicațiile survenite în vindecarea leziunilor traumatice, viața victimei nu a fost pusă în primejdie, nu a fost afectată capacitatea de muncă pe termen mediu sau a părții vătămate iar potrivit precizării părții vătămate luate în instanță aceasta a arătat că nu insistă în efectuarea unei expertize deoarece a apreciat că nu prezintă o infirmitate permanentă sau temporară.
Analizând actele și lucrările dosarului și în raport de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, tribunalul a reținut ca stare de fapt că la 10.02.2007 atât familia părții vătămate cât și familia inculpatului s-au aflat la cimitirul satului din comuna pentru efectuarea parastasului de pomenire ce se efectua la acea dată.
S-a reținut că inculpatul a mers în afara cimitirului după terminarea parastaselor a luat căruța și calul și s-a deplasat pe drumul din fața bisericii în așteptarea familiei.
La un moment dat drumul a fost blocat pentru că din față venea un autoturism iar din spate a venit o altă căruță în care se afla partea vătămată, fiind acesteia, cât și fratele părții vătămate.
Așa cum a rezultat din depozițiile martorilor, caii celor două căruțe s-au apropiat tinzând a se mușca și pentru a îndepărta căruța părții vătămate inculpatul a lovit caii părții vătămate aflați la căruță cu biciul, a avut loc apoi o discuție între partea vătămată și inculpat, după care inculpatul folosindu-se de un cuțit ce-l purta la căruță potrivit precizării acestuia a amenințat persoanele aflate în căruța părții vătămate, care observând inculpatul înarmat cu acel cuțit au reușit să fugă.
Partea vătămată însă care a coborât din căruță și s-a mișcat mai greu a fost lovită de inculpat în regiunea lombară stânga, fiindu-i produsă o plagă înjunghiată și leziuni ce au necesitat 23-25 zile așa cum rezultă din adresa nr.2110/ 15.12.2007 a
S-a constatat că după această primă fază a conflictului, a urmat de fapt a doua parte când martorul constatând că fiica sa fusese tăiată a adresat un îndemn nepoților săi care au revenit, iar în aceste împrejurări inculpatul a fost lovit în cap cu un toiag sau biciului de către fiul părții vătămate pe nume, astfel încât martorele, au putut observa inculpatul ce era lovit și care prezenta leziuni la cap de unde-i curgea și sânge.
În acest sens, depozițiile martorilor menționați se coroborează cu mențiunile din certificatul medico legal nr.148/ 12.02.2007 eliberat de G inculpatului în care sunt descrise leziunile de la data examinării și care au necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale.
Prin urmare tribunalul a constatat ca fiind eronată aprecierea menționată în rechizitoriul parchetului potrivit căreia leziunile traumatice ale inculpatului nu s-ar fi produs în timpul conflictului pe care acesta l-ar fi avut cu partea vătămată și fii acestuia și pentru care prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art.180 alin. 2.pen.
Faptul că acest conflict, produs între inculpat pe de o parte și partea vătămată, membrii familiei acesteia pe de altă parte, s-a derulat în două etape, a rezultat în mod cert din depozițiile martorului ce a relatat că după ce partea vătămată a fost tăiată de inculpat cu cuțitul au revenit apoi copii părții vătămate iar conflictul a mai continuat.
Mai mult, martora a relatat că a observat de fapt a doua parte a conflictului și după ce a auzit țipete a mers către căruța unde se afla inculpatul, a constatat că un fiu al părții vătămate îl lovea cu un toiag pe inculpat în cap, de față erau toți membrii familiei părții vătămate iar partea vătămată chiar i-a arătat haina tăiată, un tricou pătat de sânge, constatând martora că partea vătămată fusese tăiată de inculpat.
Depoziția martorei s-a coroborat cu cele ale martorilor, și care au observat ulterior pe inculpat având sânge pe față și lovituri.
S-a mai arătat că, nici unul din martorii audiați - cu excepția soției inculpatului a cărei declarație nu se coroborează cu celelalte declarații - nu a confirmat apărarea inculpatului potrivit căreia acesta ar fi fost mai întâi agresat de membrii familiei părții vătămate fiind lovit în cap și acesta în stare de provocare pentru a se apăra ar fi acționat cu cuțitul asupra părții vătămate.
S-a mai reținut aspectul că, după conflict, soția inculpatului pe nume, a luat cuțitul folosit de inculpat în conflict și l-a aruncat pe un teren alăturat, acesta nemaifiind găsit în urma căutărilor ce s-au efectuat.
În opinia tribunalului fapta inculpatului, care a acționat cu intenție indirectă asupra părții vătămate, tăind-o cu cuțitul într-o zonă vitală și producându-i o plagă înjunghiată în regiunea lombară stânga cu leziuni ce au necesitat 23-25 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. și ped. de art.20 rap.la art.174 combinat cu art.175 lit.i pen.
S-a precizat că, în cauză nu s-a putut reține o altă încadrare juridică, respectiv cea prevăzută de art.181 pen. (vătămare corporală) așa cum s-a solicitat prin cererea de schimbare a încadrării juridice de către apărătorul inculpatului dat fiind zona în care a fost aplicată lovitura părții vătămate, corpul tăietor înțepător folosit, intenția indirectă a inculpatului, traiectoria plăgii descrisă în certificatul medico legal, cum de altfel nu se poate reține nici circumstanța atenuantă a scuzei provocării prev. de art.73 lit.b pen. inculpatul fiind cel care a acționat primul asupra părții vătămate și abia apoi fiind lovit acesta.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale, respectiv, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social ridicat al faptei.
Având însă în vedere împrejurările în care a fost comisă fapta, aspectul potrivit căruia la începerea conflictului o contribuție oarecare a avut-o și partea vătămată, membrii familiei acesteia prin discuțiile verbale cu inculpatul anterior conflictului și având în vedere persoana inculpatului ce nu este cunoscut cu antecedente penale, are o bună conduită în familie și societate așa cum rezultă din caracterizarea aflată la dosar, s-a reținut la individualizarea pedepsei circumstanțe atenuante prev. de art.74-76.pen.
Cât privește latura civilă a cauzei, în temeiul art.14 pr.pen. rap.la art.998 civ. acțiunea civilă a fost admisă în parte.
Astfel, s-a apreciat că partea vătămată s-a aflat pentru o perioadă de circa 30 de zile așa cum a relatat martora a în incapacitate de muncă perioadă în care a fost ajutată de martoră la munca și alte activități gospodărești primind circa 6000 lei, plătind alte sume de circa 3500 lei pentru transportul de la domiciliu la dispensar în vederea pansării cât și pentru medicamente s-au justificat despăgubirile materiale în favoarea părții vătămate din partea inculpatului, pentru suma de 1200 lei.
Totodată, s-a constatat ca fiind justificată acordarea și de daune morale sau de agrement cum au fost denumite în literatura de specialitate, pentru o sumă de 1000 lei deoarece partea civilă a suferit o vătămare prin leziunile produse de inculpat, care i-au restrâns temporar participarea la viața socială, familială cât și o suferință fizică.
De asemenea inculpatul a fost obligat și la despăgubiri de 438,745 lei cu dobânzile legale aferente către partea civilă Spitalul Județean Tg-J, unitate ce a efectuat tratament medicamentos cu îngrijirea medicală a părții vătămate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, partea vătămată și inculpatul.
În motivare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorja arătat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost greșit individualizată, atât sub aspectul cuantumului cât și în privința modalității de executare, ținând cont de gradul de pericol social mare al faptei, modul de acționare al inculpatului. Totodată, instanța de fond a omis să dispună cu privire la confiscarea de la inculpat a contravalorii cuțitului folosit la săvârșirea faptei potrivit art. 118 lit. b cod penal.
Inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 181 cod penal și reducerea pedepsei sub minimul special, deoarece nu a avut intenția să o ucidă pe partea vătămată, fiind o reacție de apărare.
Cu privire la latura civilă, a solicitat eliminarea daunelor morale ce au fost acordate părții civile sau diminuarea acestora.
Partea civilă nu a motivat apelul.
Verificând hotărârea apelată, pe baza materialului din dosar, examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că este fondat numai apelul parchetului prin prisma motivului de nelegalitate, în sensul că instanța de fond nu a dispus confiscarea de la inculpat a corpului delict - cuțit, folosit la săvârșirea infracțiunii sau a contravalorii acestuia.
Din probele administrate, respectiv: declarațiile martorilor, declarațiile părții civile, declarațiile inculpatului, acte medico-legale, rezultă cu certitudine că în ziua de 10 februarie 2007, pe fondul unei discuții contradictorii, generată de modul în acre se deplasau căruțele trase de cai, ce aparțineau părților, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul părții vătămate în zona lombară stânga, producând-i leziuni care au necesitat 23 - 25 zile îngrijiri medicale.
Imediat, inculpatul a fost lovit la rândul său, în cap, cu un corp dur, de fiul părții vătămate -, producând-i leziuni care au necesitat 8 - 9 zile îngrijiri medicale.
Deși în cauză au fost audiați mai mulți martori, aceștia, fie nu au observat tot incidentul de la început până la sfârșit fie au prezentat evenimentele într-o lumină favorabilă inculpatului sau părții vătămate în funcție de gradul de rudenie sau de legăturile de prietenie existente între martori și părți.
Astfel, sunt rude cu partea vătămată, și nu au asistat la întreg incidentul, sunt rude cu inculpatul.
Martorul a văzut prima parte a incidentului și a relatat că inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu cuțitul, după care martorul a plecat și nu știe ce s-a mai întâmplat.
Martorele, au asistat la ultima parte a incidentului, când, unul din fii părții vătămate l-a lovit cu un corp dur pe inculpat în partea capului, dar în același moment partea vătămată deja prezenta urmele loviturii, spunându-le martorilor că a fost tăiată de inculpat.
În acest context se poate trage concluzia că inculpatul a fost cel care a lovit-o primul pe partea vătămată după care, la rândul său, a fost lovit de unul dintre fii acesteia, condiții în care nu se poate reține că inculpatul a acționat în legitimă apărare, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 44 cod penal.
Mai mult, chiar dacă inculpatul ar fi fost lovit primul, lovitura nu a fost aplicată de partea vătămată ci de unul dintre fii acesteia, astfel încât nu se poate justifica atitudinea violentă a inculpatului față de partea vătămată, nefiind incidente nici dispoz. art. 73 cod pr.penală.
Curtea apreciază că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev. de art.181 cod penal, deoarece inculpatul a acționat cu intenție indirectă de aou cide pe partea vătămată, aspect ce rezultă din faptul că inculpatul a folosit un cuțit, lovind-o pe partea vătămată cu o intensitate mare într-o zonă vitală - lombară stânga, producând-i o plagă tăiată verticală de 5 cm.
Intensitatea mare a loviturii este probată și prin faptul că partea vătămată purta haine groase, fiind iarnă, ceea ce nu a împiedicat producerea leziunilor traumatice.
Ori, dacă, inculpatul ar fi folosit o forță redusă, obiectul tăietor nu ar fi pătruns prin hainele purtate de partea vătămată.
În privința motivelor de apel ce vizează cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o justă individualizare, având în vedere criteriile prev. de art. 72 cod penal, gradul de pericol social ridicat al infracțiunii, împrejurările în care a fost comisă fapta - pe fondul unei discuții contradictorii iscate de modul în care se deplasau căruțele trase de cai, în care se aflau părțile, circumstanțele personale ale inculpatului, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale, a avut un comportament bun, este integrat în societate, este cunoscut ca un bun familist, aspecte care îndreptățesc concluzia că fapta respectivă poate fi considerată un accident în viața acestuia.
Totodată, în mod corect s-a apreciat că scopul preventiv prev. de art. 52 cod penal, poate fi atins și fără executarea pedepsei, ținând cont de persoana inculpatului, al cărui comportament anterior justifică ideea că a conștientizat gravitatea faptei comise și că în viitor nu va mai săvârși alte acte antisociale.
Referitor la soluționarea acțiunii civile, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 998 - 999 cod civil iar daunele materiale au fost acordate într-un cuantum just așa cum rezultă din probele administrate - declarația martorei a, care a detaliat cheltuielile efectuate de partea civilă.
Totodată, cuantumul daunelor morale este suficient pentru a se da o satisfacție echitabilă părții vătămate pentru suferințele fizice și psihice provocate de fapta inculpatului, având în vedere natura leziunilor produse, vârsta înaintată a părții vătămate.
În schimb, Curtea apreciază ca fiind fondat motivul de nelegalitate invocat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, în sensul că, potrivit art. 118 lit. d cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite la săvârșirea unei infracțiuni.
Ori, inculpatul a folosit un cuțit la săvârșirea unei infracțiuni, motiv pentru care se va dispune confiscarea acestuia sau a contravalorii sale, în cazul în care nu se mai găsește, așa cum prevede art. 118 alin.4 cod penal.
În consecință, ținând cont de dispoz. art. 379 alin.1 pct. 1 lit. a și pct. 2 lit. a cod pr.penală, se va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, se va desființa sentința sub aspectul laturii penale, în sensul că în baza art. 118 lit. b Cod Penal, se va confisca de la inculpat corpul delict - cuțit folosit la săvârșirea infracțiunii sau contravaloarea acestuia, se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței, se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de partea civilă și inculpatul, împotriva aceleiași sentințe penal.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj împotriva sentinței penale nr. 84 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Desființează sentința sub aspectul laturii penale.
În baza art.118 lit. b Cod Penal;
Confiscă de la inculpat corpul delict - cuțit folosit la săvârșirea infracțiunii sau contravaloarea acestuia.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de partea civilă și inculpatul, împotriva aceleiași sentințe penale.
Obligă pe partea civilă și pe inculpat la câte 60 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei reprezintă onorariu apărător oficiu pentru inculpat se vor vira din contul MJ în contul Baroului
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și inculpat și de la comunicare pentru partea civilă.
Pronunțată în ședință publică de la 20 iunie 2008.
- - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.
IB/ 26.06.2008.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Mircea Mugurel Șelea
