Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 92/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.92/
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
Grefier -- -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului penal promovat de inculpatul,trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20 Cod penal raportat la art.174 alin.1 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 128/31.03.2008 a Tribunalului Vrancea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 iunie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 19 iunie 2008.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față.
Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 128/31.03.2008 a Tribunalului Vrancea inculpatul a fost condamnat la 8 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art.20 Cod penal raportat la art.174 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului,iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 25.09.2007.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-au acordat despăgubiri civile către Spitalul Județean de Urgență "Sf." F și Serviciul de Ambulanță Județean
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.189-191 Cod procedură penală.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul și partea vătămată muncitori în cadrul unui șantier deschis în satul comuna S Ciorăști, au fost cazați în aceeași cameră dintr-un imobil aflat în incinta șantierului, începând cu luna august 2007. Cei doi consumau frecvent băuturi alcoolice și, când deveneau în stare de ebrietate se loveau reciproc.
In ziua de 23.09.2007, inculpatul și partea vătămată s-au deplasat la martorul din satul, unde au consumat băuturi alcoolice până au devenit în stare de ebrietate după care au plecat către șantier.
Ajunși în dreptul porții de acces în șantier, părțile i-au împiedicat de o sârmă ce era întinsă de-a lungul locului de acces și au căzut, în urma căzăturii, inculpatul s-a zgâriat în zona pomeților. Părțile au mers apoi în cameră unde, inculpatul, fără un motiv întemeiat, folosindu-se de un cuțit cu lama lungă de cca. 15 cm, i-a aplicat părții vătămate o lovitură în regiunea abdominală dreaptă și încă două lovituri la nivelul membrelor inferioare.
Datorită stării în care se află partea vătămată nu a mai reacționat până a doua zi dimineață când a fost transportat cu salvarea la Spitalul de Urgență
In urma loviturilor aplicate, partea vătămată a suferit plagă înțepat tăiată penetrantă abdominală cu plagă hepatică trasfixiantă subiacentă și mic hemoperitoneu, plăgi tăiate la nivelul membrelor inferioare, excoriații faciale, leziuni, care, conform constatării medico-legale a pus în primejdie viața părții vătămate.
Inculpatul a recunoscut că a aplicat trei lovituri cu cuțitul părții vătămate însă a susținut că a acționat astfel întrucât partea vătămată a sărit să îl bată și, fiind cu o mână imobilizată în gips, pentru a se apăra a luat cuțitul și a lovit.
Inculpatul a mai declarat că a reacționat și din cauză că i-a fost teamă de partea vătămată care anterior îl bătuse de mai multe ori.
Apărarea inculpatului nu a fost primită de prima instanță având în vedere că din declarațiile martorilor ( paznic al șantierului) și care i-au văzut în seara incidentului, rezultă că părțile nu s-au certat și erau într-o stare avansată de ebrietate sprijinindu-se reciproc pentru a se putea deplasa.
Paznicul șantierului, care i-a văzut în momentul în care au ajuns la intrarea în șantier, a remarcat starea în care se aflau părțile, faptul că ambele au căzut, că nu și-au reproșat nimic și nici nu s-au certat. Coroborând datele relevate de martori cu împrejurarea că din camera în care locuiau cei doi nu s-au auzit discuții, certuri sau strigăte până în momentul în care inculpatul a început să îl strige pe nume pe partea vătămată (declarația martorului și declarația inculpatului dată în instanță) rezultă că inculpatul a lovit pe fondul unei stări conflictuale anterioare generată de agresiunile reciproce în momentele în care părțile consumau alcool și deveneau violente.
Despre conflictele dintre părți, au relatat și martorii, -, martori care au lucrat în aceeași echipă cu părțile. Aceste conflicte nu justifică însă fapta inculpatului și nu constituie temei al aplicării art. 73 lit.b Cod penal având în vedere că la momentul incidentului partea vătămată nu a comis vreun act asupra inculpatului care să-i fi determinat o puternică tulburare sau emoție inculpatului.
In cauză, în lipsa unui atac material direct, imediat și injust îndreptat împotriva inculpatului sau în celelalte condiții arătate de lege nu este incident nici art. 44 cod penal privind legitima apărare și nici art. 73 al.1 lit.a Cod penal privind depășirea legitimei apărări.
Teama de partea vătămată invocată de inculpat ca o scuză a agresiunii comise nu constituie de asemenea un motiv de aplicare a art. 73 lit.b Cod penal din moment ce partea vătămată nu a comis vreun act de natură a-l face pe inculpat să riposteze. Faptul că partea vătămată nu și-a dat seama până a doua zi dimineața că a fost înjunghiat (declarația părții vătămate și inculpat) demonstrează că starea sa de ebrietate era avansată și că a fost incapabil să exercite vreo agresiune în aceste condiții asupra inculpatului.
Leziunea din regiunea feței care în opinia inculpatului dovedește faptul lovirii cu pumnul de către partea vătămată și al provocării sau a legitimei apărări este rezultatul căderii la pământ a inculpatului la intrarea în șantier. Împrejurarea că inculpatul a căzut și s-a lovit rezultă din declarația martorului care, fiind în curtea șantierului a văzut când inculpatul s-a ridicat de jos și se ștergea cu mâna pentru că sângera.
Luând în considerație precizările martorilor făcute în sensul că între părți au existat conflicte anterioare, care de regulă, se terminau cu acte de violență exercitate îndeosebi de partea vătămată asupra inculpatului, că inculpatul a amenințat cu moartea pe partea vătămată cu ocazia conflictului premergător celui din 23.09.2006 când a suferit o fractură la mâna dreaptă ( declarație martor (fila 28 dosar urmărire penală și fila 57 dosar instanță) martor fila 29 dosar urmărire penală, martori fila 30 dosar urmărire penală) Tribunalul a reținut că dată fiind starea sa de ebrietate agresivitatea manifestată în aceste condiții, starea de ebrietate a părții vătămate și gradul de răzbunare exprimat anterior ca o consecință a unor sentimente de inferioritate față de partea vătămată, inculpatul a luat hotărârea pe moment de a-l înjunghia fără să fie provocat în vreun fel de partea vătămată.
Împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel criticând- pentru netemeinicie.
S-a susținut că raportat la condițiile și împrejurările comiterii faptei se impunea reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere că partea vătămată l-a lovit cu pumnii și picioarele reproșându- că l-ar fi îmbrâncit când au intrat în șantier, împrejurare în care inculpatul luat cuțitul și a lovit la întâmplare.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și în rejudecare reducerea pedepsei aplicate prin reținerea circumstanței prevăzută de art.73 lit.b Cod penal.
Apelul nu este fondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 73 lit.b Cod penal provocarea sau scuza provocării presupune săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană aflată într-o stare de puternică tulburare sau emoție, determinată de conduita persoanei vătămate,produsă prin violență, printr-o atingere a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Nefăcându-se nicicum dovada că partea vătămată ar fi determinat în vreun mod conduita agresivă a inculpatului din noaptea de 23.09.2006, în mod corect prima instanță nu a primit apărările acestuia, constatând că nu sunt incidente dispozițiile art. 73 lit.b Cod penal, raportat pe de o parte la împrejurarea că partea vătămată era atât de băută încât nu ar fi fost capabilă să-l agreseze pe inculpat, dovadă fiind lipsa de reacție după ce a fost înjunghiată, aceasta dormind până dimineață când, descoperind urmele de sânge a crezut afirmațiile inculpatului cum că în timp ce se întorceau către șantier ar fi fost agresată de trei persoane necunoscute.
Pe de altă parte, cu depoziția martorului s-a făcut dovada că inculpatul s-a împiedicat la intrarea în șantier și urmare impactului cu solul s-a rănit în regiunea feții, astfel că este exclusă conduita agresivă a părții vătămate, cu atât mai mult cu cât la data de 23.09.2006 părțile nu s-au certat, ba dimpotrivă au petrecut ziua și noaptea ( până la momentul incidentului ) împreună, consumând băuturi alcoolice ( conform depozițiilor părții vătămate și martorilor, și ).
Așadar, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art.73 lit. b Cod penal se constată că pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită cu respectarea criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal și, față de prevederile art.52 Cod penal, se apreciază că aceasta este de natură să conducă la reeducarea inculpatului și la realizarea scopului preventiv-educativ.
Pentru toate aceste considerente și pentru că nici din verificarea din oficiu nu
s-au constatat temeiuri care să atragă reformarea sentinței apelate, aceasta fiind temeinică și legală, în baza art.379 pct. 1 lit.b Cod procedură penală apelul de față va fi respins ca nefondat.
Urmează ca în baza art.383 alin.11și 2 Cod procedură penală să se mențină starea de arest a inculpatului și să se compută din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 25.09.2006 la zi.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 25.03.1966 în B M, județ M, cu domiciliul în B M, str.-,. 64, județ M, fără forme legale în comuna S Ciorăști, sat, județ V, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva sentinței penale nr. 128/31.03.2008 a Tribunalului Vrancea.
Menține starea de arest a inculpatului.
din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 25.09.2007 la zi.
Obligă apelantul la plata către stat a sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat, pentru intimatul-parte vătămată -, domiciliat în comuna de nr. 258, județ M, și pentru intimații-părți civile Serviciul de Ambulanță V și Spitalul județean de Urgență "Sf." F, județ
Pronunțată în ședință publică, azi 19 Iunie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.-
Tehnored./ 3 ex/10.07.2008
Jud.fond-
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza
