Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 95/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 95
Ședința publică din data de 19 iunie 2008
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de PARCHETUL DE PE TRIBUNALUL DAMBOVITA împotriva sentinței penale nr. 535 din 27 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, privind pe intimatul-inculpat, fiica lui G și, născută la 08 ianuarie 1972, domiciliată în com., sat V, jud.D, intimați-părți civile și -, ambii domiciliați în com., sat V, jud.D, SPITALUL ORĂȘENESC G, cu sediul în G,-, județul D și SPITALUL JUDEȚEAN T, cu sediul în Târgoviște,-, județul
Prin această sentință, inculpata, a fost condamnată la pedepsele de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) cod penal pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art.174, 175 lit. i) cu aplic. art.74 lit. a) și c) și art.76 alin.1 lit. a) cod penal (parte vătămată fiind ), precum și la o lună închisoare pentru lovire prev. de art. 180 alin. 2 cu aplic. art. 74 lit. a) și c) și art.76 alin.1 lit.e) cod penal, (parte vătămată ), urmând să execute conf. art. 33 lit.a) și art. 34 lit. b cod penal, pedeapsa cea mai grea de de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) în condițiile art. 65 și 66 cod penal.
Potrivit art. 861și art. 862cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, iar în temeiul art.863alin.1 lit.a) și b) cod penal, a fost obligată inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte lunar, în fiecare ultimă zi de vineri, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmboviț a;
- să se comunice acestui serviciu orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.864cod penal iar în temeiul art.359 cod proc. Penală, s-a dispus ca aceste măsuri să fie comunicate condamnatei și Postului de Poliție al comunei, județul
S-a luat act că partea civilă nu are pretenții civile;
În baza art.14, 346 cod proc. penală și art.998 și 999 cod civil a fost obligată inculpata către partea civilă la plata sumei de 300 lei cu titlu de daune morale; conform art.346 cod proc. penală rap.la art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006, actualizată, a fost obligată către partea civilă Spitalul Orășănesc G la plata sumelor de 164,86 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu spitalizarea părții vătămate și de 611,01 lei, cu același titlu, spitalizarea părții vătămate.
Către partea civilă Spitalul Județean Târgoviște a fost obligată inculpata la plata sumei de 611,01 lei cheltuieli ocazionat de spitalizarea părții vătămate.
În baza art.191 cod proc. penală a fost obligată inculpata la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 193 același cod la plata către partea vătămată a cheltuielilor judiciare în sumă de 249 lei.
La prima strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, respectiv intimata inculpată, pentru care se prezintă apărător desemnat din oficiu, conform împuternicirii avocațiale nr.2267/12.06.2008 emisă de Baroul Prahova, intimata parte vătămată și intimatele părți civile, Spitalul Orășenesc G și Spitalul Județean Târgoviște.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că insistă în prezența inculpatei în vederea audierii, dat fiind faptul că aceasta nu a recunoscut modalitatea de săvârșire a infracțiunii așa cum aceasta a fost descrisă în actul de sesizare al instanței, iar apelul declarat de parchet este declarat în defavoarea inculpatei.
Curtea dispune lăsarea cauzei pentru a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată, față de lipsa intimatei-inculpate, având în vedere că citația a fost primită de sora acesteia, iar citarea s-a efectuat cu mențiunea prezenței în instanță pentru a fi audiată.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, pentru intimata inculpată, prezentându-se apărător desemnat din oficiu, conform împuternicirii avocațiale nr.2267/12.06.2008 emisă de Baroul Prahova
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că înțelege să-și susțină în continuare punctul de vedere exprimat la prima strigare a cauzei, cu privire la prezența inculpatei în vederea audierii.
Având în vedere că dosarul se află pe rolul instanței din ianuarie 2008, acordându-se până în prezent cinci termene de judecată, perioadă în care s-a dat termen pentru angajare avocat ales la cererea inculpatei-intimată, că avocatul ales de aceasta la termenul anterior a depus cerere prin care a solicitat să se ia act că s-a reziliat contractul de asistență juridică, faptul că inculpata nu s-a mai prezentat în fața instanței deși a fost citată cu mențiunea prezenței obligatorii, conform Recomandării Consiliului Europei, că pentru termenul de astăzi s-a desemnat avocat din oficiu iar procedura de citare este legal îndeplinită la aceeași adresă ca în precedentele, fiind semnată de sora acesteia, Curtea constată cauza în stare de judecată, apreciind că s-au făcut suficiente demersuri pentru respectarea . Consiliului Europei. Acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că hotărârea instanței de fond, ce face obiectul cauzei de față, este netemeinică în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatei pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.20 rap. la art.174-175 lit.i) și art.180 alin.2 cod penal.
Prin sentința penală atacată s-a reținut că inculpata la data de 04.07.2006 a aruncat cu pietre și le-a amenințat pe părțile vătămate și, după care părțile au intrat în conflict, s-au îmbrâncit și în aceste condiții la un moment dat, inculpata a lovit cu cuțitul, la întâmplare, pe părțile vătămate, cauzând numitului leziuni ce i-au pus în primejdie viața și au necesitat 16-18 zile îngrijiri medicale, iar leziuni traumatice în zona brațelor care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Deși instanța de fond a reținut situația de fapt conform rechizitoriului, totuși aplică inculpatei o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu reținerea circumstanțelor atenuante și aplicarea disp. art.861cod penal.
Arată că atât pedeapsa aplicată cât și reținerea circumstanțelor atenuante sunt măsuri netemeinice, având în vedere că inculpata nu a recunoscut că a lovit cu cuțitul părțile vătămate, declarația sa fiind și contrazisă de întregul material probator administrat în cauză: expertizele medico-legale efectuate în cauză asupra părților vătămate, constatările tehnico-științifice, depozițiile părților vătămate și a martorilor care au arătat că inculpata este cea care a provocat incidentul.
Mai mult, nu s-a avut în vedere că inculpata a exercitat presiuni asupra singurului martor ocular -.
Astfel, având în vedere că în cauză există două victime, care au fost atacate de inculpată cu un cuțit, cu pietre, în stradă, în prezența mai multor persoane, raportat la dispozițiile art.72 cod penal, pedepsele aplicate sunt netemeinic individualizate, motiv pentru care solicită înlăturarea circumstanțelor atenuante și pe cale de consecință a dispozițiilor art.861cod proc. penală, iar pedeapsa ce va fi aplicată să se dispună fi executată în regim privativ de libertate.
Avocat desemnat din oficiu, pentru intimata inculpată, solicită respingerea apelului declarat de Ministerul Public, apreciind că hotărârea instanței de fond fost stabilită în mod corect de aceasta, în condițiile în care inculpata nu are antecedente penale, de la comiterea faptei nu a mai avut nici o altercație de natură penală, iar executarea pedepsei în regim privativ de libertate, în asemenea condiții, apare ca o măsură excesivă. Mai mult, trebuie avut în vedere și faptul că inculpata și partea vătămată, în prezent, trăiesc în concubinaj, având grijă de acesta.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 535 din 27 decembrie 2007 Tribunalului Dâmbovițas -a dispus condamnarea inculpatei (fiica lui G și, născută la 08 ianuarie 1972, în comuna, județul D, cu același domiciliu sat V, județul D, cetățean român, studii 10 clase, casnică, necăsătorită, fără antecedente penale) la pedepsele de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) cod penal pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art.174, 175 lit. i) cu aplic. art.74 lit. a) și c) și art.76 alin.1 lit. a) cod penal (parte vătămată fiind ), precum și la o lună închisoare pentru lovire prev. de art. 180 alin. 2 cu aplic. art. 74 lit. a) și c) și art.76 alin.1 lit.e) cod penal, (parte vătămată ), urmând să execute conf. art. 33 lit.a) și art. 34 lit. b cod penal, pedeapsa cea mai grea de de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) în condițiile art. 65 și 66 cod penal.
Potrivit art. 861și art. 862cod penal executarea pedepsei principale a fost suspendată sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani, inculpata, fiind obligată să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863alin.1 lit. a) și b) cod penal.
Totodată, s-a atras atenția acesteia asupra dispozițiilor art. 864cod penal, măsurile de supraveghere fiind comunicate condamnatei și Postului de Poliție al comunei, județul
În latură civilă s-a dispus obligarea inculpatei la plata sumelor de 164,86 lei, reprezentând cheltuieli pentru spitalizarea părții vătămate și 611,01 lei, cu același titlu, suportate cu partea vătămată, către partea civilă Spitalul Orășenesc G, precum și în sumă de 611,01 lei către partea civilă Spitalul Județean Târgoviște, cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată.
S-a luat act că partea vătămată domiciliat în comuna, satul V, județul D nu s-a constituit parte civilă.
În fine, aceasta a fost obligată și la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 400 lei către stat, și în sumă de 249 lei către partea vătămată.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, în esență, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpata întreține relații de concubinaj cu numitul, fratele părții vătămate, la rândul său aflat în uniune consensuală cu partea vătămată.
Pe fondul unei stări conflictuale de excepție, determinată între altele și de statutul social al inculpatei, în dese rânduri aceștia au angajat discuții contradictorii finalizate prin injurii, jigniri și amenințări reciproce, atitudini comportamentale adoptate și la data de 02 iulie 2006.
În acest context, conflictul a fost reluat în după amiaza zilei de 04 iulie 2006 între orele 18,30 - 19,00, favorizat de împrejurarea că însoțită de sora sa martora, inculpata a trecut prin fața gospodăriei martorilor și unde locuiesc și părțile vătămate.
Profitând de împrejurare, în timp ce partea vătămată se afla în curtea imobilului iar concubinul său partea vătămată stătea pe o bancă din fața porții, deși acestea erau însoțite de minorii martorei, părțile s-au injuriat, calomniat și amenințat reciproc, după care au început să arunce cu pietre, unele în altele.
Nereușind să se lovească, la un moment dat, partea vătămată a părăsit banca respectivă și trecând drumul, a ajuns la inculpata, îmbrâncindu-se.
La rândul său, urmându-și concubinul partea vătămată, a ieșit din curte și sosind la locul faptei, toți trei au continuat să se îmbrâncească și să se amenințe reciproc.
Având asupra sa un cuțit de cca 20 cm sau cu o lamă de cca 15 cm. în toiul acestei îmbrânceli inculpata a reușit să lovească cele două părți vătămate, provocându-le leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 16 - 18 zile de îngrijiri medicale pentru și respectiv 8-9 zile pentru.
Pe baza actelor medicale (bilete de ieșire din spital) și medico - legale (certificatele medico-legale nr. 711/2006 și nr. 712/2006), raportul medico - legal nr. 729/V/2006 avizat de comisia de specialitate din cadrul INML Minovici B, s-a reținut că în condițiile descrise partea vătămată a suferit plagă prin tăiere hemitorace stâng, plagă tăiată penetrantă linie axilară posterioară spațiu 9 IC stâng, plagă tăiată cadranul superoextern fesa, leziuni produse prin lovire cu corp tăietor, posibil cuțit și care i-au pus în primejdie viața.
De asemenea partea vătămată a suferit plagă prin tăiere braț și antebraț stâng, hematom, însă s-a concluzionat că viața victimei nu a fost pusă în pericol.
Apărările formulate de inculpată în sensul agresării acestora prin folosirea unui de sticlă găsit în șanțul drumului în care ar fi fost "târâtă" de către părțile vătămate, s-au înlăturat ca nesincere, față de actele medico-legale expuse, declarația martorei, precum și raportul de constatare tehnico-științifică nr. 41486/2006 întocmit de IJP D, prin care s-a concluzionat că urmele de tăiere prezentate pe pantalonii, tricoul și bluza purtate de partea vătămată, la aceea dată, au fost create cu o lamă metalică, cu muchii tăioase, prin împungere, gen cuțit, briceag, etc.
S-a înlăturat totodată și susținerea că ar fi acționat în legitimă apărare sau în stare de provocare, motivându-se că nu sunt întrunite condițiile cumulativ cerute de prevederile art. 44 și respectiv 73 lit. b cod penal.
S-a apreciat că ea nu a acționat pentru înlăturarea unui atac material direct, imediat și injust, ori în cadrul depășirii limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului, conflictul verbal purtat între părți, injuriile ca și aruncarea reciprocă cu pietre, excluzând generarea unei tulburări atât de intense care să explice comiterea infracțiunilor pe care altfel, în condiții normale, nu le-ar fi săvârșit.
Ca urmare, s-a concluzionat că din probele administrate, rezultă cu certitudine că la data de 04 iulie 2006, înarmată fiind cu un cuțit de bucătărie, cu lama de 10 - 15 cm. inculpata a lovit cele două victime, provocându-le leziunile corporale menționate în actele medico-legale, prevăzând rezultatul periculos al acțiunii sale asupra părții vătămate, pe care chiar dacă nu l-a urmărit a riscat producerea acestuia, acte materiale ce realizează conținutul tentativei de omor calificat comis în loc public, prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal și respectiv lovire prev. de art. 180 alin. 2 în ce privește partea vătămată.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a apreciat că atât prezervarea ordinii publice cât și reeducarea inculpatei pot fi realizate prin atenuarea răspunderii penale conform art. 74 lit. a și c și art. 76 Cod penal precum și suspendarea executării acesteia, sub supraveghere conform art. 861- 864, art. 863alin. 1 lit. a și b Cod penal.
S-au avut în vedere atitudinea cooperantă în cursul procesului, lipsa antecedentelor penale, conduita bună anterior și după săvârșirea faptelor dar mai ales împrejurarea că aceasta asigură îngrijirea concubinului său, fratele părții vătămate, care este imobilizat total la pat, fiind afectat de distrofie musculară iar între timp părțile s-au împăcat, cerând clemență în aprecierea modalității de executare a pedepsei.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei.
În esență, s-a susținut că față de gravitatea deosebită a faptei, determinată de arma albă folosită în agresiune, numărul victimelor lezate în loc public, în prezența mai multor persoane și în timpul zilei, scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia în regim privativ de libertate și fără atenuarea răspunderii penale.
Aceasta cu atât mai mult cu cât prin probele administrate s-a dovedit că inculpata a declanșat conflictul, amenințând și aruncând cu pietre în direcția părților vătămate iar pe parcursul procesului, ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului, contestând natura armei albe dar și exercitând presiuni asupra singurului martor prezent la locul faptei.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte, în latură penală a sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se înlăture atât dispozițiile art. 74 - 76 cod penal cât și acelea prev. de art. 861și art. 862Cod penal.
Recursul nu este fondat.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivul de reformare invocat, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept astfel cum cer disp. art. 371 alin. 2 Cod proc. penală, rezultă că fapta, împrejurările săvârșirii acesteia și vinovăția inculpatei, - pe larg expuse mai sus -, s-au stabilit corect la primul grad de jurisdicție, găsindu-și corespondent în probele administrate, ce au fost complet analizate și just apreciate.
Încadrarea juridică a faptelor în dispozițiile art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal și respectiv art. 180 alin. 2 Cod penal, este legală.
Și pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, a cărei executare s-a suspendat sub supraveghere în condițiile art. 861, 862, 863alin. 1 lit. a și b și 864Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, este justă, criteriile de individualizare înscrise sub art. 72 Cod penal, respectându-se întocmai.
Într-adevăr, prin natura sa, tentativa la infracțiunea de omor face parte din categoria acelora de gravitate deosebită iar folosirea unei cuțitului, armă albă deosebit de vulnerantă pentru viața și integritatea persoanei, în agresarea victimei, în concret impune luarea unor măsuri de excepție, de regulă restrictive de libertate pentru asigurarea prezervării comunității dar și descurajării altor persoane pentru comiterea faptelor de acest gen și nu în cele din urmă pentru reeducarea făptuitorului.
La determinarea întinderii și modalității de executare a pedepsei judiciare, față de textul menționat, instanțele judecătorești sunt obligate însă să ia în considerare în egală măsură și datele referitoare la persoana acestuia, împrejurările concrete în care s-a desfășurat activitatea infracțională precum și orice alte elemente de natură a atenua răspunderea penală.
Prin actul de trimitere în judecată procurorul a reținut și cu ocazia cercetării judecătorești s-a confirmat că activitatea infracțională stabilită în sarcina inculpatei este consecința unei stări conflictuale de excepție preexistente între aceasta și partea vătămată, care la rândul său se află în uniune consensuală cu partea vătămată, fratele concubinului său.
S-a dovedit de asemenea, că între părți de regulă s-au purtat discuții contradictorii finalizate cu injurii, amenințări și acuze reciproce, inculpata fiind învinuită chiar de imoralitate și intenții materiale în continuarea concubinajului cu fratele părții vătămate, persoană grav bolnavă, distrofică muscular și imobilizată la pat de mai mulți ani.
Pe de altă parte, din datele aflate la dosar, confirmate de aceeași parte vătămată rezultă cu certitudine că inculpata este singura persoană care a înțeles să asigure întreținerea concubinului bolnav și cu posibilități materiale reduse, considerent pentru care în cursul procesului a intervenit împăcarea iar anterior în relațiile din comunitatea căreia îi aparține a avut o conduită normală, fără a crea probleme, inclusiv de natură penală.
În atare situație, chiar dacă prin declarațiile date aceasta a încercat să atenueze răspunderea penală, negând folosirea cuțitului în agresarea părților vătămate, concluzia primei instanțe privind întinderea pedepsei aplicate ca și atingerea scopului preventiv - educativ prin suspendarea executării sub supraveghere, este legală și oportună.
Aceasta cu atât mai mult cu cât actele materiale s-au executat în contextul "îmbrâncirilor reciproce" și ascendentului fizic al celor două părți vătămate care efectiv s-au deplasat din curtea imobilului, în stradă pentru finalizarea conflictului, iar portul armei albe (care de altfel nu a fost găsită până în prezent), poate fi consecința amenințărilor anterioare exercitate de părțile vătămate în cadrul stării conflictuale prexistente.
Concluzionând, Curtea apreciază că și sub acest aspect hotărârea primei instanțe este dreaptă și conformă prevederilor legii iar apelul declarat de parchet nu este fondat, respingându-se în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod proc. penală.
Ca urmare, potrivit art. 192 alin. 3 Cod proc. penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia iar plata sumei de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu pentru inculpată, conform art. 171 alin. 5 din același cod, din fondurile Ministerului Justiției, în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA împotriva sentinței penale nr. 535 din 27 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, privind pe inculpata, domiciliată în comuna, sat V, județul D, ca nefondat.
Dispune plata sumei de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu din fondurile Ministerului Justiției, în contul Baroului
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru inculpată și părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 iunie 2008.
Presedinte Judecator
Grefier,
Red./Tehnonred. GM
2 ex./26.06.2008
. fond --Trib.
Jud. fond G
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3113/2006
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea
