Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 98/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie
Dosar nr- DECIZIA PENALĂ NR.98/
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--
Judecător: dr. - -, judecător
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr.276 din data de 10 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales, lipsind intimatele-părți vătămate și Spitalul Județean
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Se încuviințează apărătorului să ia legătura cu apelantul inculpat.
Fiind întrebat de către președintele completului de judecată, apelantul inculpat arată că este de acord să dea declarație în fața instanței de apel.
Se procedează la ascultarea inculpatului, răspunsurile acestuia fiind consemnate în declarația atașată la dosarul cauzei.
Avocat și reprezentantul parchetului precizează, pe rând, că nu mai au cereri de formulat.
În raport de această împrejurare, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat, pentru apelantul inculpat, precizează că ceea ce caracterizează infracțiunea pentru care a fost condamnat de instanța de fond este intenția, ceea ce înseamnă că persoana respectivă trebuie să fie relativ calmă și să existe un interval de timp semnificativ între momentul luării rezoluției infracționale și cel al punerii ei în aplicare. Or, în cauză s-a reținut că inculpatul a intrat în frizerie, a avut altercația cu partea vătămată, cu care înainte a avut o relație bună, așa cum s-a probat de altfel, după care revine și îl lovește în cap cu mânerul de al tacului de biliard. Ceea ce dovește că inculpatul nu a premeditat.
Inculpatul este o persoană bine integrată în societate, nu a mai avut probleme cu legea. Este adevărat că există circumstanța consumului de alcool, însă apreciază că în cauză sunt dovedite toate caracteristicile infracțiunii de vătămare corporală gravă.
Așa cum rezultă din referatul aflat la fila 44 din dosar, întocmit de Serviciul de probațiune, inculpatul are perspective reale de reintegrare. A muncit mulți ani în Spania și nu s-a sustras urmăririi penale.
Depune la dosar o copie tradusă care menționează că inculpatul s-a prezentat, în aceeași zi în care a fost emis pe numele lui mandatul european de arestare, la comisariatul din, întrucât i se furase permisul de rezidență.
Solicită a se avea în vedere că există contradicții între declarațiile părții vătămate (fila 48) și a martorei (fila 50), singurul martor ocular, colegă de serviciu cu partea vătămată.
De asemenea, nu a fost identificat presupusul client aflat în frizerie la mometul lovirii părții vătămate.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art.182 2 Cod penal, cu aplicarea art.74, 76 Cod penal.
Reprezentantul parchetului apreciază că instanța de fond a dat o rezolvare corectă laturii penale a cauzei, întrucât intenția care delimitează cele două infracțiuni, respectiv infracțiunea de tentativă de omor și cea de vătămare corporală gravă, se materializează în speță prin obiectul folosit la lovire și zona vizată. Din actul medico legal rezultă că lovitura primită i-a pus viața în primejdie părții vătămate, necesitând pentru vindecare un număr de 80 de zile îngrijiri medicale.
Susținerile apărării nu au corespondent în probele administrate în cauză. Inculpatul este în vârstă de 27 de ani, iar partea vătămată nu confirmă că se cunoșteau de mult timp.
Solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor și. Probele administrate confirmă situația de fapt reținută în actul de sesizare.
Pune concluzii de respingere a apelului, ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Avocat, în replică, apreciază că încadrarea juridică a faptei nu poate fi făcută în baza unei expertize medico legale.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, potrivit art.377 ultim Cod procedură penală, precizează că nu s-a sustras de a urmărirea penală și că nu trebuia sa se dispună arestarea sa, motivând că el nu a fost citat în perioada cât s-a aflat în țară. Solicită admiterea apelului.
CURTEA:
Constată că, prin sentința penală nr.276/10 iunie 2008, Tribunalul Argeșa respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei solicitată de inculpat și a condamnat pe inculpatul, fiul lui G și, născut la 28.04.1981 în mun. P, jud. A, domiciliat în mun. P,-, -. B,. 1, jud. A, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 comb. cu art. 175 1 lit. i pen. cu aplic. art. 74 lit. a, b, c pen. și art. 76 lit. b pen. cu executare în condițiile art. 57, art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b pen.pe timp de 2 ani.
A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv începând cu 18.02.2008 la zi.
A admis acțiunea civilă promovată de partea civilă și a obligat pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale către aceasta.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.235,69 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Județean
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în după amiaza zilei de 26.09.2006, în jurul orelor 17,oo, partea vătămată se afla în incinta frizeriei "La " împreună cu martora, unde își îndeplinea atribuțiile de serviciu ca frizer.
În frizerie a intrat inculpatul, care i-a solicitat părții vătămate să-l tundă "zero", acesta din urmă conformându-se.
Inculpatul susține că tocmai datorită faptului că partea vătămată l-a tuns "zero", fără să-i solicite acest lucru, a plecat fără să plătească și a mers în barul.
Partea vătămată i-a cerut să-i plătească, însă inculpatul i-a răspuns că "șmecherii nu plătesc" și aflat deja sub influența băuturilor alcoolice (conform propriei declarații 34 și declarația martorei 49), a intrat în barul situat în același imobil și a revenit în frizerie având asupra sa un tac de biliard.
În frizerie se afla un client pe scaun și preocupat de prestarea serviciului către acesta, partea vătămată aflată cu spatele spre ușa de acces, nu l-a observat pe inculpat, astfel că acesta l-a lovit din spate, cu tacul în zona capului. Incidentul a fost observat de martora 50, clientul aflat în frizerie (neidentificat) părăsind localul în grabă "de frică".
Partea vătămată, datorită intensității loviturii, a căzut inconștientă, martora anunțând salvarea, timp în care inculpatul a părăsit frizeria și a aruncat tacul de biliard în fața acesteia.
În apărarea sa inculpatul a arătat că a săvârșit fapta datorită atitudinii provocatoare a părții vătămate.
Prima instanță a apreciat că apărarea invocată de inculpat este nefondată, agresiunea inculpatului asupra părții vătămate nefiind justificată de comportamentul acesteia din urmă.
Instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în infracțiunea prev.de art.182 2 Cod penal, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și totodată, efectele circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.a, b și c Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a avut în vedere probele administrate și prin urmare a admis cererile de despăgubiri civile formulate de părțile civile constituite în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpatul.
Apelantul critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel inculpatul critică sentința pentru greșita încadrare juridică a faptei. Apreciază că fapta săvârșită realizează elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă.
Pe cale de consecință, solicită și reducerea pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere elementele de circumstanțiere personale.
Examinând sentința supusă apelului din punct de vedere al motivelor invocate, în conformitate cu disp.art.371 cod procedură penală, curtea constată că apelul este nefondat.
Situația de fapt a fost corect reținută de către prima instanță în conformitate cu probele administrate în cauză.
De asemenea, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei au fost corect stabilite de către probele administrate.
Astfel, din probatoriul administrat, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor audiați cu deosebire a martorilor și, raportul de expertiză medico-legală și celelalte acte medicale existente la dosar, precum și procesul verbal de examinare criminalistică, rezultă că în după amiaza zilei de 26 septembrie 2006, în jurul orelor 17,00, în timp ce se afla în incinta unui local public, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu un tac de biliard la nivelul capului, producându-i leziuni traumatice care i-au pus viața în primejdie.
Fiind audiat de către instanța de apel inculpatul a precizat că nu se consideră vinovat de comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată. A mai arătat că, a căutat să evite conflictul cu partea vătămată, dar acest lucru nu a fost posibil datorită atitudinii recalcitrante a părții vătămate. A recunoscut că a lovit pe partea vătămată cu tacul de biliard, dar a apreciat că o asemenea lovitură nu era aptă să provoace leziunile pe care partea vătămată pretinde că le-a avut.
Apărarea formulată de către apelant, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză, sunt în sensul că în urma loviturii aplicată, partea vătămată a prezentat mai multe leziuni care au necesitat aproximativ 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Leziunile traumatice au pus în primejdie viața părții vătămate.
Prin urmare, intenția inculpatului de a ucide rezultă din împrejurările în care fapta a fost comisă, obiectul cu care inculpatul a lovit partea vătămată, intensitatea cu care a aplicat loviturile și regiunea corpului în care aceste lovituri au fost aplicate.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a aplicat corect criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
De altfel, tribunalul a dat dovadă de indulgență față de inculpat, prin reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea sa și coborârea cuantumului pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.
În raport cu aceste argumente, în baza disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge apelul ca nefondat.
În temeiul disp.art.350 Cod procedură penală, se va menține starea de arest a apelantului-inculpat și în baza disp.art.88 Cod penal, se va deduce din pedeapsă perioada executată.
În temeiul disp.art.192 2 Cod procedură penală, apelantul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la 28.04.1981 în mun. P, jud. A, domiciliat în mun. P,-, -. B,. 1, jud. A, CNP -, împotriva sentinței penale nr.276 din 10 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.
Deduce la zi prevenția și menține starea de arest a apelantului inculpat.
Obligă pe apelantul inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 noiembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI.
Gh. dr.
Grefier,
Red.:dr.
Tehn.
3 ex.
Jud.fond:.
3.12.2008.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu
