Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 109/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.178 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.109
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
G - JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
S-a luat în examinare recursul declarat de Asigurătorul de răspundere civilă SC România asigurare Reasigurare SA (fostă SC, cu sediul în B,- A,.2, sector 2, împotriva deciziei penale nr.267 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, privind pe intimatul inculpat (fost ).
La apelul făcut în ședință publică, a lipsit recurenta, cât și intimata parte civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență
Pentru intimații (inculpat) (fost ) și () - parte civilă, au răspuns avocații aleși - și, respectiv,.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, apoi, s-a acordat cuvântul părților prezente.
Apărătorul intimatului inculpat (fost ), având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului.
Apărătorul intimatei parte civilă (), apreciază și el că recursul declarat este nefondat, solicitând să fie respins, ca atare.
Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de societatea de asigurare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.610 din 10 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Craiova, în baza art. 178 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul (fost ) - fiul lui și, născut la 01.09.1981, în C, D, domiciliat în com., sat, nr. 604 B, jud. D, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
În temeiul 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b pe Cod Penal durata executării pedepsei.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani, calculat potrivit art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
S-a dispus instituirea față de inculpat a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical prev. de art. 113 Cod penal.
In baza art. 14, 346.C.P.P. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă (), domiciliată în com., sat, nr. 706, jud.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență
A fost obligat asigurătorul de răspundere civilă SC România Asigurare Reasigurare SA, cu sediul în B,. - -, nr. 10,. 2, Sector 2, la plata sumei de 20.000 lei către partea civilă (), cu titlu de daune materiale.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 30.000 lei, către partea civilă () cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Cas umei de 65, 10 lei, reactualizată până la data plății efective a debitului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că rin p. rechizitoriul nr. 7126/P/2003 din data de 12.05.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, înregistrat pe rolul instanței sub nr- a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul (), pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 178 alin. 2.Cod Penal, art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a
Cod PenalÎn esență, s-a reținut că n dimineața zilei de 07.09.2003, în jurul orelor 1000, inculpatul (fost ), fără a fi posesor de permis de conducere, s-a urcat la volanul autoturismului proprietate marca BMW, cu nr. de înmatriculare MI - 4R - 3548, însoțit fiind de martorii, Cicea G și victima A.
În timp ce inculpatul (fost ) rula pe DJ 606, respectiv pe raza comunei - D și dorind să efectueze virajul la stânga pe Drumul Școlii, a pierdut controlul volanului intrând cu partea într-un cap de pod, după care autovehiculul s-a răsturnat lovindu-se cu partea de trei arbori care se aflau pe sensul de circulație -
În urma accidentului de circulație produs de inculpatul (fost ) a rezultat decesul numitului A, în vârstă de 19 ani.
Raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. 3476/A3/28.10.2003, întocmit de C, a concluzionat că moartea numitului A s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, consecința traumatismului cranio-cerebral cu fractură de boltă și bază de craniu, leziuni traumatice produse în condițiile accidentului de circulație suferit la data de 07.09.2003.
Situația de fapt reținută, existența faptelor, cât și vinovăția inculpatului, au fost demonstrate de un probatoriu constând în: proces-verbal de cercetare la fața locului încheiat de organele de poliție; schița locului accidentului; planșe fotografice; raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. 3476/A3/28.10.2003, eliberat de C; nr. 2622/A2/20.10.2003, nr. 2621/A2/20.10.2003 și nr. 4650/A2/09.12.2003 eliberate de C; buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. -.09.2003, eliberat de C; expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei nr. 113/03.11.2003, eliberată de C; adresă nr. -/10.09.2003, eliberată de - Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei - Compartimentul Regim Permise Auto și Certificate de înmatriculare; raportul de expertiză tehnică auto; raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.4727/Al/15.01.2004 întocmit de C; raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A- întocmit de " Minovici" B, raport supus avizării Comisiei de de Avizare și control din cadrul aceleiași instituții E-; declarații martori; declarații inculpat, precum și celelalte probe aflate la dosarul cauzei.
În drept, prima instanță a stabilit că aptele săvârșite de inculpatul (fost ), care la data de 07.09.2003 a condus pe drumurile publice autoturismul cu nr. de înmatriculare MI-4R-3548 și a provocat din vina sa exclusivă un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul victimei A, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin. 2.Cod Penal și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prev. și ped. de art. 86 alin. l din OUG195/2002 cu aplicarea în final a dispozițiilor art. 33 lit. a
Cod PenalLa individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, s-au avut în vedere criterile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret ridicat, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, urmările grave produse, culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului de circulație, persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Sub aspectul soluționării laturii civile, prima instanța a constatat că partea vătămată, mama victimei A, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 80.000 lei, din care 60.000 lei reprezintă daune morale și 20.000 lei reprezintă daune materiale, sumele de bani cheltuite cu pomenile ulterioare în dovedierea acestor pretenții civile, partea civilă solicitând, iar prima instanță a încuviințat proba cu doi martori, și și înscrisuri, fiind depuse la dosar mai multe chitanțe.
Cu privire la daunele materiale solicitate de partea civilă, prima instanță a constatat că prin actele depuse la dosar (104-128) și prin declarațiile martorilor audiați, partea civilă a făcut dovada efectuării unor cheltuieli, în cuantum de 20.000 lei, cu pomenile ulterioare.
A apreciat prima instanță că, față de relația de afecțiune existentă între partea civilă și victima A, singurul său copil, pe care l-a crescut singură, față de problemele de sănătate ale părții civile, care s-au agravat ca urmare a traumei produse de decesul fiului, după cum rezultă din actele medicale depuse la dosar și declarațiile martorilor audiați, aceasta a suferit, ca urmare a faptei inculpatului, un prejudiciu moral care necesită reparație bănească, evaluat de instanță la suma de 30.000 lei.
A reținut că autoturismul condus de inculpat în momentul producerii accidentului era asigurat la SC România Asigurare Reasigurare SA.
A stabilit că în legătură cu persoana care poate fi obligată la plata acestor despăgubiri, potrivit disp. art. 54 alin.2 din Legea nr. 136/1995, modificată prin OUG nr. 61/2005, aprobată prin Legea nr.283/7.10.2005 " și ținând cont și de disp. art. 49 din aceeași lege că la plata despăgubirilor civile dovedite de părțile civile va fi obligat direct asigurătorul de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.
A apreciat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, și în temeiul art. 14, 346.C.P.P. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a obligat asigurătorul de răspundere civilă SC România Asigurare Reasigurare SA, la plata către partea civilă a sumei de 20.000 lei, cu titlu de daune materiale (limita maximă a răspunderii asigurătorului)
A apreciat că pentru restul daunelor produse, răspunderea aparține inculpatului, care va fi obligat la plata acestor despăgubiri civile. Astfel, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 30.000 lei, către partea civilă () cu titlu de daune morale.
A constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, instanța admitând, în temeiul art. 14, 346.C.P.P. rap. la art. 998-999.Civ. acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C și obligând inculpatul la plata către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Cas umei de 65, 10 lei, reactualizată până la data plății efective a debitului și respectiv a obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei către partea civilă (), cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat, conform chitanțelor depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pe latură civilă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, partea civilă, asiguratorul de răspundere civilă SC ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE.
În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiovaa criticat hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală, întrucât în mod greșit a obligat inculpatul la plata către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Cas umei de 65,10 lei, în condițiile în care există în cauză asigurător de răspundere civilă delictuală care trebuia obligat la plata cheltuielilor de spitalizare.
Totodată, se impunea obligarea asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia la plata despăgubirilor stabilite prin hotărâre atât față de Spitalul Clinic Județean cât și față de partea civilă, de restul sumei neacoperite urmând să răspundă inculpatul
Partea civilă a criticat hotărârea sub aspectul laturii civile întrucât prima instanța nu a aplicat prevederile Legii 136/1995- modificată, care dispune că asiguratorul este obligat să acopere întregul prejudiciu, fără a distinge între despăgubiri și daune morale, iar prin sentință a fost obligată direct societatea de asigurare, inculpatul nefiind obligat, solicitând obligarea lor în solidar la plata despăgubirilor, inclusiv și la cheltuielile de judecată.
Asiguratorul în motivele de apel a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul laturii civile pe considerentul că daunele morale acordate au fost stabilite în sumă prea mare, fără a se ține cont de ordinul Comisiei de Supraveghere a Asiguratorilor -/20096.
Prin decizia penală nr.267 din 14 octombrie 2009, Tribunalul Dolj, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, partea civilă (fost ) și asiguratorul SC ROMÂNIA Asigurare Reasigurare SA B, a desființat sentința sub aspectul laturii civile, în sensul că:
A admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă () și a obligat inculpatul (fost ) și alături de asiguratorul SC ROMÂNIA Asigurare Reasigurare SA B, acesta din urmă în limita plafonului maxim legal, la plata sumelor de 20.000 lei daune materiale, 30.000 lei daune morale, 1.500 lei cheltuieli judiciare în primă instanță, în favoarea părții civile.
A fost obligat inculpatul, și alături asiguratorul, acesta din urmă în limita plafonului maxim legal, la plata sumei de 65,10 lei, sumă ce va fi reactualizată la data plății efective a debitului, în favoarea Spitalului Clinic Județean de Urgență
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
astfel, instanța de prim control judiciar, a reținut că apelurile declarate în cauză pe latură civilă sunt întemeiate, prima instanță soluționând latura civilă a cauzei cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează răspunderea civilă delictuală și a dispozițiilor Legii 136/1995 modificată prin OUG 61/2005, aprobată prin Lege 283/7.10.2005 și modificările ulterioare.
Astfel, s-a stabilit că prima instanță, reținând că accidentul de circulație în urma căruia a rezultat decesul victimei, s-a datorat culpei exclusive a inculpatului, aspect necontestat de către inculpat, a obligat numai asiguratorul de răspundere civilă delictuală la plata despăgubirilor materiale solicitate de către partea civilă, și numai pe inculpat la plata daunelor morale, a cheltuielilor de spitalizare către spital, a cheltuielilor judiciare reprezentând cheltuieli de avocat, fără să aibă în vedere coexistența în speță, atât a condițiilor răspunderii civile delictuale a inculpatului, cât și a răspunderii civile contractuale, reglementată și prin Legea specială 136/1995 a asiguratorului de răspundere civilă față de partea civilă.
Potrivit art.24 pr.pen. și art.54 raportat la art. 43 și 49 din Legea 136/1995, modificată prin OUG61/2005, aprobata cu modificări prin Legea 283/2005, cu modificările ulterioare intervenite prin Legea 304/2007, rezultă că acțiunea civilă exercitată în procesul penal de către persoana vătămată are două modalități, respectiv exercitarea drepturilor persoanei păgubite împotriva celor răspunzători de producerea pagubei ( în speță, inculpat), dar și exercitarea directă a acțiunii împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele legii.
Este și situația de față, când instanța penală a fost investită cu soluționarea acțiunii civile care este îndreptată împotriva celor două categorii de persoane, mai sus indicate, însă pe temeiuri legale diferite.
Dispozițiile art. 54 din legea specială, ce prevăd că dreptul păgubiților se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, persoanele responsabil civilmente fiind citate în calitate de intervenienți forțați, nu exclud exercitarea acțiunii civile și împotriva persoanelor responsabile pentru pagubele provocate, cele două răspunderi, cea delictuală întemeiată pe art. 998 -999 civ și 1000 al. 2 civ. și cea contractuală, întemeiată pe contractul de asigurare obligatorie încheiat în baza Legii 136/1995, coexistând.
Astfel, inculpatul și, după caz, partea responsabilă civilmente răspund nelimitat pentru întreaga pagubă, iar asiguratorul în limitele contractului încheiat în baza legii și a Hotărârii de Guvern, in limitele plafonului maxim legal.
Cum natura juridică a obligației societății de asigurare, fiind total diferita de răspunderea pentru fapta altuia ( 1000 al.1 civ.), precum și de răspunderea comitenților ( 1000 al. 3.civ ), nu se poate face aplicarea art. 1003 civ, neexistând niciun temei juridic pentru obligarea în solidar a asiguratorului cu persoanele vinovate, nici în baza legii speciale, astfel că, potrivit art.1041 civ. solidaritatea nu se prezumă, ci rezultă expres fie din lege, fie din voința părților.
Cu alte cuvinte, s-a apreciat că răspunderea civilă a asigurătorului coexistă cu cea a inculpatului, aceștia urmând a fi obligați la toate categoriile de daune, dovedite, daune materiale, daune morale, cheltuieli de spitalizare, cheltuieli judiciare în favoarea părții civile, dar aceasta nu este obligație solidară, iar cea a asigurătorului de răspundere civilă se întinde numai până la limita prevăzută de lege, respectiv a plafonului maxim legal.
Cât privește restul motivelor de apel invocate de asigurator, respectiv că sumele acordate de prima instanță cu titlu de daune morale, instanța de apel a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, întrucât despăgubirile acordate cu acest titlu, în sumă de 30.000 de lei, au fost judicios indemnizate în raport de prejudiciul moral încercat de partea civilă, prejudiciu bazat pe relația de afecțiune existență între aceasta și victima accidentului rutier, singurul său copil pe care l-a crescut singură, și față de problemele de sănătate ale părții civile care s-au agravat, ca urmare a traumei produse de decesul fiului, așa cum rezultă din probatoriul administrat de primă instanță - acte medicale și probe testimoniale.
Împotriva deciziei dată în apel a declarat recurs asigurătorul de răspundere civilă SC România Asigurare Reasigurare SA B (fostă, însă fără să invoce vreun caz de casare înscris în art.3859Cod pr.penală.
Examinând decizia atacată, sub aspectul modului de rezolvare a laturii civile, în principal din perspectiva cazului de casare prev.de art.3859pct.10 Cod pr.penală, Curtea constată că recursul declarat este nefondat, întrucât instanța de apel, în aplicarea dispozițiilor prev.de art.24 Cod pr.penală, art.54 rap.la art.43, 49 din Legea nr.136/1995, modificată prin OUG nr.61/2005, dar și cu referire la dispozițiile art.998, 999, art.1000 alin.2 și 3, art.1003 Cod civil, a rezolvat corect latura civilă a cauzei, acordând părților civile despăgubiri, în sume judicios indemnizate.
Prin urmare, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, recursul declarat de societatea de asigurare, va fi respins ca nefondat.
Potrivit art.192 alin.2 Cod pr.penală, urmează ca recurenta să plătească 40 lei către stat și 1.500 lei către intimata (), cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Asigurătorul de răspundere civilă SC România Asigurare Reasigurare SA (fostă SC, cu sediul în B,- A,.2, sector 2, împotriva deciziei penale nr.267 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, privind pe intimatul inculpat (fost ).
Obligă pe recurentă la 40 lei către stat și la 1.500 lei către intimata (), cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 1 februarie 2010.
- - G - - -
Grefier,
Red.jud.GV
PS/10.03.2010
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Gheorghe Vintilă, Tamara Carmen
