Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 17/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.17/A/2009
Ședința publică din 12 februarie 2009
PREȘEDINTE: Groza Gheorghe G - președintele instanței
JUDECĂTOR 2: Soane Laura Dumitrescu Adina
Procuror: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare pronunțarea asupra apelului penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE împotriva sentinței penale nr.368/09.09.2008 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, privind pe inculpatul intimat, fiul lui și, născut la 20 iunie 1986, domiciliat în comuna, sat, nr.112, județul S M, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art.176 lit.b și d Cod penal și art.211 alin.2 lit.b și alin.2/1 lit.c din Codul penal cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
Se constată că dezbaterea judiciară a apelului a avut loc în ședința publică din 9 februarie 2009, când părțile au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când în vederea deliberării s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru 12 februarie 2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.368/P din 9 septembrie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosarul penal nr-, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la 20.06.1986 în S M, cetățenie română, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale,. în comuna, sat, nr.112, județul S M, CNP -, de sub consecințele dispozițiilor art.176 lit.b și d Cod penal, omor deosebit de grav și ale art.211 alin.2 lit.b și 2 ind.1 lit.c Cod penal.
În baza art.189 Cod procedură penală, s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați SMa sumei de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu pe seama avocat în baza delegației nr.1482/2007.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:
Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE din 04.04.2007, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 176 lit. b și d Cod penal, tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 2 lit. b și 2 indice 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În cursul cercetării judecătorești, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind depusă la fila 36 din dosar. Inculpatul declară instanței că nu se simte vinovat pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, a declarat constant și în faza de urmărire penală și în fața instanței că nu el este autorul faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Au fost audiați martorii: a cărei depoziție se află la fila 53 din dosar, declarația sa aflându-se la fila 54 din dosar, declarația martorului - fila 55 din dosar, declarația martorului - fila 56 din dosar, declarația martorului - fila 68 din dosar, declarația martorului - fila 69 din dosar, declarația martorei - fila 82 din dosar, declarația martorului - fila 106 din dosar, declarația martorului - fila 107 din dosar, declarația martorului HG- fila 108 din dosar, declarația martorului - fila 118 din dosar, declarația martorei - fila 129 din dosar.
Din declarația martorei - barmană la SC din, rezultă că în seara zilei de 16.05.2006, fiind de serviciu la, pe la orele 19:30-20:00, au intrat la și concubina acestuia. La masa unde au stat aceștia s-a așezat și, apoi a început să plătească băutură la toți care erau în și care intrau în. La momentul respectiv în se mai aflau, și HG soția, frații și,.
La, a făcut o afirmație cu voce tare, putând fi auzit că are o sumă mai M de bani rezultată din vânzarea unui imobil și o tot atenționase pe concubina lui să aibă grijă de poșetă întrucât acolo erau banii, dar nu s-a spus suma de bani.
La orele 23:00 când a închis barul, martora afirmă că numitul care-i era vecin, s-a oferit să o ducă acasă - cu mașina, aceasta a acceptat și în mașină, l-a mai luat și pe care locuiește pe aceeași stradă cu.
După ce au pornit spre casă - afirmă martora - pe drum i-a zărit pe și concubina acestuia, iar în urma lor mergea o persoană, iar după felul cum mergeau dădea impresia că mergeau împreună, dar mergeau în șir ( unul după altul ).
Pe traseu, primul care a coborât din mașină a fost care locuiește cu trei case înaintea casei cumpărate de și, apoi a coborât martora, iar locuiește cu trei case mai jos de locuința ei. A doua zi dimineață, la deschiderea barului a aflat de la organele de poliție de moartea victimei și de ceea ce s-a întâmplat în noaptea respectivă.
Martora mai afirmă că în nu a fost scandal și nici persoane violente.
Nu s-au vehiculat nume ca autoare a crimei, nu era beat, a băut la aproximativ 2-3 beri.
Din depoziția martorului - fila 54 din dosar - rezultă că în seara zilei de 16.05.2006 a fost la "Barul lui " în jurul orelor 19:00, la i-a văzut pe și pe concubina acestuia, frații cu soția unuia ei. La masa unde stătea mai stătea și Pișta senior.
Martorul afirmă că a fost puțin timp la, l-a auzit pe cerându-i barmanei să-l servească cu 50 gr votcă pe martor, iar a plătit această comandă, cum a plătit și pentru alte persoane aflate la. Martorul afirmă că a părăsit localul înainte de ora închiderii, a plecat singur, a ieșit din și și, dar afară erau și alte persoane, nu știe dacă victimele au fost însoțite spre casă de către alte persoane. Despre omor a auzit a doua zi de la o soră de-a martorului care i-a relatat faptul că a fost găsită moartă pe prispa casei, iar a fost transportat la spital. Martorul l-a recunoscut în la data respectivă pe și pe care stăteau la aceeași masă cu.
Din declarația martorului rezultă că în 2006 fost la barul lui din localitatea, fără a putea preciza luna și ziua. Acolo i-a întâlnit pe victimele și, care erau la aceeași masă cu și.
La mai erau în momentul respectiv, frații cu cumnatul și nevasta acestuia și unul anume. La nu s-a întâmplat nimic neobișnuit, nu a fost nici un incident.
În jurul orelor 22:00, 23:00 martorul a părăsit barul, victimele și au plecat mai devreme din.
Martorul arată că odată cu el au plecat din și barmana, toți trei s-au dus cu mașina martorului.
Se mai afirmă în declarație că martorul i-a văzut pe drum pe și, care mergeau pe jos, cu ei mai era un, nu știe dacă a fost sau.
Din depoziția martorului mai rezultă că a coborât în fața casei unde locuiește cu bunica sa, casa acesteia fiind cu aproximativ câteva case înaintea casei victimelor, iar locuiește în spatele casei victimelor, martorul și barmana locuind mai jos de aceștia, pe aceeași stradă.
Martorul arată că a doua zi dimineața mergând la stația de autobuz pentru a pleca la serviciu, s-a întâlnit cu în fața casei acestuia, iar mama lui l-a strigat pe să vadă cine este culcat pe prispa casei lui, iar acesta găsit-o pe culcată pe prispa casei.
Ulterior, afirmă martorul, a aflat de la organele de poliție de decesul victimei.
În stația de autobuz martorul s-a întâlnit cu inculpatul, iar pe traseu până în S M au discutat, martorul afirmă că i-a spus inculpatului despre cele văzute în curtea lui, iar i-a spus că în noaptea respectivă după ce s-a întors de la, i-a fost rău și a vomitat de 2-3 ori, inculpatul nu părea agitat sau nervos și nu a avut nici o reacție față de cele relatate despre și.
Martorul - este unul din martorii prezenți la data când s-a făcut percheziția domiciliară la casa bunicii lui.
Se afirmă în declarație faptul că organele de poliție la percheziția domiciliară efectuată la au găsit o borsetă cu acte aparținând victimelor și un topor, dar pe topor nu s-au găsit urme de sânge sau alte indicii, aceste bunuri au fost ridicate de organele de poliție.
Deși prezent la percheziție nu și-a explicat cum au ajuns acele bunuri sub cotețul de porci de la domiciliul lui. De altfel, proprietățile în sunt îngrădite - afirmă martorul - dar nu sunt încuiate peste noapte, putând oricine să intre în curte.
Martorul afirmă că din discuțiile anumitor persoane în sat rezultă că avea un comportament violent în vorbire în momentul în care acesta era sub influența alcoolului. La percheziție nu s-au găsit bani, avea 2 lei asupra sa.
Martorul ( fila 68 din dosar ) declară faptul că el a fost cel care a găsit-o pe, pe prispa casei decedată și a anunțat organele de poliție și salvarea, după care, a plecat la serviciu împreună cu, care se afla la poarta imobilului lui în spatele casei victimelor.
La serviciu s-au întâlnit cu, dar nu au discutat despre cele întâmplate la, iar din comportamentul lui nu s-a observat nimic deosebit, ulterior a aflat martorul că a fost arestat.
Martorul - este martorul care fost prezent la percheziția domiciliată din 18.05.2006 de la domiciliul lui. Martorul arată că s-a găsit sub cotețul de porci de la domiciliul lui, o borsetă cu acte aparținând victimelor și un topor care era lângă. Cu acea ocazie, inculpatul a declarat că nu își explică cum a ajuns acel lucru acolo, iar atitudinea inculpatului era una de indiferență. Martorul mai arată faptul că borseta era puțin vizibilă sub, ca să o poți observa trebuia ca persoana să se aplece.
Din declarația martorului mai rezultă că imobilul unde locuiește inculpatul este împrejmuit în față, în spate doar sumar și prin spate, prin curțile vecinilor se putea intra, gardul sumar permitea trecerea.
Martora - bunica inculpatului, pe a cărei declarații se fundamentează actul de acuzare, declară faptul că în fază de urmărire penală a dat 3 declarații în care a relatat adevărul, declarații pe care le-a menținut și în fața instanței.
Martora afirmă că nepotul ei, inculpatul, în data de 16.05.2006 s-a întors acasă de la noaptea, fără a putea preciza ora, ajuns acasă i-a fost rău, a ieșit afară din casă, a vomitat, apoi s-a întors în casă, iar ea a încuiat ușa la intrare și nu a mai ieșit din locuință. Se mai arată în declarație că martora a lucrat la o vecină la muncile agricole, a fost destul de obosită.
Deși organele de poliție în data de 17.05.2006 au fost în casă și în curtea sa, afirmă martora, nu au găsit obiectele care să aparțină victimelor, totuși, nu-și explică cum în data de 18.05.2006 când s-a efectuat percheziția domiciliară s-a găsit sub cotețul de proci borseta conținând actele victimelor. Martora mai afirmă că nepotul ei nu a săvârșit această faptă, că declarațiile ei sunt aceleași, deși, la poliție, parchet a spus că nu cunoaște limba română și probabil de aici s-au strecurat neînțelegeri; ei nu i s-au citit declarațiile și nu i-au fost traduse în limba maghiară.
Mai precizează martora că, la data de 17.05.2006 când au fost organele de poliție acasă la ea, au verificat casa, curtea, au luat amprente de la ea, de la și de la fiica ei - bolnavă psihic.
Prima dată când au fost organele de poliție acasă la martoră - afirmă aceasta - nu au făcut o verificare amănunțită a locuinței și curții, ci doar în data de 18.05.2006 când au fost la percheziția domiciliară au verificat mai amănunțit și nu își explică cum și cine a pus borseta cu actele victimelor sub cotețul de porci de la domiciliul ei. Imobilul este împrejmuit doar în față, în spatele lui poate intra oricine, împrejmuirea fiind făcută de un gard mai slab.
Martorul în declarația dată, arată că în dimineața zilei de 17.05.2006, a fost strigat de mama lui, care trecând prin fața casei lui a văzut întinsă pe jos, pe prispă, o persoană și l-a îndemnat să intre în curtea imobilului lui să vadă ce s-a întâmplat. A intrat în curte, a observat-o pe zăcând pe prispa casei cu capul în jos, plină de sânge.
În acel moment l-a chemat pe și a anunțat organele de poliție. Martorul nu-și explică cum au ajuns actele găsite de poliție sub cotețul de porci de la domiciliul lui. Pe l-a cunoscut în 2004 când s-a mutat martorul în, știe că în seara de 16/17.05.2006 la a avut un mic incident cu o persoană, dar nu cunoaște din ce motiv.
Din declarația martorilor și, rezultă că și aceștia au fost la în seara zile de 16/17.05.2006, că în i-a întâlnit pe, și care stăteau la o masă, iar la altă masă au stat, și. afirmă că a stat la 10 minute, după care a ieșit și a plecat la Carei, iar a HG plecat din local când a sosit el.
Martorul z HG mai declară că victimele au dat de băut la toți care erau în la momentul respectiv, a stat puțin la, aproximativ 5 minute după care în jurul orei 8:00 și ceva a plecat.
A aflat de cele întâmplate abia a doua zi când au sosit organele de poliție.
Martorul nu știe când a plecat de la. Cunoaște faptul că bunica soției sale -, de 84 ani, are un TV alb negru marca "" care a fost ridicat de organele de poliție, dar ulterior a fost restituit, dar nu are cunoștință cine i-a dat televizorul bunicii soției sale.
fiind audiat, acesta declară că a fost la în seara zilei de 16.05.2006, a comandat o bere și a ieșit la prietenul său. La, în seara respectivă l-a văzut pe, la o masă. La altă masă i-a văzut pe și.
Martorul mai declară că în urmă cu două luni și J i-a oferit un televizor alb negru marca "", i l-a dat spunând că nu mai are nevoie de el, iar martorul l-a făcutcadoubunicii sale. La parchet când a fost audiat nu a fost întrebat de televizor.
Mai afirmă martorul că pe l-a văzut prima dată atunci când i-a oferit televizorul, martorultrecând întâmplătorpe stradă în acel moment venind de la o mătușă a lui care locuiește pe aceiași stradă cu victima.
Martorul nu știe dacă TV-ul avea sau nu lipit un colant cu ceva scris, nu are cunoștință că moștenitorii lui au reclamat că TV lipsea din casă.
Martorul mai arată faptul că locuiește în casa bunicii sale în nr.222, acolo mai locuiesc părinții lui și și fratele lui. Se mai afirmă în declarație faptul că pe stradă nu era nimeni când el a primit TV-ul de la, că acest televizor a fost ridicat de organele de poliție, apoi restituit bunicii sale, iar în prezent acest televizor nu există, întrucât TV nu funcționa și bunica lui l-a aruncat.
Despre faptul că a primit acest TV de la victima a spus unor vecini atunci când s-a vorbit despre dubla crimă din sat.
Martorul mai afirmă că la domiciliul lui a fost în urmă cu 5-6 ani când trăia tatăl lui.
Din declarația martorului se poate reține și faptul că în momentul în care el a primit TV de la victima, afirmă martorul că i-a spus bunicii sale că l-a primit cadou.
- bunica martorului, declară că a primit de la nepotul său un TV alb negru, marca "", că l-a primit cu aproximativ două luni înainte de decesul victimei, că l-a primit de la acesta cadou. Martora afirmă că a fost ridicat televizorul de la ea de organele de poliție în cursul cercetărilor, dar ulterior i-a fost restituit, iar după externarea ei din spital, l-a aruncat deoarece nu funcționa și spațiul era mic.
Partea civilă, audiată fiind, arată că este fiica victimei, că a avut un contract de întreținere cu tatăl ei și cu concubina tatălui -, că cheltuit 4000 lei cu cheltuielile de înmormântare pentru cei doi, din care 2300 lei a cheltuit cu înmormântarea tatălui ei, iar restul a cheltuit cu înmormântarea victimei.
Mai arată în declarație, faptul că după ce au fost anunțați ea și soțul ei - despre cele întâmplate la cu cele două victime, au venit de urgență la și cu acea ocazie au constatat pe lângă lipsa borsetei cu acte și a unui televizor alb negru marca "" sau "" nu-și mai amintesc, dar televizorul avea lateral lipit un colant cu inscripția " ". " " era un verișor al părții civile, depanator radio-TV și acesta l-a reparat înainte de a-l dărui tatălui ei. Nu are cunoștință dacă tatăl ei înstrăinat sau nu televizorul, cert este că alt televizor în casă nu era.
Partea civilă mai afirmă că borseta cu acte care a dispărut din casa tatălui ei era ținută în casă pe un dulap și nu era purtată de tatăl ei și concubina lui în deplasările scurte pe care le făceau.
În cauză mai există constituire de parte civilă a Spitalului Județean B M și a Spitalului Județean S
În urma analizării probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, rezultă că nu există probe directe sau indirecte în sensul celor reținute în actul de sesizare a instanței în sarcina inculpatului.
Pe tot parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești inculpatul, a susținut că nu el este autorul faptei. Este adevărat că acesta a fost la în seara zilei de 16.05.2006, dar din depozițiile martorilor și a barmanei rezultă că inculpatul a ieșit din odată cu martorii și toți trei au plecat spre casă cu mașina martorului, iar despre decesul victimei și evenimentul ce s-a întâmplat în noaptea de 16/17.05.2006 având ca rezultat decesul lui și apoi a lui a aflat a doua zi dimineața, în stația de autobuz de la colegiul de serviciu cu care a călătorit până la S
De la inculpatul au fost ridicate obiecte de îmbrăcăminte cu care a fost îmbrăcat în ziua de 16.05.2006 la serviciu, respectiv tricou și bluza de trening. A fost ridicat și un topor de la domiciliul lui de către organele de urmărire penală la perchiziția domiciliată din 18.05.2006 și apoi supuse expertizei ADN.
Din concluziile raportului de expertiză biocriminalistică - filele 87-96 dosar urmărire penală - rezultă următoarele:
U1, U8, nu conțin o cantitate optimă de ADN pentru a fi genotipată.
U notată cu U1 este proba nr. 1 -tricouculoare galbenă ce aparține lui.
U U8 este proba nr. 8 -nastureridicat de la fața locului, nu prezintă urme biologice vizibile macroscopic.
U 10 - proba 10 -fragmentul de hârtieridicat de la fața locului - prezintă urme de culoare brun roșcată.
Proba 3 - bluza trening - nu prezintă urme biologice.
U4 - proba nr. 4 - borsetă ce aparține victimei ridicată de la domiciliul lui au fost prelevate eșantioane din zona sistemului de închidere a fermoarului - microurma U2; zona cu inscripția - microurma U3 și zona material textil - microurma U4.
a) microurma U2 (celule epiteliale): un profil genetic ce aparține unei persoane de sex masculin necunoscută;
b) microurma U3 (celule epiteliale): un amestec de profile genetice ce provin de la minimum trei persoane. genetic al probei biologice de referință recoltate de la victima este inclus la locii corespunzători în acest amestec
c) microurma U4 (celule epiteliale) a evidențiat un amestec de profile genetice ce provin de la minimum două persoane. genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la, și nu se regăsesc în acest amestec.
Proba 5 -toporridicat de la locuința lui - microurma U5 - sânge - un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la victima - profilele genetice fiind anexate în tabelul de la fila 97 - profilul generic a lui nu se regăsește pe topor.
Proba 6 - depozit subinghinal recoltat de la mâna dreaptă a cadavrului numitei - microurma U6 - un amestec de profile genetice ce provin de la minimum trei persoane. genetic al probei biologice recoltată de la victima este inclus în acest amestec.
Proba 7 - fire de păr - ridicat de la fața locului - microurma U7 - un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la victima.
Proba 11 - probă ridicată de la fața locului - microurma U 11 - sânge un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la victima.
La această expertiză sunt anexate tabele: fila 97 - cuprinzând profilele genetice ale lui, și, iar la fila 98 - amestecuri de profile genetice ale ADN extras din microurmele identificate pe proba 4 - U3, U4 și pe proba 6 - U6.
În cauză s-a efectuat și un raport de constatare tehnico-științifică - filele 78-81 - din dosar de urmărire penală, a cărui concluzii sunt:
Pentru inculpatul - răspunsurile la întrebările relevante ale cauzei, în traseele diagramelor poligraf s-au evidențiat modificări psihofiziologice ale reactivității emoționale ( enervare neuromusculară la nivel toracic și abdominal, tensiune arterială, creșteri de amplitudine și durată ale curbei bioelectrice ), cu o intensitate și reflectare diferențiată în cele 5 canale de înregistrare a parametrilor fiziologici, fără a se putea stabili o corelație certă între efectul întrebărilor formulate și reactivitatea emoțională a subiectului, astfel - imposibilitatea pronunțării.
Este posibil ca această situație să fie influențată și de medicamentația pe care subiectul a recunoscut că și-a administrat-o în ultimele zile, respectiv - algocalmin cu efect analgezic și miotropic și dipiridamol - medicament cu acțiune asupra aparatului cardiovascular cu efect coronaro-dilatator.
Din probele administrate nu rezultă vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Parchetul a înlăturat ultima declarație a martorei - bunica inculpatului, care a fost audiată de trei ori în faza urmăririi penale, pe considerentul că aceasta și-a schimbat flagrant atitudinea și că există contradicții substanțiale între declarațiile inculpatului și ale bunicii sale.
De observat, că în faza cercetării judecătorești martora declarat că nu i s-a asigurat interpret cu ocazia audierilor la parchet, deși le-a comunicat faptul că nu cunoaște limba română, traducerea fiind asigurată de grefier, iar ea a fost constantă în declarații. Martora afirmă că în data de 16.05.2006 a sosit târziu acasă, i-a fost rău (deoarece nu este obișnuit cu alcoolul și a consumat la 2-3 beri), a ieșit afară, a vomitat, după care a intrat în casă, iar ea a închis ușa cu cheia și nu a mai ieșit afară.
Martora nu-și explică cum de nu au găsit organele de poliție în data de 17.05.2006, când au făcut o descindere la domiciliul ei, nici un obiect aparținând victimelor și au găsit la percheziția domiciliului din 18.05.2006 - acele bunuri ale victimelor, respectiv borseta cu acte de sub cotețul de porci.
Depoziția martorei se coroborează cu ale inculpatului și cu concluziile raportului de expertiză ADN - în sensul că nici pe topor și nici pe borsetă nu s-au găsit urme aparținând inculpatului.
Având în vedere că la pronunțarea unei condamnări instanța trebuie să-și întemeieze convingerea privind vinovăția inculpatului pe bază de probe certe, sigure și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert - nu sunt decisive, sau sunt incomplete,lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, instanța va da eficiență regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).
Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, pe numele lui, rezultă susținerile - că nu inculpatul este autorul faptei. Comunitatea locală este afectată de omorul săvârșit asupra celor doi bătrâni, însă consideră că nu este autorul acestor fapte, sursele de informații având sentimente de teamă, deoarece adevăratul autor nu a fost descoperit și riscă să rămână nepedepsit și să săvârșească alte fapte. De aceeași părere este și agentul șef de poliție contactat. Acesta susține că infracțiunea de față nu putea să fie săvârșită de către o singură persoană și, cu atât mai mult de inculpat, care din punct de vedere fizic nu avea forța necesară pentru a acționa în acel mod. Consideră că fapta a fost săvârșită de către două persoane pe care el le suspectează și care sunt deopotrivă suspecte pentru o altă infracțiune de omor și viol a cărei victimă a fost o, care s-a petrecut în urmă cu mai mulți ani.
Inculpatul își dorește ca adevăratul vinovat să fie descoperit și pedepsit.
Din datele pe care le-au avut la dispoziție Serviciul de probațiune nu a identificat factori de natură să accentueze comportamentul infracțional al inculpatului, dar au fost identificați factori de natură să inhibe comportamentul infracțional și aceștia sunt:
- familia, care este integrată în comunitatea locală, fiind apreciată pentru valorile prosociale pe care le promovează, în special interesul față de muncă;
- inculpatul a avut un comportament prosocial în general, remarcat de către sursele din comunitate contactate;
- interes față de activitățile lucrative, inculpatul a început să muncească de la o vârstă fragedă, iar activitățile pe care le-a desfășurat au avut continuitate, domeniul de muncă fiind unul constant;
- abilități de rezolvare a problemelor cu care se confruntă evidențiate de alternativa pe care inculpatul a adoptat-o în cazul pierderii locului de muncă ca urmare a arestării sale.
Pentru considerentele expuse, tribunalul în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală a achitat pe inculpatul de sub consecințele art.176 lit.b și d Cod penal - omor deosebit de grav și ale art.211 alin.2 lit.b și 2 indice 1 lit.c Cod penal - tâlhărie.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu -M, apreciind-o ca fiind netemeinică și nelegală și solicitând desființarea acesteia în sensul condamnării inculpatului, pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, la o pedeapsă privativă de libertate, în limitele prevăzute de lege.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond a dispus în mod greșit achitarea inculpatului și contrar probelor administrate, câtă vreme, în cursul urmăririi penale, de la domiciliul inculpatului a fost ridicat un topor, iar în urma expertizării acestuia, s-a constatat că prezintă o urmă de sânge, cu profil generic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la victima. Mai mult de atât, la domiciliul inculpatului s-a găsit, sub cotețul pentru porci, o borsetă care aparținerea victimei, în care se aflau pașaportul, certificatul de naștere, permisul de conducere, livretul militar aparținând acestuia, precum și pașaportul victimei și alte acte aparținând victimelor.
S-a mai făcut referire la testul poligraf și s-a apreciat că toate aceste aspecte, coroborate cu probele testimoniale administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, duc la concluzia că inculpatul este autorul faptelor, deși aceasta a negat în permanență comiterea acestora.
Examinând hotărârea prin prisma apelului declarat, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, curtea va constata că aceasta este temeinică și legală, iar apelul declarat de parchet este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, instanța de fond a făcut o analiză amănunțită a tuturor probelor administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în cea a cercetării judecătorești, concluzionând, în mod corect, că faptele nu au fost săvârșite de inculpat.
Probele la care face referire și de care se prevalează parchetul, respectiv expertiza biocriminalistică ( filele 87-96 din dosarul de urmărire penală ) și raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat ( filele 77-81 ) nu sunt de natură a demonstra vinovăția inculpatului.
În constatările raportului de constatare tehnico-științifică se arată că s-au evidențiat modificări psihofiziologice ale reactivității emoționale, cu o evoluție aleatorie și o intensitate și reflectare diferențiată în cele cinci canale de înregistrare a parametrilor fiziologici, fără însă a se putea stabili o corelație între efectul întrebărilor și reactivitatea emoțională a subiectului.
Nici declarațiile martorilor audiați nu pot duce la concluzia că inculpatul ar fi autorul faptelor, relevante în acest sens fiind și cele consemnate în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Satu -M, respectiv cele susținute de agentul șef de poliție contactat, în sensul că inculpatul, din punct de vedere fizic, nu avea forța necesară pentru a comite faptele și că, din punctul său de vedere, acestea ar fi putut fi comise de două persoane.
Astfel fiind, și această curte apreciază că în cauză este aplicabil principiulin dubio proreo.
În acest sens, se va reține că art. 5/2 Cod procedură penală consacră prezumția de nevinovăție, potrivit căreia orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. În cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete, ci există o îndoială cu privire la vinovăția inculpatului, se aplică regulain dubio pro reo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului.
Regulain dubio pro reoconstituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 Cod procedură penală, se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția inculpatului în legătură cu fapta imputată, instanța nu-și poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ea trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite.
O hotărâre judecătorească nu se poate baza pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă, respectiv faptele supuse judecății.
Or, în speță, chiar dacă parchetul a administrat probe în sprijinul învinuirilor, acestea nu sunt de natură a demonstra că inculpatul este autorul faptelor, îndoiala persistând în ceea ce privește vinovăția acestuia.
În atare condiții, soluția primei instanțe este temeinică și legală, considerent pentru care, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de parchet, urmând ca, în baza art. 189 Cod procedură penală, inculpatul să fie obligat la plata sumei de 200 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat apelul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE împotriva sentinței penale nr.368 din 9.09.2008, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, pe care o menține în întregime.
Suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile lipsă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
hotărâre - jud.-
În concept - 5.03.2009
Judecător fond -
hotărâre - - -
4 ex./6.03.2009
Președinte:Groza GheorgheJudecători:Groza Gheorghe, Soane Laura Dumitrescu Adina
