Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 1761/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 2909/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1761
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17 decembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR 3: Corneliu Bogdan
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea RECURSULUI declarat de inculpatul împotriva Încheierii din data de 03.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns recurentul - inculpat, reprezentat juridic de apărător ales, avocat, cu Împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii din data de 03.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a Penală pentru următoarele considerente:
Critică încheierea recurată în sensul că, aprecierea instanței, potrivit căreia excepția de neconstituționalitate trebuia invocată înainte de a se solicita retrimiterea dosarului la parchet, nu face parte din motivele de inadmisibilitate ale art. 29 alin. 1, 2 și 3 în Legea nr. 42/1992; de asemenea, faptul că instanța invocă ca s-a respins această excepție privind art. 171 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, nu poate fi invocat ca motiv de inadmisibilitate a excepției.
Totodată, a apreciat ca fiind neconstituțional și alin. 2 al art. 171 Cod procedură penală, potrivit căruia inculpatul beneficiază de asistență obligatorie în cazul în care s-a dispus obligarea la tratament medical; în speță, asupra inculpatului s-a dispus obligarea la tratament medical, însă doar de către comisia medicală, nu și de către organul de cercetare penală, ceea ce, în opinia apărării, echivalează cu o discriminare în sensul art. 16 alin 1 din Constituția României.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, rejudecând, să se admită cererea privind suspendarea cauzei și trimiterea dosarului către Curtea Constituțională pentru a se pronunța cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că, în mod corect, instanța Tribunalului Bucureștia respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale având în vedere momentul la care s-a invocat această excepție, respectiv după soluționarea cererilor referitoare la pretinsele încălcări ale art. 171 Cod procedură penală. Apreciază că apărarea încearcă doar o tergiversare a cauzei.
În replică, apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită instanței să aibă în vedere că legea nu condiționează momentul invocării excepției.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 3.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, s-a respins cererea formulată de inculpatul, privind sesizarea Curții Constituționale, motivat de faptul că un nou control al art.171 alin.2 și 3 din Cod procedură penală, în raport cu art.162 și art.24 din Constituția României este inutil, atâta vreme cât acestea au fost examinate din punct de vedere constituțional.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate, vizând greșita respingere a cererii vizând sesizarea Curții Constituționale.
Curtea, examinând recursul declarat și prin prisma prevederilor art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că este nefondat, întrucât, prin cererea formulată s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale, sub aspectul examinării dispozițiilor art.171 alin.3 Cod procedură penală raportat la art.16, 21 și 24 din Constituția României, însă, prin decizia nr.1202/24.09.2009, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a art.171 alin.3 din Codul d e procedură penală și prin decizia nr.647/28.04.2009 a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 alin.1 și 4, art.70 alin.2, art.171 alin.1 și art.224 alin.1 și 3 din Codul d e procedură penală.
Așa fiind, în baza art.38515pct.1 lit.b din Cod procedură penală, Curtea urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul inculpatului declarat împotriva încheierii de ședință din 3 decembrie 2009 Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
, - -
GREFIER,
Red.
Daxct.
Ex.2
Red.--
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă, Lavinia Lefterache, Corneliu Bogdan
