Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 24/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR.24/A /2008
Ședința publică din 1 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul apelant, născut la 12.12.1978, deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță O, împotriva sentinței penale nr.3/P din 7 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, faptă prevăzută și pedepsită de art.176 lit. "d" Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. "b" Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistat de apărător din oficiu avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire a av., nr.9/2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind părțile civile intimate și.
Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Conform hotărârii /, prin care Curtea de la Strasbourg a relevat necesitatea ascultării inculpatului în căile de atac, instanța de control judiciar a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Inculpatul apelant arată că a depus un memoriu la dosar pentru ca instanța să-l aibă în vedere la soluționarea apelului, precizând că nu are probe de solicitat.
efiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra apelului.
Apărătorul inculpatului apelant susține apelul, solicitând admiterea acestuia, desființarea și modificarea sentinței apelate în sensul de a se dispune în principal, achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului apelant. Cu privire la capătul principal al cererii consideră că, raportat la întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, respectiv declarațiile martorilor, urmele prevalate de la fața locului nu se poate reține cu certitudine că inculpatul este autorul infracțiunilor, iar dacă inculpatul trăiește într-o comunitate de romi nu poate conduce la faptul că inculpatul ar fi autorul faptelor ce i se impută. Pe de altă parte, este cunoscut că între inculpat și polițist există o dușmănie, inculpatul fiind acuzat de către acesta de săvârșirea anumitor furturi în țigănime, astfel se explică că după un an de la comiterea faptei organele de poliție au venit cu câinele la domiciliul său, iar după trei ani a participat la reconstituirea faptei. Apreciază că s-au comis de către organele de poliție abuzuri cu ocazia efectuării cercetării penale, pe de altă parte, la dosar sunt probe indirecte cu privire la vinovăția inculpatului, testul poligraf, declarația de nerecunoaștere a inculpatului, toate acestea conduc la convingerea ca inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și se impune achitarea acestuia. Referitor la capătul subsidiar al cererii apreciază că pedeapsa este prea aspră și se poate dispune reducerea ei.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat apelului declarat de inculpatul și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe. Consideră că starea de fapt și încadrarea juridică dată faptelor, precum și vinovăția inculpatului au fost corect reținute de către prima instanță și având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise - aceea de omor deosebit de grav,tâlhărie și violare de domiciliu, pedepsele aplicate de prima instanță sunt legale. Apreciază că solicitarea apărării în sensul achitării inculpatului este nefondată, câtă vreme din probele administrate rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului, rezultatul negativ al comparării urmelor papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului cu impresiunile papilare ale inculpatului, nu înlătură concluzia de vinovăție acestuia în comiterea faptelor reținute în sarcina sa.
Inculpatul apelant având ultimul cuvânt arată că nu este vinovat, solicită a se avea în vedere motivele sale de apel inserate în memoriul depus la dosar.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală 3/P pronunțată la data de 7 ianuarie 2008, Tribunalul Bihor,în baza art. 176 lit. "d" cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal l-a condamnă pe inculpatul, fiul lui și, ns. la 12.12.1978 în O. în loc.,-, jud. B CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, la pedeapsa de: 25 ani închisoare.
În baza art. 65 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 211 al. 2 lit. b și al. 2/1 lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal l-a condamnat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, la o pedeapsă de: - 15 ani închisoare
În baza art. 192 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal l-a condamnat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, la pedeapsa de: 5 ani închisoare
În baza aret. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 al. 1 Cod penal a contopit pedepsele mai sus arătate în pedeapsa mei grea, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție de:
- 25 ani închisoare si interzicerea exercitarii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal
A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 346 al. 1 Cod de procedură penală a respins ca neprecizate pretențiile formulate de partea vătămată.
În baza art. 109 Cod de procedură penală a dispus restituirea până la soluționarea definitivă a cauzei a obiectelor ridicate, după cum urmează: - în favoarea inculpatului a bunurilor ridicate conform procesului - verbal din 10.10.2003 aflat la fila 126 dosar, constând într-o pereche de pantofi bărbătești de culoare neagră cu șiret de aceeași culoare; - în favoarea moștenitorilor victimei, a bunurilor ridicate conform procesului - verbal din 17.10.2003 aflat la fila 121 dosar constând în: tricou cu mâneci scurte de culoare gri mărimea XL; cuțit cu de culoare neagră; bisturiu chirurgical; o pereche de cizme de culoare neagră mărimea 40; suma de 2 245 lei (RON) aflată în custodia numitei -.
În baza art. 191 al. 1 Cod de procedură penală obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1 500 lei.
Onorariile apărătorului din oficiu din faza de urmărire penală, de 100 lei conform delegației nr. 2026/2006 - av. și a apărătorului din oficiu din faza de judecată, de 100 lei conform delegației 4660/2006 - av., vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului
Contravaloarea expertizei medico - legale psihiatrice de 135 lei va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Serviciului de Medicină Legală al Județului
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul și victima au locuit în cursul anului 2003 în aceeași localitate, respectiv, inculpatul locuind în concubinaj cu martora în cartierul de rromi din cartierul - -, cartier situat la o distanță de aproximativ 1 km de locuința victimei.
În data de 9.10.2003, în cursul dimineții, inculpatul s-a deplasat împreună cu martorii zis "" și fiul acestuia, G, cu trenul accelerat în loc. T, pentru a efectua munci ocazionale, și tot în cursul aceleiași zile, respectiv seara, s-a întors împreună cu persoanele menționate cu un tren personal, în loc. O, unde a ajuns în jurul orelor 21,00.
Ajunși în loc. O, inculpatul s-a despărțit de martori, motivând că refuză să se întoarcă cu aceștia, întrucât nu merge acasă până când nu face rost de bani, aceștia din urmă întorcându-se împreună în loc. cu o mașină de ocazie.
După ce s-a despărțit de martori, inculpatul a rămas în sala de așteptare a, unde a fost surprins de organele de poliție, în jurul orelor 0,20, și sancționat contravențional conform art.2 pct.3 din 61/1991, fiindu-i aplicată o amendă de 400.000 ROL.
După acest incident, inculpatul s-a deplasat în localitatea de domiciliu și, în cursul aceleiași nopți, s-a deplasat la locuința victimei, pe care a ucis-o, a răvășit locuința în căutare de bani, iar la plecare a luat un flacon de vin. A părăsit apoi locuința victimei prin escaladarea gardului de la stradă. În timp ce se afla în dreptul locuinței numitei, situată pe str. -, stradă pe care era situată și casa victimei, în jurul orelor 05,00, inculpatul s-a întâlnit cu martora, care a remarcat că acesta era îmbrăcat cu o salopetă cu pieptar și bretele, iar pe mâna dreaptă ținea mânerul unui cărucior.
În jurul orelor 06,30, inculpatul s-a aflat la barul din, unde a consumat votcă, iar apoi s-a deplasat la locuința martorului G, de care se despărțise în seara precedentă în loc. Împreună cu acesta, s-au deplasat la -ul din localitate, unde a intenționat sa cumpere o sticla de votcă, însă nu a putut să achite contravaloarea acesteia, pentru că nu avea bani suficienți. Inculpatul a cumpărat câte 100 gr. de votcă, pe care a consumat-o cu martorul în bar. În timp ce se afla aici, a dezbrăcat salopeta și cămașa cu care era îmbrăcat și le-a abandonat în cutia de carton care era pe terasa -ului.
În jurul orelor 07,30, inculpatul a ajuns acasă însoțit de martorul G, inculpatul având asupra sa o de nailon, în care se afla un flacon de 2 litri cu vin și o pereche de pantofi, pe care i-a aruncat în foc.
În cursul aceleiași zile, de 10.10.2003, în jurul orelor 11,00, victima a fost găsită decedată în locuința sa de către părțile civile, respectiv fiica victimei, și soțul acesteia. de la locuința victimei, respectiv ușa amplasată la stradă, era închisă, având cheia în pe interior, iar pătrunderea acestora în locuința victimei s-a realizat prin escaladarea gardului de către, care i-a deschis apoi ușa soției sale. În curte, părțile civile au observat că, deși era o oră târzie, victima nu-și îndeplinise treburile gospodărești matinale, de a deschide cotețul animalelor și de a le hrăni, iar la pătrunderea în locuință, au găsit victima decedată, într-o de sânge. Ca urmare a apelului făcut poliției si deplasării acesteia la locuința victimei, s-a constatat că încăperea în care a fost găsită victima avea lucrurile răvășite, iar în urma efectuării necropsiei cadavrului, s-a constatat că moartea acesteia a fost violentă și că putea data din partea a doua a nopții de 9/10.10.2003. În același context, efectuându-se cercetări asupra locului faptei, s-a descoperit o urmă plantală având sensul de mers din curte spre gardul din fier forjat de la stradă. Cu aceeași ocazie, a fost folosit câinele de urmă, care a urmat un traseu de la urma plantală găsită la locuința victimei până la cartierul de rromi de pe str. - -.
În data de 12.10.2004, inculpatul, împreună cu fratele său au fost arestați preventiv și depuși în Arestul IPJ T, într-o cauză de tâlhărie comisă pe raza mun.
În Arestul IPJ T, i-a relatat martorului audiat sub identitate falsă B că este arestat preventiv într-o cauză de tâlhărie, iar dacă nu era luat cu această faptă de către organele de poliție, tot cădea cu o faptă de omor, comisă în loc.. Prin intermediul aceluiași martor a scris un bilet fratelui său, pe care l-a atenționat că urmează să fie cercetat de către organele de poliție în legătură cu omorul comis asupra lui, rugându-l să nu declare nimic împotriva lui.
În cursul cercetărilor penale, inculpatul a fost supus testului poligraf la data de 13.10.2003, ocazie cu care s-a concluzionat că nu prezintă caracteristicile comportamentului simulat, raport apreciat irelevant de organele de urmărire penală, întrucât normele metodologice de efectuare a testului.
Prin încheierea de ședință din 31 august 2007 (fila 118 dosar), instanța a admis cererea reprezentantului Parchetului și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.174 Cod penal în infracțiunea de omor deosebit de grav prev. și ped. de art.176 lit. "d" Cod penal.
Instanța a admis și cererea formulată de reprezentantul parchetului de extindere a procesului penal la infracțiunile de tâlhărie prev. și ped. de art.211 al.2 lit. b și al.2/1 lit.c Cod penal și violare de domiciliu prev. și ped. de art.192 al.2 Cod penal infracțiuni cu privire la care reprezentantul parchetului a declarat că pune în mișcare acțiunea penală.
Audiat în fața instanței, inculpatul, similar atitudinii avute în faza de urmărire penală, nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de care este judecat.
În faza de urmărire penală, partea vătămată (fila 45 dosar ) a declarat că nu are alte pretenții bănești decât cheltuielile de înmormântare, iar prin declarația aflată la fila 43 dosar urmărire penală, a menționat că pretențiile civile le va formula în fața instanței. În fața instanței, la termenul din 15 septembrie 2006 (fila 17), anterior începerii cercetării judecătorești, partea vătămată a precizat că nu are pretenții de la inculpat, iar partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, menționând că pretențiile sale urmează a le preciza în scris. La nici unul din termenele ulterioare, nu s-a depus la dosar o astfel de precizare scrisă și nici nu s-a făcut o precizare orală asupra naturii și cuantumului pretențiilor formulate.
Starea de fapt mai sus reținută a rezultat din următoarele probe:
Depoziția martorului (fila 50 dosar ), care arată că: este cunoscut în colonia de țigani, cât și în localitatea, sub porecla de; că în dimineața de 06.10.2003, a plecat cu trenul din spre T cu trenul accelerat B-M - T, împreună cu, zis, fiul acestuia zis, zis; că la T au prestat diferite munci, lucrând o singură zi, întrucât a plouat și nu au găsit de lucru și toți au câștigat 700.000 lei, bani care au fost împărțiți în 6, el primind 100.000 lei, bani pe care i-a cheltuit la reîntoarcere; că în data de 09.10.2003, cu toții au plecat cu trenul din T, călătorind în același vagon până în O, unde au ajuns când se înnopta; că pe tren nu au băut, întrucât nu aveau bani; că ajungând la O, a găsit o mașină de ocazie, în care s-au urcat cu toții și care i-a dus până în; că martorul cu și cu un tânăr din au stat în spate; că la despărțirea de în apropierea din O, a văzut că acesta era băut și le-a spus la toți că el nu se întoarce acasă până face rost de bani; că la despărțire i-a furat lui o pătură de pe care o avea în geantă; că în momentul în care s-au despărțit de în O, acesta era îmbrăcat într-o salopetă cu bretele, ceva bluză și în picioare avea pantofi; că în dimineața zilei de 10.10.2003, în jurul orei 07,00 - 07,30, când se făcea ziuă, a ajuns la locuința sa, pe care l-a întrebat cu ce a ajuns de la O și acesta i-a spus că a venit cu trenul până la M sau, de unde a venit până la pe jos; că după ce a intrat în locuința sa, a cerut radiocasetofonul pe care l-a și luat, după care a ieșit cu el din casă, iar martorul l-a urmat; că era îmbrăcat cu aceeași salopetă și l-a chemat pe martor cu el la -ul lui, să bea ceva; că la, inculpatul nu avut bani să plătească sticla de votcă pe care a comandat-o, plătind doar câte 100 de votcă pentru fiecare; că la inculpatul și-a dat jos salopeta și cămașa, le-a aruncat într-o cutie de pe terasă, lângă geam; că de la a plecat împreună cu la acesta acasă și că acasă a văzut la inculpat o, în care nu știe ce se afla și nu își poate explica de unde a luat această plasă, întrucât au parcurs împreună drumul și nu au cumpărat de la nimeni nimic.
În fața instanței (fila 53), martorul își menține în M parte aceeași poziție, susținând încă o dată că, în timp ce se afla cu inculpatul, la - ul din localitate, acesta și-a dat jos salopeta cu care era îmbrăcat și a pus-o într-un de gunoi aflat pe terasa barului.
Martorul revine asupra declarației din faza de urmărire penală și declară că după ce și-au terminat consumația la bar, nu a plecat împreună cu inculpatul la locuința acestuia, în plus, cu ocazia acestei audieri, menționează că pe salopeta inculpatului atât în timpul drumului de la T, cât și atunci când s-a deplasat la locuința sa, dimineața, erau urme de vopsea și de mortar.
Depoziția martorei (filele 55, 61 dosar urmărire penală), care arată că în dimineața zilei de 10.10.2003, reținând că afară era doar lumină, a fost căutată acasă de către numitul zis, care a întrebat-o "dacă s-a întors omul de nimic acasă?"; că i-a spus că nu s-a întors, după care i-a spus că îi este dator cu suma de 1.000.000 lei, reprezentând restul de la suma de 2.000.000 lei cu care i-a vândut lui un porc; că după această discuție zis a ieșit din locuință; că după plecarea lui, aproximativ 5 minute, în locuință a intrat concubinul său împreună cu G zis; că concubinul său avea o plasă din nailon în care se găsea un flacon de 2 litri cu vin și o pereche de pantofi, iar ținea în mână un aparat radiocasetofon care era în stare de funcționare; că după ce au intrat în casă, cei doi au început să danseze și să consume vinul din flacon, iar, la un moment dat, a luat din plasă o pereche de pantofi, pe care i-a aruncat în soba locuinței în care ardea focul, spunând "arde mai bine și va face o cafea bună"; că acest fapt a fost văzut și auzit de către și concubina lui,; că atunci când a plecat la T concubinul său era îmbrăcat cu o pereche de i tip camuflaj kaki, peste care avea o salopetă de culoare negru și maro cu pieptar și bretele, în partea de sus avea o cămașă de catifea în carouri și un pulover maro, iar în picioare avea o pereche de pantofi de culoare maro; că în dimineața când s-a întors de la T, concubinul său era îmbrăcat la fel ca și când a plecat, cu mențiunea că lipseau cămașa în pătrățele și salopeta; că, concubinul său consuma băuturi alcoolice, devenea violent, o bătea, iar după ce a fost lăsat acasă de la poliție, a bătut-o foarte rău, băgând-o sub pat și o lovea cu picioarele și o tot întreba de câte ori l-a înșelat cu fratele său, pentru că era gelos pe el; că i-a spus că nu a făcut sex cu fratele lui niciodată; că la un moment dat l-a întrebat " să mă omori și pe mine ca pe ", iar el i-a spus să nu mai folosească asemenea vorbe că o și mai rău; că ea a folosit aceste expresii, întrucât în țigănie se vorbea că l-a omorât pe, dar ea încă nu știa acest lucru, iar în prezent se vorbește și mai mult în comună, mai ales după ce a avut loc reconstituirea și l-a văzut pe când a ieșit din curtea lui și s-a urcat în duba poliției; că a aflat de la, cumnata sa, că aceasta s-a întâlnit cu, care i-a spus că în dimineața respectivă, când a fost omorât, l-a văzut pe pe str. - -, singur, și avea cămașa de sânge.
În fața instanței (fila 51), martora și-a menținut declarația dată în faza de urmărire penală, arătând încă o dată că, dimineața, când inculpatul a ajuns acasă, nu avea salopeta cu care era îmbrăcat în momentul plecării la T, câr și împrejurarea că, în momentul în care a ajuns acasă, inculpatul și-a aruncat pantofii în foc.
Depoziția martorei (filele 65, 66 dosar urmărire penală), care arată că, într-o dimineață, aproximativ cu doi ani în urmă, în jurul orelor 05,00, a plecat de acasă, din cartierul - - din, spre poșta din, pentru a se înscrie în rândul celor care urmau să ridice ajutorul social, adică să stea la rând pentru a primi banii; că a plecat de acasă pe o scurtătură, în drumul care duce spre Sânicolau de M, pe care a străbătut-o până la intersecția cu str. - -, lângă stația de benzină; că a traversat str. - -, ajungând pe trotuar, după care i-a continuat drumul pe această stradă, până în dreptul locuinței, iar în fața locuinței acesteia s-a întâlnit cu, pe care l-a întrebat ce caută acolo la acea oră; că acesta i-a răspuns că vrea să vândă căruciorul pe care-l avea cu el lui, respectiv un cărucior cu două roate, gol, având un cadru, din câte își amintește, dreptunghiular, metalic; că, cu acea ocazie, a observat că numitul era speriat, avea fața speriată, părul ciufulit, fiind sub influența băuturilor alcoolice și era îmbrăcat într-o salopetă cu pieptar, de culoare albastră, având bretele, iar în prelungirea manșetei salopetei a observat că îi ieșea afară o pereche de i de culoare mai închisă; că pe această salopetă a observat pe pieptar, dar și pe cracii salopetei, de culoare roșie, cu aspect de stropi, iar la mâna dreaptă, cu care ținea mânerul căruciorului, între degetul arătător și police, o de culoare roșie, asemănătoare cu cele de pe salopetă; că nu i-a mai spus nimic acestuia, martora continuându-și drumul pe trotuar, iar când a ajuns la a treia casă, a întors înapoi capul ocazie cu care l-a văzut pe că a traversat, fără cărucior, strada - -, îndreptându-se spre -ul numitului u, iar când a ajuns în dreptul -ului, acesta s-a dezbrăcat de salopeta de culoare albastră, pe care a făcut-o mototol și crede că a pus-o în tomberonul din fața - ului; că locuiește pe str. - -, pe aceeași stradă cu, și văzându-l pe în condițiile precizate mai sus, a făcut legătura între acesta și omorul lui, respectiv cum că ar avea legătură cu această faptă.
În fața instanței (fila 69), martora și-a menținut declarația, arătând încă o dată că l-a întâlnit pe inculpat în fața locuinței numitei în jurul orelor 05.30; că inculpatul era îmbrăcat cu o salopetă, pe care a observat de culoare roșie și totodată o de culoare de roșie pe mâna cu care inculpatul trăgea un cărucior, cu privire la care i-a spus că este de vânzare.
Depoziția martorului (fila 69 dosar urmărire penală), care arată că în vara anului 2004, martorul, împreună cu fratele și fratele și cu, au cumpărat un porc de la un Ť. din, pe care l-au împărțit în 4, plătind fiecare în parte; că pe l-a ajutat el cu bani, întrucât el nu avea și pentru aceasta a vândut cerceii soției sale, pe care îi cumpărase din, de la o bijuterie, și i-a vândut la O, crede că tot la o bijuterie, cu 1.100.000 lei, deși îi cumpărase cu 1.700.000 lei.
Depoziția martorului (fila 71 dosar urmărire penală), care arată că l-a cunoscut pe din, întrucât era o persoană cunoscută în colonia de țigani, dar nu a fost acasă la el niciodată să cumpere alimente (cartofi, ardei, roșii sau băutură); că era cunoscut faptul că bătrânul vinde la diferite persoane alimente, legume, dar nu a auzit că obișnuia să dea și bani cu împrumut; că nu a fost niciodată să fure, singur sau însoțit de alte persoane, cartofi, vin sau alte bunuri de la; că nu corespunde adevărului că ar fi fost înainte de a fi omorât la locuința acestuia, împreună cu, sau alte persoane; că nu a fost rugat înainte de arestarea lui și a sa, de către acesta, să vorbească cu mama sa și să-i spună să nu facă declarații la poliție împotriva acestuia; că nu știe data exactă când a fost omorât, dar declară că în acea noapte martorul a fost acasă împreună cu soția și copiii săi; că a auzit în colonia de țigani că bătrânul a fost omorât, dar nu a auzit vorbindu-se de o persoană anume că l-ar fi omorât.
Depoziția martorului (fila 73 dsoar urmărire penală), care arată că, după câte reține, când a plecat la T, era îmbrăcat în salopeta de lucru, iar când s-a întors nu mai avea salopeta, ci haine obișnuite; că în luna octombrie 2003, când a venit de la T, a intrat în casă în jurul orelor 20 împreună cu G zis; că nu i-a văzut să consume băuturi alcoolice, dar avea un casetofon și asculta muzică și erau în casă și concubinele lor și copiii; că martorul s-a sculat pe urmă și a plecat la pădure, fără să stea de vorbă cu ei, iar mai târziu a fost chemat la Poliție la în legătură cu omorârea lui; că i s-a luat o declarație, după care a plecat acasă.
Declarația martorei (fila 75 dosar urmărire penală), care arată că în dimineața zilei de 10.10.2003, în jurul orelor 08,00, a sosit acasă cumnatul său, care era însoțit de către G zis, ambii fiind sub influența băuturilor alcoolice, iar cumnatul său avea asupra sa o din plastic, al cărei conținut nu-l cunoaște; că în acea dimineață, cumnatul său era îmbrăcat cu o pereche de iac ăror culoare nu o poate preciza, dar aveau diferite culori și buzunare, mai precis era perechea de i care era sub salopeta albastră la plecarea la T; că acesta mai avea pe el un pulover de culoare maronie,la baza gâtului, iar în picioare era încălțat cu o pereche de pantofi maro cu șireturi, tip, care erau murdari de noroi; că a luat cunoștință de declarația numitei, care afirma că martora a fost de față când concubinul acesteia a luat dintr-o o pereche de pantofi, pe care i-a aruncat în soba locuinței, în care era foc, pentru a-i arde, și că declară că aceste afirmații nu reflectă adevărul; că în prezența sa nu a făcut acest lucru.
Declarația martorului (fila 79 dosar urmărire penală), care arată că, prin luna octombrie 2003, fără a putea preciza data, a plecat din, cu trenul, până la T, împreună cu fiul său, și; că în T nu au lucrat decât o zi, pentru că a plouat și au reparat ceva la o casă, neprimind decât 1.000.000 lei, bani pe care i-au împărțit cu toții între ei; că din acel motiv s-au întors cu toții acasă, în gară au cumpărat ceva băuturi, dar martorul nu a băut pentru că este bolnav; că au călătorit cu toții în același compartiment și au plătit câte 50.000 lei conductorului de bilete, întrucât nu își luaseră bilete; că au ajuns la O pe la ora 21.00, după care s-au hotărât să continue drumul spre casă cu o mașină de ocazie; că le-a spus că are o cunoștință taximetrist, pe care a și găsit-o și s-au urcat cu toții în mașină, în afară de zsolti; că pe l-a văzut înainte de a porni spre, întrucât băuse atât la T, cât și după ce au ajuns în gara din O; că fiecare a dat câți bani a avut la el, iar în final, i-a plătit șoferului 500.000 lei pentru transportul până în, unde au ajuns până în jurul orei 23,00, lăsându-i lângă cimitir; că înainte de a urca în mașina de ocazie, grupului lor s-a mai alăturat un băiat, care fusese la centrul militar pentru a pleca în armată; că după ce au ajuns lângă cimitir, el crede că fiecare s-a dus la locuința sa, așa cum a procedat și martorul și fiul său; că dimineața, când s-a trezit, soția sa l-a întrebat dacă i-a dat banii, respectiv diferența de sumă pentru un porc pe care i-l vânduse înainte cu o săptămână, cu suma de 2 milioane lei; că i-a răspuns soției sale că nu a primit de la diferența de 500.000 sau un milion lei; că după ora 07,00 și după discuția cu soția sa, martorul s-a dus acasă la, dar concubina acestuia i-a spus că acesta nu este acasă; că după două ore a revenit acasă la, unde l-a găsit pe, pe concubină,pe fratele lui, concubina acestuia și; că i- văzut pe aceștia că beau cafea și, fiind supărat, i-a cerut lui să-i dea diferența de bani,pentru că are discuții cu soția; că nu i-a răspuns nimic, dar i-a zis lui "dă-mi atâția bani cât să-l pe "; că a scos din buzunarul de la ios umă de bani, din care a luat două bancnote de 500.000 lei, i-a dat lui și acesta i-a dat martorului, cu precizarea că lui i-au mai rămas bani cu care să se întoarcă la T, la lucru.
În fața instanței (fila 62), martorul și-a menținut declarația dată în faza de urmărire penală.
Declarația martorului (fila 85 dosar urmărire penală), care arată că, din câte reține, era toamnă, pe la începutul lunii octombrie 2003, când a plecat cu trenul accelerat din până la T, împreună cu, pruncul lui, ginerele martorului "", și; că au stat la T câteva zile, mai bine știe și, timp în care au lucrat pe la tencuit și reparat acoperiș la diferite case; că nu poate preciza data, dar cu toții au hotărât să se întoarcă acasă, circulând cu trenul accelerat din T până în O; că au ajuns la O în cursul serii, dar afară nu se întunecase încă; că de la T până la O au circulat cu toții în același compartiment, dându-i conductorului de tren 100.000 lei, bani pe care i-au adunat mână de la mână, iar pe parcurs nu au băut în compartiment; că după ce au ajuns în gară, în afară de, au intrat cu toții în localul din apropierea stației de autobuz și au băut cafea; că după ce au ieșit din acest local, băiatul lui s-a dus în restaurantul în care intrase, chemându-l că meargă cu ei acasă la, dar acesta a refuzat, întrucât era băut; că pe urmă, cu toții au stat să găsească o mașină de ocazie, iar, cunoscând un taximetrist de ocazie, l-a oprit și, după ce a discutat cu el, s-au urcat în mașină următorii:, martorul, copilul lui, ginerele martorului -,.
Depoziția martorei (fila 108 dosar urmărire penală), care arată că este fiica lui G zis șu concubina lui zis, care în prezent este arestat la S M, unde a comis o tâlhărie, urmată de moartea victimei; că știe că mergea la T, la lucru, împreună cu alte persoane din, ărintre care și cu tatăl martorei, însă concubinul acesteia nu a mers niciodată la T, numai la S M; că într-o dimineață devreme, fiind încă întuneric, prin luna octombrie 2003, a venit la ei acasă, spunându-le că se întoarce de la T și l-a chemat pe tatăl martorei să meargă să bea ceva cu ella; că tatăl său nu a vrut să meargă, spunându-i că-i este frică, gândindu-se ce o să zică țiganii, dacă o să-i vadă împreună; că totuși, în final, tatăl martorei a mers împreună cu la -ul lui și au venit acasă peste circa o J de oră și începea să se lumineze; că prima dată când a venit la ei, aceasta era acasă împreună cu concubinul său și copiii, iar a insistat să meargă tatăl acesteia cu el să bea Ť. și, fiind întuneric, nu poate preciza culoarea, dar a văzut că avea pe el salopetă; că atunci când au revenit, se vedea pe ei că au consumat băuturi alcoolice; că nu a intrat la ei acasă, dar tatăl martorei a mers la el acasă, însă nu știe din ce cauză a mers la el; că tatăl său era speriat și i-a spus că l-a văzut pe că dezbracă salopeta și o aruncă într-o ladă de gunoi dinf ața -ului lui și s-a gândit că a făcut ceva rău și ce o să zică lunea dacă i-a văzut împreună; că tatăl martorei a fost la T la lucru, însă a venit acasă seara, împreună cu ceilalți, iar dimineața a aflat de la țigani că a rămas la O singur și că nu știe cu ce s-a întors la.
Depoziția martorului (fila 110 dosar ), care arată că locuiește în O, dar a trecut întâmplător pe la niște cunoștințe în, unde s-a întâlnit cu G zis și știe că acesta umbla la T, la lucru, cu, precum și cu ""; că odată, când se întorceau de la T, de la lucru, îi era dator cu ceva bani lui, pentru că i-a vândut porci și gâște; că ar fi afirmat că nu se întoarce acasă la fără să facă rost de bani și că i-a propus lui G să rămână cu el în O, dar acesta a refuzat; că a rămas singur la O, ceilalți s-au întors la cu trenul; că fiica lui, cu numele de, i-a spus că a intrat la ei în casă de dimineață, când era întuneric, și l-a chemat pe să meargă împreună să bea; că întrucât barul era închis, au mers la acasă, unde au consumat ceva vin, dar nu știe de unde îl avea; că soția lui a făcut cafea; că la ei doarme și fratele acestuia, și concubina acestuia,; că în timpul acesta și au pus în sobă ceva încălțăminte, care a ars, pantofii fiind ai lui, după care a luat pantofi de la fratele lui, ca să se încalțe.
Depoziția martorului (filele 116-117 dosar ), care arată, cu privire la declarațiile inculpatului, care a susținut că împreună cu martorul a fost la un furt de găini comis la locuința lui din, că aceste susțineri ale inculpatului sunt nereale, în concret, că nu a fost cu acesta la furt de găini și nici nu cunoaște cu exactitate unde a locuit; că nu cunoaște ca socrul său "" să-l fi împrumutat pe cu bani, deoarece acesta nu avea bani.
Depozițiile martorului (fila 34 dosar, 31 dosar instanță), care arată că, împreună cu soția sa, a găsit victima, respectiv socrul său, în timp ce aceasta era moartă într-o de sânge, într-o cameră în care-și ținea bunurile de valoare și banii și care majoritatea timpului era încuiată; că nu a constatat ca restul locuinței să fie răvășită, ci doar această cameră; că știa că victima își ținea banii într-o casetă și că această casetă a fost găsită cu capacul ridicat.
Depoziția martorei (fila 55 dosar instanță), din care rezultă că aceasta a găsit într-un tomberon situat pe terasa din fața magazinului, pe care-l deține în loc. niște haine, pe care le-a dus la poliție, întrucât aflase că în localitate s-a comis un omor, la o distanță de aproximativ 20 de case de acel magazin.
Proces verbal încheiat la data de 10.10.2003(fila 127 dosar urmărire penală), din care rezultă că au fost ridicate de la martora obiecte de îmbrăcăminte, găsite în lada de gunoi a unității din loc. respectiv o pereche de i tip salopetă cu pieptar și bretele, iar în buzunarul stâng de la salopetă s-a găsit un proces verbal de contravenție încheiat la data de 10.10.2003, orele 00,10, emis pe numele inculpatului, cu CNP -.
Depoziția martorului cu identitate protejată B, consemnată în procesul verbal aflat la fila 221 dosar urmărire penală, din care rezultă că, fiind în stare de detenție împreună cu inculpatul, acesta i-a mărturisit omorul comis asupra victimei și că în aceeași noapte a fost văzut de o "țigancă bătrână" pe stradă; că inculpatul i-a mărturisit că a abandonat salopeta cu care a fost îmbrăcat în acea noapte și că aceasta a fost descoperită ulterior, că s-au identificat pe aceasta și urme de vopsea, cu privire la care s-a stabilit prin expertiză că au aceeași compoziție chimică, în proporție de 50 %, cu vopseaua de pe gardul victimei; că inculpatul îl întreba pe martor cum poate să combată aceste probe și că i-a cerut să mijlocească transmiterea unui bilet către fratele său, ce se afla în Arestul IPJ B, biletul fiind ulterior descoperit și ridicat.
În fața instanței (fila 91), martorul își menține aceeași poziție, arătând că inculpatul i-a relatat că s-a dus la locuința victimei ca să ceară un bidon de vin, însă, întrucât în cursul aceleiași zile mai cumpărase băuturi alcoolice de la acesta, pe care nu le achitase, victima l-a apostrofat, iar inculpatul și-a ieșit din fiere, moment în care a comis omorul; că inculpatul a sustras apoi din locuința victimei cartofi, șunci, cârnați și vin; că inculpatul s-a întors în aceeași noapte la locuința victimei, de unde a mai luat produse alimentare și a căutat bani, însă negăsind, a mai luat doar o damigeană de vin și a plecat, moment în care a fost văzut pe stradă de o bătrână.
Înscrisul aflat la fila 145 dosarurmărire penală.
Proces verbal de cercetare la fața locului(fila 10 dosar urmărire penală), din care rezultă că, camera în care a fost găsit cadavrul prezenta urme de luptă, masa și scaunul fiind răsturnate, iar o parte din nasturii de la pijamaua victimei au fost rupți și împrăștiați pe covor; că ușile dulapului șifonier din această cameră erau deschise, iar pe polița superioară a acestuia a fost găsită o casetă din lemn larg deschisă; că, cadavrul a fost îndreptat în poziția decubid-dorsal, îmbrăcat în pijama, papucii de casă fiind lângă cadavru, bluza de la pijama având o parte din nasturi rupți, iar la nivelul feței și gâtului victima prezenta mai multe leziuni produse de un corp tăietor; că pe peretele camerei, din apropierea cadavrului, la înălțime de aproximativ 50 cm, s-au constatat stropi cu aspect de sânge; că în partea dreaptă a porții de acces în curte, într-un părculeț, s-a găsit o urmă plantală având sensul de mers din curte înspre gardul de fier forjat de la stradă.
Proces verbal încheiat la data de 10.10.2003(fila 10 dosar ), din care rezultă că, folosindu-se câinele de urmărire pentru prelucrarea urmei de miros, acesta s-a deplasat de la urma plantală din interiorul curții, pe str. - -, iar apoi s-a îndreptat spre str. - -, până în apropierea locuințelor inculpatului și a martorului
Raport de constatare medico-legală(fila 37 dosar ), din care rezultă că moartea victimei a fost violentă; că s-a datorat hemoragiei externe, consecutive unor plăgi tăiate, care au interesat pachete vasculare principale din zonele gâtului și ale feței; că moartea poate data din a doua parte a nopții de 9/10.10.2003; că între leziunile de la nivelul gâtului care au interesat artera carotidă și decesul victimei există o legătură directă necondiționată; că leziunile de la nivelul feței și gâtului au putut fi produse prin acțiunea unui instrument tăietor înțepător; că leziunile de la nivelul feței produse prin lovire cu un corp dur s-au putut realiza în condițiile în care victima era față în față cu agresorul.
Raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/3 din 21.11.2003(filele 132-133 dosar ) prin care se concluzionează că urmele materie de culoare roșcată recoltate de pe salopeta aparținând numitului, înaintată în cauză privind săvârșirea infracțiunii de omor, victimă fiind numitul, prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice (nuanța culorii și compoziția chimică) cu urmele materiale recoltate de pe poarta dintre cele două curți ale victimei.
Raportul de constatare tehnico-științifică nr.75307 din 27.02.2005(filele 139-144 dosar ) prin care se concluzionează că scrisul olograf depus pe cele două file de hârtie de caiet de matematică a fost executat de inculpatul.
Raport de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat(fila 15 vol.II dosar urmărire penală), din care rezultă că inculpatul nu prezintă comportament simulat.
Raport de constatare tehnico-științifică(fila 112 dosar instanță), din care rezultă s-au evidenția modificări semnificative interpretabile ca indici ai comportamentului simulat.
Raport de expertiză medico-legală psihiatrică(fila 121 dosar instanță), din care rezultă că inculpatul nu suferă de boală psihică, prezintă o tulburare de personalitate de tip disocial; că discernământul său este păstrat.
Declarația inculpatului (filele 175-182 dosar urmărire penală), care arară că în toamna anului 2003, fără a mai putea preciza data, a plecat la T, să caute de lucru, împreună cu fratele său, zis și, toți plecând din cu trenul accelerat la ora 03,30; că în T voiau să execute lucrări de tencuieli, zidărie, au reparat acoperișuri; că la T nu au lucrat nici o zi, întrucât nu au găsit de lucru și s-au întors la A, unde au lucrat ceva în construcții o J de zi; că atunci când au plecat din a avut la el în jur de 100.000 - 200.000 lei, iar după lucrarea făcută la Aac âștigat aproximativ 200-300.000 lei; că a plecat din A spre O cu un tren personal la ora 19,30, întorcându-se cu aceleași persoane; că în tren, el a dormit, fiind băut și, după ce au ajuns la O, a mers la un local din apropierea, despărțindu-se de restul grupului și a continuat să bea; că după ce a băut ceva s-a întors în sala de așteptare, unde se aflau colegii săi și, după ce au stat împreună, a adormit pe un scaun, iar la un moment dat l-a trezit fratele său, care l-a chemat să meargă acasă, însă el i-a spus că rămâne la O, să lucreze a doua zi; că a dormit în continuare în sala de așteptare, până când a fost trezit de un polițist, care l-a luat și l-a introdus într-un, după care l-a condus la poliția municipiului de pe Calea, unde i s-a întocmit un proces verbal de contravenție; că după ce a semnat procesul verbal, polițistul l-a lăsat în și a venit înapoi, pe jos, la gară; că nu poate preciza ora la care a fost amendat de către polițist și nici ora la care a ieșit din sediul poliției și a pornit spre gară; că în gară a mai băut, din câte își amintește, ceva votcă, întrucât nu mai avea bani la el; că, din câte reține, a urcat într-un tren personal pe la ora 02,30, fără a avea bilet, dar nu a putut preciza în ce vagon a urcat și a găsit un compartiment în care a stat singur; că în compartiment a adormit și s-a trezit undeva dincolo de M, dar nu poate preciza în ce stație a coborât; că în stația în care a coborât nu a văzut să coboare și alte persoane; că în momentul în care a coborât din tren afară ploua; că din stația CFR a mers înspre o stație de autobuz și, după ce a stat în stație aproximativ o J de oră, s-a urcat într-un autobuz care a oprit, luând din stație câțiva călători, din care nu a cunoscut pe nimeni; că de la A-O nu a avut asupra sa nici un fel de bagaj și era îmbrăcat cu un de salopetă,pe sub care avea un de camuflaj, o cămașă de catifea reiată albastră, iar în picioare avea pantofi cu șireturi de culoare albastră; că autobuzul l-a dus până în M prin centru, unde a coborât și a venit spre gară, a intrat într-un bar, a băut o palincă și a stat acolo; că pe urmă s-a dus la ocazie și a urcat într-un de culoare închisă, la ieșirea din M spre; că în a stat în față, iar șoferul avea în jur de 60-70 de ani și practic nici nu i-a văzut fața; că a circulat cu mașina respectiv până în, în fața unui magazin alimentar, după care a coborât, dar era în jur de ora 06,00, și i-a plătit șoferului 20.000 lei; că s-a dus pe urmă la barul lui și a comandat cafea, țigări, votcă 50-100 gr; că în timp ce era în local, a intrat o femeie, care i-a spus că a condus-o pe fiica sa la lucru și i se pare că i-a plătit și la această femeie o cafea; că a ieșit împreună cu această femeie din localul lui și el s-a îndreptat spre casă; că în drumul său spre casă nu s-a întâlnit cu nici o persoană; că, îndreptându-se spre casă și pentru că nu mai avea bani asupra sa, s-a îndreptat spre, deoarece -ule ra închis, care stă vis-a-vis de; că a bătut la ușă la, a strigat, dar nu a ieșit nimeni; că văuând că nu-i răspunde, s-a îndreptat spre casă, dar a intrat pe la locuința lui G zis; că dormea, el a bătut la geam, după care a intrat în casă; că, din câte reține, nu era nimeni acasă la; că l-a invitat pe să-l însoțească să bea ceva și au mers împreună la barul lui; că i-a cerut lui 200 votcă, dându-i și ceva bani mărunți, întrucât el nu mai avea; că avea doar 12.000 lei la el; că atunci când a plecat de acasă, a luat casetofonul și cât au stat la la bar, casetofonul a fost pornit; că atâta cât a sta la bar cu, acesta l-a întrebat dacă nu s-a întâlnit cu ginerele său și dacă a câștigat bani; că i-a spus că a fost la M și a venit de acolo cu o mașină; că i-a spus lui că nu a câștigat bani, după care și-a dat jos salopeta de pe el, pe care a pus-o într-o cutie de carton; că a dat jos salopeta, întrucât era udă și nu mai avea de lucru; că la aproximativ 5 după ce a plecat de la barul lui, și-a aruncat cămașa într-un pom, deoarece era ruptă pe J; că a plecat acasă împreună cu, unde a găsit pe fratele său, concubina acestuia și concubina sa; că în momentul în care a ajuns acasă, nu avea nici un bagaj asupra sa, iar ducea casetofonul; că în timp ce era în arestul IPJ T, i-a trimis un bilețel de aproximativ 12 rânduri la fratele său, scris în limba ă; că a mai scris la cererea unui deținut, încă două scrisori, în care a scris ceva în legătură cu fapta pe care o comisese, respectiv că acesta și încă doi au plănuit să fure dintr-o casă din T și că cei doi tovarăși ai lui ar fi plecat înainte și ar fi omorât o persoană.
În fața instanței, cu ocazia primei sale audieri, inculpatul a declarat doar că nu este autorul acestui omor. Cu ocazia audierii sale din 13.10.2004 (fila 22), inculpatul reia în amănunt susținerile din faza de urmărire penală.
Adresa CFR(filele 186-187 dosar urmărire penală), din care rezultă că pe traseul O -, în noaptea de 9/10.10.2003, au circulat 2 trenuri, primul având ora de plecare 2,45 și staționare în la ora 3,32, fără ca acest tren să aibă vreo staționare în loc. M, iar al doilea avea ora de plecare 3,23 și staționare în la ora 4,39.
Raportat la materialul probator sus expus, instanța reține că inculpatul se face vinovat de săvârșirea tuturor faptelor penale de care este judecat, fiind dovedite toate elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav, tâlhărie săvârșită într-o locuință și violare de domiciliu. Împrejurările demonstrate cu certitudine în prezenta cauză, concludente asupra identificării inculpatului ca autor al acestor fapte sunt: Prezența inculpatului în apropierea locului săvârșirii faptelor, în noaptea comiterii acestora - împrejurare confirmată cu certitudine de martora; săvârșirea de către inculpat a unor acte menite a înlătura posibilitățile de identificare a sa ca autor al acestor fapte. În concret, inculpatul a abandonat salopeta și cămașa, purtate la locuința victimei. Ulterior, articolele de îmbrăcăminte au fost descoperite și identificate ca aparținând inculpatului, datorită împrejurării că în buzunarul salopetei s-a găsit procesul verbal de contravenție încheiat pe numele inculpatului în cursul aceleiași nopți, cu ocazia surprinderii sale în gara din purta urme de vopsea, identică, ca și culoare cu vopseaua proaspăt aplicată pe gardul victimei. În cursul dimineții, în momentul în care a ajuns acasă, inculpatul și-a aruncat în foc pantofii ce i-a purtat în cursul nopții, implicit în momentul în care s-a aflat la locuința victimei.
S-a apreciat că aceste acțiuni ulterioare, de disimulare a faptelor prin înlăturarea urmelor, caracterizează comportamentul unei persoane ce este autor de infracțiuni, acțiunea de dosire în general implicând o intenție de a camufla, cu atât mai mult, este caracterizantă pentru o persoană ce a comis fapte penale.
Pe hainele abandonate de inculpat, s-au identificat urme materiale, respectiv urme de vopsea ce prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice (nuanța culorii și compoziția chimică) cu urmele materiale recoltate de pe poarta dintre cele două curți ale victimei, ceea ce demonstrează, corelat cu celelalte probe, că inculpatul a escaladat gardul de la locuința părții vătămate. aici faptul că acest mod de ieșire din câmpul infracțională este dovedit și prin urma plantală ce indica parcurgerea unui astfel de traseu, respectiv ieșirea din curtea părții vătămate prin escaladarea gardului. Cu privire la acest aspect, remarcăm că din depoziția martorului G, dată în fața instanței, rezultă că inculpatul prezenta urme de vopsea pe salopetă din momentul în care s-au întors de la T, iar martorul relevă acest aspect doar cu ocazia audierii sale în instanță. Apreciem că această împrejurare menționată de martor nu înlătură concluzia că aceste urme de vopsea provin de la locuința victimei, întrucât această împrejurare se corelează cu celelalte date existente în cauză, în timp ce depoziția martorului nu se coroborează cu nici o altă probă. În plus, acest element nu a fost relatat de martor de la începutul audierilor sale, ci doar după trimiterea în judecată a inculpatului, cu care s-a aflat într-o relație amicală, existând astfel indiciile unui comportament favorizant pentru inculpat.
Se probează că inculpatul a avut asupra sa, după comiterea omorului, un flacon de 2 litri cu vin, a cărui proveniență martorul G, ce-l însoțea pe inculpat în cursul dimineții, nu și-o explică. În plus, această împrejurare se corelează cu cele relatate de martorul audiat sub identitate protejată, în sensul că inculpatul i-ar fi mărturisit că a sustras de la locuința victimei un flacon cu vin. Această împrejurare se corelează cu datele obiective ce rezultă din cercetarea la fața locului, respectiv faptul că locuința victimei a fost răvășită, fiind demonstrat astfel și motivul crimei, respectiv jaful.
Inculpatul nu a justificat în mod credibil modul în care și-a petrecut timpul după ce s-a despărțit de martorii menționați mai sus și a rămas în loc. O - seara zilei de 9.10.2003, respectiv momentul când a ajuns acasă, în dimineața zilei de 10.10.2003. Deși inculpatul arată că s-a întors în loc. cu un tren personal, în care a adormit, astfel încât a coborât inițial în loc. M (revine ulterior și arată că dincolo de M), iar apoi s-a deplasat cu un autobuz până în loc. M, iar de aici în localitatea cu un. Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că cele 2 trenuri, ce circulau relația O- nu aveau staționare în loc. Declarația sa conține elemente ambigue, care nu permit determinarea reperelor orare sau a altor date concrete apte a fi verificate, ceea ce demonstrează încă o dată intenția inculpatului de a disimula faptele sale.
Inculpatul prezintă indiciile unui comportament simulat, ceea ce, corelat cu datele mai sus arătate, întărește concluzia că acesta este autorul faptelor. Precizăm, cu privire la testarea inculpatului cu aparatul poligraf, că prima procedură de acest gen, ce concluziona absența comportamentului simulat, este irelevantă, întrucât s-a efectuat la data de 13.10.2003, respectiv la 3 zile de la săvârșirea faptei, procedură ce contravine normelor metodologice de efectuare a testului poligraf, ce impune scurgerea a minim 14 zile între momentul comiterii faptei și data testării. Testarea cu aparatul poligraf realizată în cursul judecății a evidențiat existența comportamentului simulat al inculpatului, probă ce, respectând norma sus menționată, apreciem că este concludentă în cauză.
Identitatea existentă între locul unde se afla locuința inculpatului și spre care acesta s-a îndreptat după comiterea omorului și locul spre care a condus câinele de urmărire, având ca reper urma plantală găsită în curtea locuinței victimei.
Existența unui martor ce atestă împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor penale pe care le-a comis. Menționăm că, deși este discutabilă sub aspectul credibilității această depoziție, raportat la condiția martorului de deținut, implicit autor de fapte penale, instanța apreciază că acesta are totuși credibilitate,( credibilitate reținut doar în măsura coroborării cu celelalte date reținute din materialul probator), întrucât există date obiective în cauză, ce demonstrează că pentru inculpat acest martor era o persoană de încredere și justifică, în acest fel, confesiunea pe care martorul relatează că inculpatul i-a făcut- că inculpatul i-a cerut martorului să transmită fratelui său un bilet. Acest fapt având in vedere că îl punea pe martor într-o poziție riscantă, fiind un act interzis în regimul penitenciar, ilustrează relația de încredere ce s-a dezvoltat între cei doi, aceasta, cu atât mai mult cu cât martorul declară că inculpatul i-a comunicat că acel bilet îl trimite fratelui său, care a fost cercetat și el în cauză,pentru a-l preveni. În mod evident, martorul cunoștea date concrete despre cauză.
Toate aceste date obiective, deși cu caracter indirect, apreciem că probează cu certitudine că autorul faptelor penale judecate este inculpatul, neexistând vreo explicație plauzibilă, care să justifice în alt mod, decât că inculpatul este autor al faptelor, prezența acestuia la locul comiterii faptei în noaptea comiterii faptei, prezența pe hainele sale a unor urme de vopsea identice ca și culoare cu vopseaua proaspăt aplicată pe gardul locuinței victimei, abandonarea de către inculpat a acestor haine și totodată distrugerea pantofilor purtați în noaptea comiterii faptelor, aflarea inculpatului la locul la locul spre care a condus câinele de urmărire; explicațiile ambigue și nejustificative date de inculpat asupra modului în care și-a petrecut timpul în noaptea comiterii omorului, dorința manifestată de acesta în momentul în care s-a despărțit în O de persoanele cu care se întorcea din T, în sensul de a procura cu orice preț bani înainte de a ajunge acasă, corelate cu acțiunea de răvășirea locuinței victimei.
Față de cele de mai sus, instanța a reținut ca fiind dovedită vinovăția inculpatului și l-a condamnat potrivit dispozitivului hotărârii atacate.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere gravitatea deosebit de ridicată a infracțiunilor comise, calitatea de recidivist postexecutoriu a inculpatului și atitudinea de nerecunoaștere a faptelor. S-a precizat că starea de recidivă a inculpatului decurge din condamnarea sa anterioară la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.167/1999 de Judecătoria Marghita, pedeapsă din a cărei executare inculpatul s-a liberat la data de 1.09.2000, cu un rest rămas neexecutat de 265 de zile, fapta din prezenta cauză fiind comisă la data de 10.10.2003, respectiv după considerarea ca executată a pedepsei anterior pronunțate.
În ce privește acțiunea civilă, promovată de partea vătămată în procesul penal, instanța a reținut că, deși la termenul de judecată din 15 septembrie 2006 (fila 17), anterior începerii cercetării judecătorești, aceasta a menționat că pretențiile sale urmează a le preciza în scris, însă la nici unul din termenele ulterioare, nu s-a depus la dosar o astfel de precizare scrisă și nici nu s-a făcut o precizare orală asupra naturii și cuantumului pretențiilor formulate, astfel că le-a respins ca neprecizate pretențiile formulate de partea vătămată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei decizii prin care să se dispunăîn principal, achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului apelant.
În susținerea motivelor sale de apel arată că, raportat la întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, respectiv declarațiile martorilor, urmele prevalate de la fața locului nu se poate reține cu certitudine că inculpatul este autorul infracțiunilor, iar pe de altă parte, este cunoscut că între inculpat și polițist există o dușmănie, inculpatul fiind acuzat de către acesta de săvârșirea anumitor furturi în țigănime, astfel se explică că după un an de la comiterea faptei organele de poliție au venit cu câinele la domiciliul său, iar după trei ani a participat la reconstituirea faptei. A mai arătat că s-au comis de către organele de poliție abuzuri cu ocazia efectuării cercetării penale, pe de altă parte, la dosar sunt probe indirecte cu privire la vinovăția inculpatului, testul poligraf, declarația de nerecunoaștere a inculpatului, toate acestea conduc la convingerea ca inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și se impune achitarea acestuia. Referitor la capătul subsidiar al cererii a apreciat că pedeapsa este prea aspră și se poate dispune reducerea ei.
Examinând sentința apelată prin prisma motivului invocat, cât și din oficiu, conform dispozițiile art.371 alin.2 și art. 378 Cod de procedură penală,Curtea va reține că aceasta este legală și temeinică având în vedere următoarele motive:
În mod corect a stabilit instanța de fond, pe baza probelor administrate în cauză, existența faptelor reținute în sarcina sa, modalitatea și circumstanțele în care au fost comise, vinovăția inculpatului pedeapsa aplicată acestuia fiind individualizată conform criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal.
Astfel, deși inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor din probele administrate în cauză rezultă că în data de 9/10.10.2003 inculpatul a suprimat viața victimei în scopul de aot âlhări. Împrejurările în care inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată - omor deosebit de grav, tâlhărie săvârșită într-o locuință și violare de domiciliu - au fost dovedite cu declarațiile martorilor, și B, declarații care au fost avute în vedere și de prima instanță.
Martora a confirmat prezența inculpatului în apropierea locului săvârșirii faptelor în noaptea de 9/10.10.2003, iar martora a fost cea care a dus la poliție hainele abandonate de inculpatul într-un tomberon situat pe terasa din fața magazinului pe care-l deține în localitatea - o pereche de i tip salopetă, cu pieptar și bretele, în buzunarul cărora s-a găsit un proces verbal de contravenție încheiat la 10.10.2003 pe numele inculpatului.
Din declarația martorului Gar ezultat că în data de 9.10.2003, la văzut pe inculpatul în apropierea din O, fiind îmbrăcat într-o salopetă cu bretele, precizând totodată că, inculpatul purta salopeta respectivă și a doua zi dimineața în data de 10.10.2003, în jurul orelor 7-7,30, martorul personal constatând acest lucru, întrucât s-a deplasat la locuința acestuia din.
Susținerea inculpatului făcută în fața instanței de apel, potrivit căreia nu era prima dată când și-a abandonat hainele de lucru, întrucât erau ude și murdare nu poate fi primită în condițiile în care acesta presta munci ocazionale, deci nu avea posibilitățile financiare necesare cumpărării unor haine de lucru ori de câte ori acestea s-ar fi murdărit, iar la dosarul cauzei nu există alte probe din care să rezulte că inculpatul a mai procedat în acest mod și în alte ocazii.
Vinovăția inculpatului rezultă și din declarația martorului cu identitate protejată B din care rezultă că inculpatul, care se afla împreună cu el în Arestul T i-a mărturisit acestuia omorul comis asupra victimei. Din declarația acestui martor rezultă că inculpatul i-a povestit că în noaptea respectivă s-a dus la locuința victimei ca să ceară un bidon de vin, însă, întrucât în cursul aceleași zile mai cumpărase băuturi alcoolice de a aceasta pe care nu le-a achitat, victima l-a apostrofat, iar inculpatul s-a enervat, moment în care a comis omorul.
Tot de la inculpat martorul a aflat că inculpatul a sustras din locuința victimei diferite alimente, după care a plecat, ulterior în cursul aceleași nopți revenind la locuința victimei de unde a mai luat alte produse alimentare și o damigeană de vin, iar când a plecat a fost văzut de " țigancă bătrână" pe stradă.
Declarația acestui martor se coroborează cu declarația martorei, care l-a văzut pe inculpat în data de 10.10.2003, în jurul orelor o5 dimineața pe strada unde se afla casa victimei, inculpatul fiind îmbrăcat cu o salopetă cu pieptar și bretele.
Declarația martorului cu identitate protejată B se coroborează și cu declarația martorului G din care rezultă că în dimineața zilei de 10.10.2003 inculpatul a avut asupra sa un flacon de 2l cu vin a cărui proveniență martorul G nu și-a putut-o explica, întrucât în prezența sa nu a cumpărat de la nimeni nimic.
La dosarul cauzei există raportul de constatare tehnico științifică nr. -/3 din 21.11.2003, din care rezultă că urmele de materie de culoare roșcată recoltate de pe salopeta aparținând numitului prezintă aceleași caracteristici fizico-chimnice cu cele recoltate de pe poarta dintre cele două curți ale victimei.
Așa cum corect a reținut și prima instanță, toate probele aflate la dosarul cauzei, deși au un caracter indirect, probează cu certitudine că autorul faptelor penale judecată este inculpatul, neexistând vreo explicație plauzibilă care să justifice în alt mod prezența acestuia la locul comiterii faptei în noaptea de 9/10.10.2003, prezența pe hainele sale a unor urme de vopsea, identice cu vopseaua proaspăt aplicată pe gardul locuinței victimei, abandonarea de către inculpat a acestor haine și totodată, distrugere pantofilor purtați în noaptea comiterii faptelor.
Dovada că inculpatul a fost nesincer pe toată durata procesului penal o reprezintă și contradicțiile flagrante existente între susținerile făcute de inculpat cu ocazia audierii sale de către instanța de apel în data de 1 aprilie 2008 și susținerile inserate în actul olograf depus de inculpat tot în data de 1 aprilie 2008 intitulat "declarație".
Astfel, în timp ce în declarația dată în fața instanței acesta a susținut că nu este adevărat că ar fi scris în penitenciar vreun bilet pentru a fi trimis fratelui său la fila 5 a actului olograf depus la data de 1 aprilie 2008, acesta arată că recunoaște că a scris fratelui său un bilet din penitenciar, însă biletul respectiv nu se referea la săvârșirea vreunei infracțiuni.
De asemenea, deși, în fața instanței inculpatul a arătat că nu știe dacă s-a efectuat vreo expertiză grafologică în cauză, întrucât nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, din procesul verbal încheiat în 30 martie 2006 seria B nr.- ( fila 184 dosar de urmărire penală), rezultă că în prezența apărătorului desemnat din oficiu - avocat, inculpatului i s-a pus la dispoziție dosarul de urmărire penală, acesta luând la cunoștință despre întreg conținutul acestuia.
Față de starea de fapt mai sus expusă, Curtea va respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 3/P din 7 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va menține în întregime, iar în baza art. 192 alin.2 Cod de procedură penală îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu, în substituirea avocatului, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală.
RESPINGEca nefondatapelul penal declarat de inculpatul apelant,născut la 12.12.1978, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr.3/ din 7 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, în substituirea av., va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Cu drept derecurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu inculpatul și părțile vătămate lipsă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
Red. decizie jud. / 20.04.2008
Jud. fond
Tehnored. AS/20.04.2008
3 ex.
1 com cu inc./20.04.2008
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Pătrăuș Mihaela
