Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 32/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 32

Ședința publică de la 12 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ciubotariu

JUDECĂTOR 2: Dan Anton

Grefier: - -

La ordine fiind pronunțarea apelului penal, având ca obiect " omor" promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul apelant și intimat, fiul lui și, născut la data de 11 martie 1980, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță I, contra sentinței penale nr.389 din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.

La apelul nominal, lipsă părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile asupra fondului cauzei penale de față au avut loc în ședința publică din data de 5 martie 2009 ( cu participarea atunci, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a doamnei procuror ), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12 martie 2009.

Ulterior pronunțării,

Curtea,

Asupra apelurilor penale de față:

Prin sentința penală nr.389 din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- s-au hotărât următoarele:

Respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul, prin avocat ales privind schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu.

Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 11.03.1980 în I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, CNP: -, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută de art.20 Cod penal și art.174-176 lit. b Cod penal la pedeapsa închisorii de 8 ani și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, e Cod penal, pe o durată de 4 ani conform art.65 și art.53 alin.2 Cod penal.

Aplică inculpatului dispozițiile art.64 lit. a, b Cod penal în condițiile art.71 alin.1, 2 Cod penal.

În baza art.350 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului deținerea preventivă începând cu 17.01.2008 până la zi.

În baza art.14 și art.346 Cod procedură penală raportat la art.998 Cod Civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliat în sat, comuna, județul I și, în consecință, obligă pe inculpat să plătească acestuia, cu titlu de daune materiale suma de 1500 RON.

Respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă -, domiciliat în sat, comuna, județul

În baza art.313 din Legea nr.95/2006, admite acțiunile civile formulate de Serviciul de Ambulanță al județului I, Spitalul Clinic "Sf. " I și Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. " I, în calitate de părți civile, și, în consecință, obligă pe inculpat să plătească acestora următoarele sume:

- suma de 412 lei (RON) părții civile Serviciul de Ambulanță al județului I, reprezentând cheltuieli de transport efectuate de aceasta pentru deplasarea victimelor și din localitatea la unitățile sanitare din I, care le-au acordat asistența medicală (câte 206 lei pentru fiecare);

- suma de 9685,16 RON la care se adaugă dobânda de referință a, până la achitarea prejudiciului, conform art.3 alin.3 din nr.OG9/2000 (cu modificările și completările ulterioare) părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. " I, cu titlu de daune, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru asistența medicală acordată victimei --;

- suma de 264,42 RON, părții civile Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. " I, cu titlu de daune, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru asistența medicală acordată victimei.

În baza art.118 lit. b Cod penal confiscă de la inculpat un topor cu din lemn, cu lungime de 90 cm. un târnăcop cu din lemn, cu lungimea de 110 cm. bunuri ce au fost folosite la săvârșirea infracțiunii, aflate în prezent la.

În baza art.191 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 700 RON.

În pronunțarea acestei sentințe instanța a reținut următoarele:

Inculpatul locuiește împreună cu familia sa în satul, comuna, județul I și își asigură mijloacele materiale de trai prin cumpărarea de material lemnos de la Ocolul Silvic și revânzarea acestuia celor interesați, folosind în acest scop căruța cu doi cai pe care o are în proprietatea sa.

În ziua de 15.01 în jurul orelor 7,00 inculpatul însoțit de martorul minor, văr cu soția acestuia, s-a deplasat cu căruța în pădurea, județul I, pentru a încărca material lemnos pe care apoi să-l vândă.

De aici, au mers în localitatea, județul I, unde au vândut material lemnos, apoi au mers din nou în localitatea la fierăria numitului pentru a i se potcovi un și a-și ascuți toporul de pădure.

La scurt timp, în curtea fierăriei au venit și părțile vătămate și --, precum și martorul și.

Cu acest prilej, partea vătămată i-a restituit inculpatului suma de 10 lei pe care o împrumutase la începutul anului, părăsind apoi curtea fierăriei împreună cu fratele său și cu cumnatul său, --.

În jurul orelor 17.oo au mers la barul magazin ce aparține SC Com SRL din, administrat de martorul, unde se aflau și martorii, - barman - precum și - gestionar, așezându-se la o masă pentru a servi cafea și vin. În jurul orelor 18,00 intrat în bar și inculpatul ce își lăsase căruța în fața terasei barului, în seama nepotului său .

Deși se afla sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a mai comandat niște vin și vodcă, așezându-se la aceeași masă la care se aflau părțile vătămate, purtând discuții cu acestea. La un moment dat, inculpatul, pe fondul consumului de alcool și fără să fi fost provocat de vreunul dintre cei prezenți la acea masă, a început să le facă reproșuri acestora, spunându-le că "sunt șmecheri de ".

Pentru că partea vătămată i-a dat replica în sensul "bine că ai venit tu, din, să legea în ", inculpatul amenințat-o că va aduce toporul din căruță și o va tăia.

Spre materializa amenințarea făcută în sensul arătat, inculpatul mers la căruță, luat toporul de pădure și revenit în bar, ridicându- deasupra capului cu intenția de lovi pe partea vătămată. Acesta nu l- văzut pe inculpat revenind în bar, stând pe scaun cu spatele spre ușă, dar, fiind avertizat de cineva din bar, s- ridicat imediat în picioare și, pentru lovitura, luat un scaun pe care l- ridicat în fața capului său.

Lovitura aplicată cu tăișul toporului spre creștetul victimei nimerit mai întâi în spătarul scaunului care amortizat forța loviturii, dar tăișul l-a lovit pe în zona superioară craniului.

Datorită impactului, victima scăpat scaunul și căzut pe pardoseala barului, iar toporul folosit de inculpat fost ridicat de jos de către martorul și predat barmaniței.

În timpul conflictului, fratele victimei, care adormise cu capul pe o masă, s- trezit și strigând la inculpat fost lovit de acesta din urmă cu pumnul în zona orbitală, ceea ce determinat căderea sa între mese, lovindu-se cu capul pe pardoseala acoperită cu gresie, rămânând în stare de inconștiență câteva minute.

Pentru că martora refuzat să- restituie toporul, inculpatul mers imediat la căruță de unde luat un târnăcop de pădure. Revenind spre bar și întâlnind- pe partea vătămată - care alunecase și căzuse pe terasa barului, inculpatul i- aplicat o lovitură în abdomen, sub stern, apoi o altă lovitură, sub brațul stâng, în zona intercostală lateral stânga.

În ce privește pe partea vătămată, raportul de constatare medico-legală emis de sub nr. 431/4.03.2008, pe baza examinării documentației medicale, concluzionat că aceasta prezintă fractură liniară frontală, plagă contuză fronto-parietală, leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corp contondent și care necesită pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale.

De asemenea s- concluzionat că leziunile, prin ele însele și la data producerii lor nu au fost de natură să pună în primejdie viața victimei.

Raportul de constatare medico-legală emis de sub nr. 4232/4.03.2008 a concluzionat, pe baza examinării documentației medicale, că victima - prezentat un politraumatism cu plagă penetrantă toracică cu hemotorax stâng, fractură coasta VII- și plagă punctiformă diafragmatică, plagă penetrantă abdominală cu contuzie enteromezenterică, decapsulare splenică, hemoperitoneu și eviscerația intestinului subțire - leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-despicător (posibil târnăcop) și care necesită 30-40 zile îngrijiri medicale.

S-a concluzionat și că leziunile, prin ele însele și la data producerii lor au fost de natură să pună în primejdie viața victimei.

Audiat în ambele etape procesuale, inculpatul recunoscut săvârșirea faptelor imputate în circumstanțele de mod, loc și timp descrise mai sus, declarațiile sale fiind confirmate de celelalte probe ale dosarului.

Situația de fapt reținută mai sus rezultă din: declarațiile părților vătămate/civile, --, declarațiile martorilor, -, -, - probe care, coroborate cu concluziile rapoartelor de constatare medico-legală, cu datele consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele fotografice, procesele-verbale de ridicare toporului și târnăcopului de la locuința inculpatului, declarațiile acestuia date pe parcursul procesului penal demonstrează pe deplin vinovăția acestuia.

Expertiza psihiatrică medico-legală efectuată în cursul urmăririi penale concluzionează că inculpatul prezintă diagnosticul de "Tulburare de personalitate de tip instabil - exploziv agravată onirofil" precum și că faptele pentru care este cercetat au fost săvârșite cu discernământ.

În considerarea elementelor de fapt reținute din probatoriul cauzei, instanța constată că, în drept, activitatea infracțională desfășurată de inculpatul - constând în aceea că la data de 15.01.2008, aflându-se într-un bar-magazin din localitatea, județul încercat să ucidă pe partea vătămată, aplicându- o lovitură cu tăișul unui topor, în creștetul capului, apoi în aceeași împrejurare lovit în mod repetat pe partea vătămată -, cu un târnăcop, în abdomen și cutia toracică, provocându- leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-40 zile îngrijiri medicale și care, prin ele însele și la data producerii lor au fost de natură pune în primejdie viața acestuia - constituie tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 20 raportat la art. 174 - 176 lit. Cod penal.

Cererea formulată de inculpat, prin avocatul ales, în sensul de a se dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor în rechizitoriu, din tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 176 lit. Cod penal, în două infracțiuni aflate în concurs real prevăzute de art. 33 lit. a, respectiv în "vătămare corporală" prevăzută de art. 181 Cod penal comisă împotriva părții vătămate și "tentativă la infracțiunea de omor calificat" prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal, comisă față de partea vătămată - - întemeiată pe susținerea că vătămarea celor două victime nu s- realizat prin aceeași acțiune infracțională, ci la un interval de timp, cu obiecte diferite, în împrejurări diferite, și doar una dintre victime suferit leziuni ce au fost de natură să pună viața în primejdie - nu poate fi primită și urmează fi respinsă.

Elementul subiectiv care condiționează existența infracțiunii de omor, intenția de ucide, se deduce, în general, din materialitatea faptei, din datele externe ale acesteia, cum sunt împrejurările și modul în care fost săvârșită fapta, mijloacele de executare, regiunea corporală vizată, intensitatea loviturilor aplicate, fiind lipsite de semnificație numărul zilelor de îngrijiri medicale și împrejurarea că leziunile nu au pus în primejdie viața victimei.

În speță, probatoriul cauzei demonstrează, fără dubiu, că inculpatul agresat pe partea vătămată cu un topor de pădure - instrument de ucide -, că lovitura fost aplicată cu tăișul acestuia, vizând zonă vitală, capul victimei, și că doar datorită avertizării victimei de către cei prezenți și intervenției acesteia de parțial lovitura de topor, cu spătarul unui scaun, au împiedicat producerea rezultatului urmărit de agresor, respectiv moartea victimei.

Toate aceste elemente constituie temeiuri suficiente ce conduc indubitabil la concluzia că inculpatul acționat asupra victimei cu intenția de ucide - și nu doar de a- vătăma integritatea corporală, cum pretinde acesta - neavând relevanță, deci, numărul de zile de îngrijiri medicale pentru refacerea sănătății ori împrejurarea că leziunile produse în contextul descris, prin ele însele și la data producerii lor, nu au fost de natură să pună în primejdie viața victimei.

Din analiza art. 176 lit. Cod penal se impune concluzia că omorul săvârșit asupra două sau mai multe persoane constituie unitate infracțională legală, indiferent dacă faptele au fost săvârșite printr-o acțiune unică sau prin acțiuni diferite comise cu aceeași ocazie și dacă rezoluția fost unică ori, sub aspect subiectiv, făptuitorul acționat pe baza unor rezoluții distincție.

În speță, din probatoriul administrat rezultă că agresiunea împotriva părților vătămate s-a produs prin acțiuni diferite, cu mijloace diferite, dar cu aceeași ocazie și în aceleași împrejurări, și anume în seara zilei de 15.01.2008, în interiorul și pe terasa barului magazin menționat, astfel că fapta inculpatului constituie o singură tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 - 176 lit. Cod penal și pentru care urmează fi condamnat.

La stabilirea tratamentului sancționator instanța va avea în vedere criteriile prescrise de art. 72 Cod penal, respectiv: gravitatea deosebită faptei, periculozitatea socială a inculpatului ilustrată de împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia, de antecedența penală acestuia - suferind anterior alte condamnări, tot pentru comiterea unor infracțiuni de violență, dar pentru care s- împlinit termenul de reabilitare -, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator.

În raport de aceste criterii se va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoare al cărei cuantum va fi stabilit la jumătatea minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății, ce urmează fi executată în regim privativ de libertate. Alături de pedeapsa principală se va aplica inculpatului și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, Cod penal în condițiile și pe durata prevăzute de art. 65, art. 66 și art. 53 alin.2 Cod penal.

De asemenea, se va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 64 lit. a, și Cod penal în condițiile stabilite de art. 71 alin.1, 2 Cod penal.

Urmare sancțiunilor aplicate, va fi menținută măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului, conform art. 350 Cod procedură penală, iar în baza art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată de 8 ani închisoare durata deținerii preventive, începând cu 17.01.2008 până la zi.

În latura civilă cauzei, instanța constată următoarele:

În prima etapă procesuală, ambele părți vătămate, fiind audiate, au declarat că se constituie părți civile în cauză, urmând să-și precizeze pretențiile materiale și morale în faza judecății.

În cursul cercetării judecătorești, ambele părți civile s-au prezentat la judecată, solicitând amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător, cerere ce fost admisă. Ulterior, s- prezentat la judecata cauzei doar partea civilă care, precizându-și acțiunea civilă (fila 45) solicitat dezdăunarea sa de către inculpat cu suma de 1500 lei reprezentând cheltuielile efectuate pentru diferite examene medicale, inculpatul achiesând la achitarea acestei sume cu titlu de daune (fila 46).

În raport de toate aceste aspecte, instanța, în baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă, în sensul că va obliga pe inculpat la dezdăunarea acesteia cu suma de 1500 lei.

Cum partea civilă - nu precizat nici în faza judecății existența și întinderea prejudiciului material și nepatrimonial suferit ca urmare infracțiunii săvârșite de inculpat în contextul expus, față de aspectul că soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal este guvernată de principiul disponibilității constând în aceea că în lipsa unei cereri exprese părții de fi dezdăunată instanța nu poate dispune, din oficiu, cu excepția cazurilor limitativ prevăzute de lege, asupra daunelor la care este îndreptățită aceasta, va fi respinsă cererea de despăgubiri acesteia.

În cauză s- constituit parte civilă și Serviciul Județean de Ambulanță cu sumele ce reprezintă cheltuieli efectuate pentru deplasarea celor două victime din localitatea, județul la unitățile sanitare unde au fost internate ulterior agresiunii.

De asemenea, s-au constituit părți civile Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. " și Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. " I, solicitând dezdăunarea lor cu sumele ce reprezintă cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată celor două victime în perioada 15 - 22.01.2008 și respectiv 15 - 18.01.2008.

Găsind întemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile menționate, instanța, văzând dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006, va dispune obligarea inculpatului la dezdăunarea acestora cu sumele ce reprezintă cheltuielile efectuate pentru asistența și îngrijirea medicală celor două victime în perioadele de spitalizare menționate anterior, precum și la plata cheltuielilor efectuate pentru transportul acestora la spital de către Serviciul Județean de Ambulanță

Cum partea civilă Spitalul de Urgență "Sf. " solicitat pe lângă sumele acordate cu titlu de daune materiale și dobânzile aferente, conform art. 3 alin.3 din OG nr. 9/2000 (cu modificările și completările ulterioare), se va dispune obligarea inculpatului și la plata acestei sume.

Potrivit art. 118 lit. Cod procedură penală se vor confisca bunurile folosite de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii (un topor și un târnăcop) depuse în prezent la.

Sentința astfel pronunțată a fost apelată deprocurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iașiși inculpatul.

Procurorul a susținut că hotărârea este criticabilă sub aspectul netemeiniciei cuantumului pedepsei principale.

Se susține că în cauză se regăsesc elementele unei periculozități sociale majore a persoanei inculpatului, ce reclamă o pedeapsă mai severă întrucât acesta a agresat două persoane fără un context justificativ al vreunei provocări.

Prin lovirea cu tăișul toporului în capul părții vătămate cu intenția expresă de a curma viața acestuia și lovirea repetată cu vârful târnăcopului în abdomen și stânga cutiei toracice a părții vătămate ce a produs leziuni în zone vitale ale corpului, faptele prezintă un pericol social deosebit.

Pentru infracțiunea pentru care este judecat inculpatul necesită o pedeapsă mai mare decât cea aplicată, forma de tentativă fiind dată de împrejurări ce nu au ținut de inculpat, dar mentalitatea acestuia și formele sale de exteriorizare justifică o excludere socială de mai lungă durată.

Prin apărător inculpatul a formulat următoarele critici:

1) Greșita încadrare juridică dată faptelor în infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav prevăzută de art.176 lit. "b" Cod penal, în sensul că latura obiectivă presupune ca moartea a două sau mai multe persoane să fie rezultatul unei singure acțiuni.

Materialul probator administrat în cauză arată fără dubiu că cele două victime au fost vătămate de inculpat în mod separat, la un interval de aproximativ 30 min. cu obiecte diferite și împrejurări distincte.

Față de concluziile expertizei medico-legale privind pe partea vătămată în sensul că leziunile prin ele însele și la data producerii lor nu au fost de natură să pună în primejdie viața acestuia încadrarea juridică este cea prevăzută de art.181 Cod penal.

Mai arată inculpatul că faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală (art.181 Cod penal) în ce o privește pe partea vătămată și tentativă la omor (art.20 raportat la art.174 Cod penal) privind pe --, cu aplicarea dispozițiilor art.33 lit. "a" Cod penal.

2) La reindividualizarea judiciară a pedepsei - prin schimbarea de încadrare juridică - s-a solicitat și aplicarea dispozițiilor art.73 lit. "b" Cod penal întrucât inculpatul a reacționat la provocarea părților vătămate iar aplicarea unei pedepse excesive nu este de natură să corecteze disfuncțiile psihice ale inculpatului.

Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, instanța va reține următoarele:

1)În ce privește apelul declarat de inculpatul

prevăzută de art.176 lit. "b" Cod penal se aplică în situația în care se produce efectiv moartea a cel puțin două persoane, caz în care ne aflăm în prezența omorului deosebit de grav în formă consumată, sau dacă activitatea de ucidere îndreptată împotriva a două sau mai multe persoane rămâne fără rezultatul prevăzut de lege, în sensul că nu se produce moartea niciuneia dintre aceste persoane, caz în care ne aflăm în prezența tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav.

Pentru aplicarea acestei agravante inculpatul trebuie să aibă reprezentarea consecințelor constând în suprimarea vieții a două sau mai multe persoane, să urmărească sau să accepte un asemenea rezultat în împrejurările în care se acționează.

Numai în situația în care se ajunge la concluzia că inculpatul a acționat astfel încât rezultatul, constând în uciderea a două sau mai multor persoane a fost prevăzut și urmărit sau cel puțin a acceptat, iar rezultatul respectiv s-a și produs, ori din motive independente de inculpat, a rămas în faza de tentativă se reține intenția pentru omor deosebit de grav conform art.176 lit. "b" Cod penal.

Nu este necesar ca inculpatul să aibă de la început intenția de a ucide, două sau mai multe persoane, ci este suficient ca intenția respectivă să survină ulterior și să se releve în modul de săvârșire ulterioară a faptelor.

În cauză, din probele dosarului rezultă că în data de 15 ianuarie 2008, în jurul orelor 1800inculpatul a mers la barul ce aparține " Com" SRL din, care pe fondul consumului de alcool le-a reproșat persoanelor prezente precum și părții vătămate spunându-le că sunt "șmecheri de ".

Partea vătămată nu l-a insultat și nici nu l-a agresat și i-a dat replica: " că ai venit tu din să legea în ".

Martorii oculari au atestat că această replică nici măcar nu avusese un ton amenințător sau agresiv.

Inculpatul a amenințat victima că îl taie cu toporul, iar aceasta a replicat cu indiferență "adu-l", fără să realizeze că amenințarea putea să fie pusă în practică.

În acest context inculpatul s-a ridicat de la masă fără a face alte comentarii, a mers și a luat toporul din căruță, a revenit în bar și s-a îndreptat către victimă.

Faptul că unul dintre clienții barului a strigat la partea vătămată, aceasta a ridicat instinctiv un scaun deasupra capului atenuând lovitura directă asupra capului.

Față de modalitatea derulării faptei, rezultă că inculpatul a trecut la o violență extremă cu intenția neechivocă de a ucide o persoană care se afla liniștită la masă și care doar i-a replicat moderat.

Mai mult, după această lovitură, deoarece inculpatul scăpase toporul pe jos, a mers la o altă masă unde se afla martorul care stătea pe scaun și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față doar pentru că acest martor a strigat la el când lovise cu toporul.

Din raportul de constatare medico-legală nr.4231/4.03.2008 rezultă că partea vătămată a prezentat o "fractură liniară frontală, plagă contuză fronto-parietală " care a necesitat pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, cu mențiunea că leziunile, prin ele însele și la data producerii lor nu au fost de natură să-i pună în primejdie viața.

Conform referatului întocmit de Spitalul de Neurochirurgie I, din reexaminarea craniului părții vătămate a rezultat că "în context clinic adecvat există posibilitatea unui fin traiect liniar de fractură situat frontal stg. de la sutura coronară cu direcție caudală spre rebordul orbital".

Probele administrate în cauză confirmă faptul că folosind un topor de pădure (instrument de a ucide, având capătul metalic și de lemn mai mari decât topoarele obișnuite), vizând creștetul victimei și manifestând o determinare evidentă în lovirea victimei (punând imediat în aplicare fizică amenințarea verbală anterioară) inculpatul a urmărit curmarea vieții victimei.

Împrejurarea constatată medical că victima a suferit leziuni care necesită un anumit număr de zile pentru îngrijiri medicale sau loviturile aplicate nu au fost de natură să-i pună viața în primejdie nu este convingătoare pentru încadrarea faptei în vătămare corporală - art.181 Cod penal, ci în tentativă de omor.

Reluând, se constată că inculpatul a acționat în așa mod încât a provocat leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei folosind un instrument specific uciderii, iar moartea victimei nu s-a produs din motive independente de voința acestuia.

Prin urmare solicitarea inculpatului de a se dispune schimbarea încadrării juridice raportat faptei comise asupra victimei nu este întemeiată.

Nefondată este și critica vizând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tentativă de omor asupra victimei --.

Inculpatul a aplicat lovitura cu toporul spre creștetul părții vătămate și la scurt timp în aceleași împrejurări a lovit în mod repetat cu vârful târnăcopului de pădure în abdomen și stânga cutiei toracice pe partea vătămată -- producându-i leziuni în zone vitale ale corpului, astfel că răspunderea se formulează în baza agravantei de omor asupra a două persoane, nefiind necesar ca ambele acte de ucidere să fie rezultatul unei rezoluții unice anticipate, ci numai ca inculpatul să dea dovadă, în cadrul împrejurării în care acționează, de intenția de a ucide respectivele persoane.

Solicitarea inculpatului de a reține circumstanța atenuantă prevăzută de art.73 lit. "b" Cod penal nu are corespondent în probele dosarului, neexistând dovezi care să concluzioneze că acesta ar fi acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanelor vătămate.

De observat este faptul că după acele lovituri aplicate victimelor inculpatul a revenit în bar și a cerut să i se restituie toporul, care fusese ascuns de personalul localului după tejghea.

După ce l-a primit inculpatul a mers la căruță și s-a îndreptat către o fierărie pentru o reparație la atelaj.

Acest comportament vădește că inculpatul nu era sub nicio tulburare sau indignare pricinuită de vreo atitudine provocatoare a părților vătămate.

2)În ce privește apelul declarat de procuror

Critica vizând greșita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului este întemeiată.

În modalitatea concretă de comitere constând în agresarea victimelor cu intenția vădită de a le suprima viața - fiind lovit cu tăișul unui topor de mari dimensiuni în zona capului iar -- - ce căzuse în încercarea de a fugi de la locul conflictului - a fost lovit repetat în abdomen și cutia toracică cu un târnăcop de pădure, conferă faptelor un grad ridicat de pericol social.

Acest comportament al inculpatului coroborat și cu aprecierile din raportul psihiatric de expertiză - gândire coerentă, flux ideator în limite normale, ușor ofensabil, impulsivitate destructivă, comiterea faptei cu discernământ cât și istoricul penal - existența a două condamnări anterioare pentru fapte ce vizează integritatea corporală și sănătatea impun reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul majorării la 10 ani închisoare.

Examinând și din oficiu conținutul hotărârii pronunțate se constată că în mod netemeinic instanța fondului a hotărât aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art.64 lit. "e" Cod penal și a pedepsei accesorii prevăzută de art.64 lit. "d" Cod penal (aceasta din urmă regăsindu-se numai în minuta ca rezultat al deliberării iar din eroare nu a fost înscrisă și în dispozitivul sentinței).

Astfel, pedepsele complementare sunt menite să completeze represiunea instituită prin pedeapsa principală iar pedepsele accesorii sunt pedepse alăturate, secundare accesorii ale pedepselor principale.

Instanța a reținut, fără a motiva, că inculpatul este nedemn de a exercita dreptul de a fi tutore sau curator (art.64 lit. "e" Cod penal) nefiind dovedit faptul că acesta nu prezintă garanții morale să exercite drepturile prevăzute în Codul familiei pentru tutore (art.113-115) sau curator (art.152-157).

În același context nu se justifică nici aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părintești (art.64 lit. "d" Cod penal) întrucât - în prezent - inculpatul nu are calitatea de părinte iar faptele deduse judecății nu fac parte din categoria acelor infracțiuni (exemplificativ art.306 Cod penal, art.203 Cod penal, art.329 Cod penal) care să-l facă nedemn să exercite aceste drepturi.

Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art.379 alin.2 lit. "a" Cod procedură penală, se vor admite apelurile declarate de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și al inculpatului sub aspectul cuantumului de pedeapsă stabilit și al înlăturării în parte a pedepselor complementare și accesorii, și rejudecând în aceste limite se va proceda conform dispozitivului.

În baza art.381 Cod procedură penală se va deduce la zi durata arestului preventiv.

Cum temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, în baza dispozițiilor art.300 ind.2 cu referire la art.160 ind. "b" alin.3 Cod procedură penală, se va menține măsura preventivă a arestării dispusă asupra inculpatului.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite apelurile declarate de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și al inculpatului împotriva sentinței penale nr.389/30 iunie 2008 Tribunalului Iași pe care o desființează în parte în latură penală și rejudecând:

1) Majorează de la 8 ani la10 (zece) ani închisoarepedeapsă aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.20 raportat la art.174, 176 lit. "b" Cod penal.

2) Înlătură din sentință dispoziția privind aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art.64 lit. "e" Cod penal și din minută dispoziția privind aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art.64 lit. "d" Cod penal.

3) Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.

4) Menține starea de arest a inculpatului și deduce la zi durata arestului preventiv de la 30 iunie 2008.

Cheltuielile judiciare în sumă de câte 100 lei în apelul procurorului și al inculpatului rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

-

16.III.2009.-

2 ex.-

Operator de date cu caracter personal - Cod 3067

CURTEA DE APEL IAȘI

DOSAR NR-

Emisă la data de 23 martie 2009

Către

PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ

Vă comunicăm alăturat copie de pe hotărârea deciziei penale nr.32 din 12 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul cu numărul de mai sus, spre a-i fi înmânată de luare la cunoștință inculpatului, fiul lui și, născut la data de 11 martie 1980, în prezent deținut în unitatea dvs.

Președinte, Grefier,

Președinte:Ciubotariu
Judecători:Ciubotariu, Dan Anton

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 32/2009. Curtea de Apel Iasi