Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 39/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.39/A/2009
Ședința publică din 07 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,împotriva sentinței penale nr.352/P din 30 noiembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul intimat, domiciliat în de C, sat nr.10, județul B, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, faptă prevăzută și pedepsită de art.174-176 lit.a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul intimat, asistat de apărătorul ales al acestuia av., în baza împuternicirii avocațiale nr.75/2008 din 25.11.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, părțile civile intimate, și martora.
Ministerul public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța procedează la audierea martorei, declarația acesteia fiind consemnată în procesul verbal atașat separat la dosarul cauzei.
Nefiind excepții sau cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul parchetului arată instanței că susține apelul penal formulat de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR și solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică și condamnarea inculpatului la o pedeapsă just individualizată. Învederează instanței că inculpatul este trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, constând în aceea că în data de 02 august 20069, în jurul orelor 22,00 omorât-o prin decapitare pe victima. Arată că s-a desfășurat o amplă probațiune în cauză și din toate probele administrate rezultă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii reținută în sarcina lui. Între inculpat și victimă au existat relații apropiate, aceștia se ajutau în gospodărie, iar înainte de decesul victimei a avut loc o ceartă între aceștia, un conflict care s-a născut din cauza victimei și copiilor acesteia care nu-i mai dădeau voie în locuință. De asemenea, arată că, s-a probat atât faptul că inculpatul s-a aflat în apropierea casei înainte de decesul victimei întrucât câinele s-a deplasat de la victimă la casa acestuia, cât și faptul că inculpatul a avut răgazul să comită fapta, întrucât în cursul serii respective a plecat din casa familiei cu care vizionase programe la televizor pentru a-și închise găinile. Totodată, învederează instanței că astfel cum se poate vedea și din literatura de specialitate, urmele olfactive nu rezistă mult în timp, iar dacă inculpatul susține că a vizitat victima în urmă cu 3 săptămâni, rezultă că acesta s-a aflat în apropierea victimei la data omorului.
Părțile civile intimate și solicită instanței condamnarea inculpatului și obligarea acestuia la plata daunelor morale în cuantum de 70.000 RON.
Apărătorul ales al inculpatului intimat solicită instanței respingerea apelului declarat de către parchet ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond. Consideră că nu există probe directe care să confirme vinovăția inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina lui și a avut o atitudine constantă de nerecunoaștere a acestei infracțiuni. Arată că inculpatul și victima erau în relații bune, inculpatul o ajuta la muncile agricole din gospodărie, apoi s-a produs între ei o ceartă, inculpatul având probleme cu vânzarea unui. În seara decesului victimei, inculpatul a lipsit doar 10 minute pentru a-și închide găinile și nu se poate susține că a mers la locuința victimei întrucât la revenire nu s-a văzut nimic pe îmbrăcămintea acestuia, iar când s-au făcut cercetări s-a întocmit un proces verbal de constatare și inculpatul a fost controlat. Solicită a se avea în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză. Totodată arată că sângele găsit pe haina și cizma inculpatului nu provine de la victimă, mai mult nu sunt de natură umană. Referitor la urmele găsite de câine, arată că acesta nu a mers până la locuința inculpatului, iar această probă nu subzistă, sunt mulți martori în cauză care au declarat că relațiile dintre inculpat și victimă erau de ajutorare și normale, iar conduita inculpatului față de oamenii din sat nu justifică fapta pentru care se cere condamnarea acestuia.
Inculpatul intimat solicită instanței respingerea apelului declarat de inculpat, arătând că nu a săvârșit această faptă, iar câinele a mers pe la toți vecinii de lângă casa victimei.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.352/P din 30 noiembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în baza art.11 pct. 2 lit."a" raportat la art. 10 al.1 lit."c" Cod procedură penală a fost achitat inculpatul, născut la 06.03.1947 în de C, jud. B, fiul lui și, CNP -, cetățenie română, fără antecedente penale,. în loc. nr.10, com. de C, jud. B, de sub săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prin cruzimi, prev. și ped. de art. 174-176 lit."a" Cod penal.
A constatat că inculpatul a fost reținut prin ordonanța Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR din 3 august 2006 și arestat preventiv în perioada 4 august 2006- 26 iunie 2007.
În baza art. 346 al.3 Cod procedură penală, a respins despăgubirile civile solicitate de părțile civile.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu avocat, în sumă de 40 lei conform delegației nr.5405/27.09.2006 s-a virat în contul Baroului din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut că la data de 03 august 2006 Postul de Poliție de Caf ost sesizat telefonic de către numitul (61 dos. urm. pen.) cu privire la faptul că victima a fost găsită moartă în grădina locuinței sale din satul nr.59, comuna de C, prezentând semnele unei morți violente prin decapitare, ce s-a putut produce prin acțiunea extrem de violentă și puternică a unui corp tăietor posibil o coasă sau o seceră bine ascuțită și bine utilizată, corp ce nu s-a găsit până în prezent (existând însă un raport direct de cauzalitate între leziune și deces).
În acest sens a fost încheiat procesul-verbal de cercetare la fața locului în prezența martorilor asistenți: și (6-7 dosar urm. pen.).
Din raportul de constatare medico-legală (42-44) efectuat în cauză a rezultat că: moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului hipovolemic survenit în contextul unei hemoragii externe masive, consecință a unei plăgi tăiate cu depensarea extremității cefalice la nivelul corpului vertebral VI-VII și secționarea pachetelor vasculo-nervoase adiacente regiunii. Leziunea de violență, constatată s-a putut produce prin acțiunea extrem de violentă și puternică a unui corp tăietor, având în vedere că plaga are caracterul unei plăgi tăiate dintr-o singură mișcare. Corpul tăietor respectiv poate fi o coasă sau o seceră bine ascuțite, extrem de bine utilizate.
s-a aflat în momentul acțiunii în spatele victimei care se afla mai mult decât probabil în poziție de genoflexiune fiind preocupată de recoltarea produselor agricole. a aplicat lovitura cu corpul tăietor de la dreapta spre stânga.
În afara plăgii de depensare a extremității cefalice, la autopsie s-au observat sfacelări ale țesuturilor moi și osoase adiacente cutiei craniene, precum și dispariția unor porțiuni mari din acestea, ca urmare a acțiunii unor animale.
Pe trunchi și membre nu s-au constatat alte semne de violență interne sau externe.
Moartea poate data din data de 2 august 2006 în jurul orelor 22,00.
S-a întocmit un proces-verbal de examinare criminalistică (34-35) a obiectelor de îmbrăcăminte ridicate de la inculpat și anume: o . cu cozoroc, o pereche de papuci din de culoare maro, o cămașă cu scurtă în carouri, de culoare albastru cu alb, o pereche de pantaloni de stofă de culoare maronie și o pereche de cizme de culoare neagră.
Examinând . cu cozoroc și papucii de s-a observat că acestea nu au prezentat urme biologice vizibile.
Pe mâneca a cămășii cu scurtă s-au găsit un număr de trei stropi de substanță de culoare brun roșcat iar în urma aplicării reactivului "hexagon" a rezultat că urma este de natură sanguină.
Procedându-se la examinarea pantalonilor de culoare maro prin tratarea cu luminol nu s-au pus în evidență luminiscente de culoare albastră intensiv care să ateste urme de natură sanguină.
Prin examinarea perechii de cizme din de culoare neagră cu tratarea de luminol s-a constatat că pe marginea inferioară și pe existau urme de natură biologică. Aplicându-se două reactive "hexagon" în zonele menționate a rezultat că urmele găsite sunt de natură sanguină".
S-au efectuat investigații de către Poliția l de C (5 dos. urm. pen.) în noaptea de 03/04 august 2006 între orele 21,00 -01,00 pe raza localităților l de C și (5 dos. urm. pen.) și s-a stabilit că în seara zilei de 02 august 2006 între orele 21,00-23,00 pe drumul comunal din spatele Școlii generale situat în apropierea locuinței victimei s-au aflat mai mulți tineri:, și a care nu au putut furniza date cu privire la alte persoane ce au tranzitat localitatea sau zgomote care să dea de bănuit că s-ar fi întâmplat ceva.
Nici paznicii obștești, angajați ai Primăriei l de C ce efectuau paza în localitatea ( și ), nu au putut da vreo relație deși în noaptea de 02/03 august 2006 au patrulat pe străzile situate în apropierea locuinței victimei.
S-a luat declarația părții vătămate - fiul victimei -, care s-a constituit parte civilă în cauză, însă inițial nu a precizat cuantumul despăgubirilor solicitate ( 50-51). Aceasta a arătat că după decesul tatălui său, din anul 1999 victima, care locuia singură, a fost ajutată în gospodărie de inculpat, acesta primind în schimb mâncare și probabil bani.
În urmă cu trei ani, victima a vândut calul și vaca pentru a avea mai puțin de lucru și astfel inculpatul a fost îndepărtat de ea, mai ales că partea civilă nu a fost de acord cu "întrajutorarea" dintre mamă și inculpat, cunoscând că acesta din urmă era o persoană ce a făcut pușcărie, consuma frecvent alcool și era violent.
În urmă cu trei săptămâni înainte de decesul victimei, soția părții vătămate a aflat de la vecina că într-o seară a existat o ceartă între inculpat și victimă iar vecina a intervenit, însă a fost certată de inculpate, iar victima s-a supărat pe că a povestit fiului despre cearta avută.
Partea vătămată i-a cerut inculpatului (în urmă cu cca. o lună) să nu mai vină pe la mama lui, iar la data de 29 iulie 2006 i- spus victimei că merge pentru o săptămână la mare, astfel că despre moartea ei a aflat de la soția lui care a fost anunțată la telefon de numita.
În cauză au fost audiați și martorii: (fila 52 dos. urm. pen.), (fila 54 dos. urm. pen.), (fila 55 dos. urm. pen.), (fila 57 dos. urm. pen. ), (fila 59 dos. urm. pen. ), (fila 61 dos. urm. pen.), (fila 62 dos. urm. pen.), (fila 63 dos. urm. pen.), (fila 65 dos. urm. pen.), (fila 67 dos. urm. pen.), (fila 68 dos. urm. pen.), (fila 69 dos. urm. pen.), (fila 70 dos. urm. pen.), ( 72-73 dos. urm. pen.), (fila 75 dos. urm. pen.), (fila 82 dos. urm. pen.), (fila 83 dos. urm. pen.), (fila 84 dos. urm. pen.), (fila 79 dos. urm. pen.), (fila 80 dos. urm. pen.)
Coroborând depozițiile martorilor, s-a putut reține că până înainte de decesul victimei cu cca.2-3 săptămâni, inculpatul a vizitat-o și chiar a ajutat-o în gospodărie, venind la ea prin grădinile vecinilor și
Deși se înțelegeau bine, se pare că între victimă și inculpat ar fi avut loc o ceartă când inculpatul i-a reproșat victimei "de ce lucrează în grădină, știind-o bolnavă".
Inculpatul a fost văzut pe stradă în ziua anterioară decesului victimei dar nu a intrat în gospodăria ei.
În ziua de 03 august 2006, în jurul orelor 11,00-12,00 când lumea a aflat de moartea victimei, inculpatul s-a interesat de ce s-a adunat lumea în fața casei acesteia, însă a fost sfătuit să nu intre în casa victimei pentru că nu este nimeni lăsat să se apropie de casă.
Martora a declarat că l-a anunțat pe inculpat despre decesul victimei când acesta a venit să-i ceară țigări în jurul orelor 12,30, după care a revenit și a declarat că după această oră a venit la ei vecina care a anunțat-o despre deces, iar ea s-a dus la poartă și i-a spus inculpatului, care după câteva minute a venit după țigări, apoi a plecat fără să mai discute ceva.
Martorii au plasat ora aflării decesului între orele 10-12, dar mai precis aceasta se situează în jurul orelor 12,00, când victima a fost găsită de.
Martora a declarat că ar fi auzit de la că inculpatul a amenințat-o pe victimă că o va omorî după care s-a dus la buffet, iar la întoarcere s-a certat și cu.
Relevantă este declarația martorei, la care inculpatul a venit în seara zilei de 02 august 2006, în jurul orelor 20.30, pentru a se uita la televizor. Martora a relatat că inculpatul era îmbrăcat cu o cămașă de culoare gri cu carouri, la spate ruptă, iar în picioare "cred" că șlapi iar pe cap o . de culoare închisă.
După terminarea filmului inculpatul a lipsit 10 minute, spunând că merge la el să închidă găinile, apoi a revenit și s-au uitat la meciul de fotbal de la televizor. Inculpatul s-a reîntors având aceeași îmbrăcăminte și a plecat în jurul orelor 22,00.
A doua zi, în jurul orelor 13.00, inculpatul a anunțat-o pe martoră despre decesul victimei.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei (fila 85) și a făcut o descriere amănunțită a modului în care și-a petrecut zilele de 02 și 03 august 2006, aspectele relatate fiind confirmate cu depozițiile martorilor ( 85 - 92).
Inculpatul a fost reținut prin ordonanța Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR din 3 august 2006 până la 4 august 2006, când prin încheierea nr. 80 Tribunalului Bihor din dosar nr- s-a dispus arestarea preventivă a acestuia și emiterea mandatului de arestare preventivă nr. 82/2006, măsură revocată prin decizia penală nr.327/R/26 iunie 2007 Curții de APEL ORADEA din dosar nr.-.
în fața instanței partea vătămată (57) și martorii (58-59), (60-61), (62), (83), (84), ( 85), (106), (123), (259), (260), (261), (267), (268), (269), (176) și-au menținut declarațiile în mare parte și au făcut unele precizări importante în cauză.
Astfel, partea vătămată (57) a declarat că cearta dintre inculpat și victimă s-ar fi produs din cauză că mama lui i-ar fi dus mâncare stricată inculpatului iar acesta i-ar fi reproșat că își joc de el.
Partea vătămată a rămas două săptămâni să-și ajute mama (înainte de deces), timp în care nu l-a văzut pe inculpat la domiciliul acesteia. Totuși, avea cunoștință că cei doi se înțelegeau "foarte bine" și nu știa de natura acestor relații dar este posibil să fi fost și de altă natură.
Martorul a declarat că în dimineața zilei de 3 august 2006, inculpatul l-a ajutat la sfărâmat porumbul cu mașina electrică, apoi i-a reparat frâna de la mașină după care a împrumutat o perie pentru a-și curăța aragazul.
Martora a trecut pe lângă ei și i-a anunțat despre decesul victimei iar inculpatul nu a reacționat în nici un fel, afirmând că știa că este bolnavă și că are diabet iar uneori o ajuta să ia insulină.
Martora a declarat că nu cunoaște despre nici o ceartă dintre victimă și inculpat și reține exact că inculpatul a avut șlapi în picioare în seara când a fost la televizor, iar a doua zi era cu aceleași haine și martorii și au declarat în același sens.
Inculpatul a reacționat normal când a aflat despre decesul victimei, nefiind agitat sau nervos (martora ), mai ales că martora a spus doar că victima a murit, nu și cum a murit.
El doar s-a mirat "cum, că ieri a săpat cepele în grădină" apoi a cerut o țigară și nu a mai discutat nimic, mergând în stradă.
Era de notorietate că inculpatul se înțelegea bine cu victima, se ajutau reciproc, nu s-a auzit de nici o ceartă dintre ei, iar inculpatul a avut un comportament corespunzător la aflarea veștii morții.
Mai mult, inculpatul a fost caracterizat ca o persoană care se înțelegea bine cu toți, îi ajuta, fiind un om bun ca de altfel și victima care vorbea tare respectiv striga pentru că "așa era vorba ei" (martora ).
Raportul de expertiză medico-legală examen ADN a concluzionat că urmele de sânge de pe cămașa și cizma inculpatului nu sunt de natură umană ( 238 - 239).
Față de întreg materialul probator administrat în cauză, instanța a apreciat că nu inculpatul este autorul infracțiunii de omor deosebit de grav prin cruzimi asupra victimei, întrucât pe de o parte depozițiile martorilor sunt favorabile inculpatului și confirmă susținerile acestuia (declarația 46-47) și acestea se coroborează și cu rezultatele expertizelor din care rezultă că nici pe cizme și nici pe șlapi nu s-au evidențiat urme de sânge uman.
Faptul că echipa de cercetare a fost condusă de câinele de urmărire până în apropierea locuinței inculpatului se explică prin desele vizite pe care i le făcea victimei în virtutea relațiilor apropiate ce le aveau.
Este de precizat că obiectul folosit la comiterea faptei nu s-a găsit până în prezent ca de altfel nici motivul/mobilul acestei fapte reprobabile.
Simpla ceartă (dacă într-adevăr ar fi avut loc între inculpat și victimă) nu este un argument suficient de puternic care să justifice o astfel de finalitate și nici temei pentru a reține că inculpatul ar putea fi autorul infracțiunii.
Prin decizia penală nr.32/A din 15 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr-, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR împotriva sentinței penale nr.352/P din 30 noiembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, care a fost menținută în întregime, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de APEL ORADEAa reținut că în mod corect s-a stabilit situația de fapt și nevinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză.
Nu s-a putut dovedi că între inculpat și victima ar fi existat relații de dușmănie de asemenea natură încât să determine o reacție din partea inculpatului, dusă până la decapitarea acesteia.
Eventualele certuri dintre cei doi, intră în categoria "certurilor dintre vecini" determinate în general de motive banale (faptul că victima nu i-a vândut inculpatului un, că i-ar fi servit inculpatului mâncare stricată) dar, rezultă din materialul probator administrat că, de-alungul anilor cei doi s-au întrajutorat, nefiind în relații de dușmănie.
Din probele testimoniale administrate a rezultat că inculpatul a purtat aceleași haine descrise în procesul verbal de examinare criminalistică (34-35) atât în data de 02 august 2006 (data decesului victimei) cât și în data de 03 august 2006 când a fost reținut de parchet.
de sânge prelevate de pe aceste obiecte de îmbrăcăminte au fost expertizate prin proba ADN care a concluzionat că urmele de sânge de pe cămașa și cizma inculpatului nu sunt de natură umană (238-239).
Posibilitatea ca în cadrul cercetării la fața locului, câinele de urmă a condus echipa până în apropierea locuinței inculpatului, se explică prin aceea că inculpatul o vizita des pe victimă, în virtutea relațiilor apropiate dintre cei doi.
A secționa gâtul unui om presupune și existența unei cantități mare de sânge, ori inculpatul a fost îmbrăcat și a doua zi după deces cu aceleași haine ce le-a purtat și în ziua decesului victimei.
S-a precizat faptul că obiectul folosit la săvârșirea faptei nu s-a găsit până în prezent și singurul indiciu în defavoarea inculpatului fiind rezultatul raportului de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat (131-133) dar și asupra acestui indiciu planează dubiul posibilității ca rezultatele să fi fost viciate de antecedentele TBC ale acestuia.
Prin decizia penală nr.2171 din 17.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală s-a admis recursul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA și s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de APEL ORADEA, pentru următoarele considerente:
Instanța de apel a ignorat cu desăvârșire concluziile raportului de expertiză biocriminalistică dispusă și efectuată în faza de urmărire penală (filele 121 - 128 dosar urmărire penală), asupra unor obiecte ridicate de la inculpat și de la domiciliul acestuia întocmindu-se un proces verbal de examinare criminalistică (filele 34 - 35 dosar urmărire penală). Din acest raport, respectiv din examinarea perechii de cizme, respectiv a vârfului și talpei acestora aparținând inculpatului, precum și a cămășii cu scurtă ridicată de la acesta, a rezultat că pe aceste obiecte se găsesc microurme de sânge uman, un amestec de profile genetice ce provin de la minim două persoane. genetice ale probelor biologice de referință racoltate de la victima și numitul sunt incluse în acest amestec (fila 126 dosar urmărire penală).
Mai mult, pe cămașa cu scurtă s-a identificat sânge uman cu un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la inculpatul.
Faptul că instanța de apel nu a luat în considerare concluziile acestui raport constituie și o încălcare a normelor procedurale întrucât probele administrate în faza de urmărire penală sunt probe câștigate judecății, iar concluziile unui astfel de raport științific nu pot fi contrazise decât tot printr-un demers asemănător sau identic. Or, din raportul de expertiză medico- legală- examen ADN, efectuat în cursul cercetării judecătorești de Minovici B (filele 238 - 239), rezultă că analiza prin teste de identificare a microurmelor biologice recoltate de pe obiectele ridicate de la inculpat nu a pus în evidență prezența sângelui de natură umană și nici un profil ADN, cel mai probabil cantității extrem de mici de material biologic sau absenței acestuia, ceea ce înseamnă că concluziile primului raport de expertiză biocriminalistică nu au fost contrazise.
Aceeași instanță de apel a omis să examineze în concret și eventual să înlăture motivat în conformitate cu obligația legală instituită în acest sens prevăzut de art.63 al.2 Cod procedură penală și celelalte argumente de fapt relavante sub aspectul vinovăției inculpatului arătate la pct.c, d, e, f, g, i din motivele scrise de apel.
Prin motivele de apel formulate, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHORa solicitat desființarea hotărârii instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă just individualizată, pentru infracțiunea prev. și ped. de art.174 raportat la art.176 lit.a Cod penal, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul s-a aflat în apropierea victimei cu câteva ore înainte de descoperirea cadavrului acesteia, între părți existau relații tensionate, iar inculpatul a avut răgazul necesar să comită fapta, după ce a plecat de la locuința martorei la care vizionase programe la televizor.
Investită cu soluționarea cauzei, după rejudecarea dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, instanța de apel s-a conformat dispozițiilor art.385/18, 385/19 Cod procedură penală. Mai mult, curtea de apel a procedat la reaudierea martorelor (39 - 40), (41 - 42), (49 - 50) și (57 - 58) și (48).
Examinând hotărârea pronunțată de prima instanță prin prisma motivelor invocate de procuror cât și din oficiu, conform art.371 al.2 și art.378 Cod procedură penală, văzând și prevederile art.385/18 Cod procedură penală, curtea de apel constată că aceasta este nelegală și netemeinică, iar apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA este întemeiat și, în consecință, în baza prevederilor art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală va fi admis potrivit considerentelor prezentei decizii.
Criticile formulate de parchet sunt fondate.
Din materialul probator administrat pe tot parcursul procesului penal rezultă că inculpatul este autorul infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174 raportat la art.176 lit.a Cod penal.
Prin rechizitoriul nr.453/P/2006 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR, emis la data de 27.09.2006, s-a reținut, în esență, că la data de 02.08.2006, în jurul orelor 22, inculpatul, cu o coasă bine ascuțită a decapitat-o pe victima, în timp ce aceasta se afla în grădina casei sale, situată în localitatea, județul
Victima era femeie văduvă, locuia singură, oamenii din localitate caracterizând-o ca un om liniștit, care nu a avut probleme cu nimeni în sat, cu excepția inculpatului care a frecventat-o, ajutând-o la muncile, însă cu cca 2-3 săptămâni înainte de crimă au avut o discuție neprincipială, care a degenerat într-o ceartă și din acel moment aceasta se temea și i-a interzis inculpatului să vină la domiciliul său (a se vedea depoziția fiului său, partea civilă - 50 și următoarea din dosarul de urmărire penală și declarațiile martorei - 72; 73-74 din dosarul de urmărire penală; 123; 176 din dosarul instanței de fond și 58-58 din dosarul instanței de apel).
Inculpatul nu a acceptat această situație și enervat de faptul că victima l-a acuzat de furt (a se vedea depoziția martorului 75-76; 77 din dosarul de urmărire penală; 85 din dosarul instanței de fond și concluziile expertizei psihiatrice- 110-111) a luat hotărârea de a suprima viața victimei, rezoluție infracțională pusă în aplicare în seara de 2 august 2006, orele 22. În actul medico- legal s-a specificat că omorul a fost comis la orele 22.
Starea de fapt și vinovăția inculpatului rezultă din ansamblul actelor și lucrărilor aflate la dosar. Astfel, potrivit raportului de necropsie (42 și următoarele), moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului hipovolemic survenit în contextul unei hemoragii externe masive, consecință a unei plăgi tăiate cu depensarea extremității cefalice la nivelul corpului vertebral și secționarea pachetelor vasculo nervoase adiacente regiunii, putându-se produce într-un moment în care victima era în poziția de genuflexiune (recoltând ceapa), iar agresorul se afla în spatele acesteia.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului (6 - 7) și planșele foto (10 - 22) accesul în curtea locuinței victimei se face printr-o poartă închisă, neasigurată, ce nu prezintă urme de forțare, ușa de intrare în casă era deschisă, toate lucrurile fiind la locul lor, ceea ce conduce la concluzia că nu a existat intenția de jaf. Din cea de-a doua curte a locuinței, care avea poarta închisă cu un sistem de închidere tip riglă, se intră în grădina victimei, unde pe partea a unei alei, între pomi, organele de cercetare penală au identificat cadavrul lui, capul victimei fiind detașat de la baza gâtului, acesta lipsind și, de asemenea, 50% din scalp, urechile, nasul, ochii și bărbia care au fost devorate de animale. Între cei 2 pomi unde s-a găsit cadavrul, pe o porțiune de 1,25/0,80 m s-a identificat "o de sânge", precum și pe tulpina unuia dintre pomi, pe o porțiune de 35 cm și pe unele frunze de de vie situate în partea dreaptă a cadavrului.
Din planșele cu fotografii judiciare executate asupra obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte ale inculpatului (23 - 29) și procesul verbal de examinare criminalistică (34 - 35), rezultă că pe cămașa cu care era îmbrăcat inculpatul în ziua precedentă s-au prelevat mai închise, iar pe mâneca 3 stropi de culoare brun- roșcată (a se vedea și depozițiile inculpatului - 89 - 92; 98 - 99; 102 din dosarul de urmărire penală; 46 - 47 din dosarul instanței de fond; 19 din dosarul instanței de apel, precum și declarațiile martorei - 70 din dosarul de urmărire penală; 60 - 61 din dosarul instanței de fond; 41 - 42 din dosarul instanței de apel). Totodată, pe cizmele de de culoare neagră, pe erau urme de noroi, iar partea superioară era curată, constatându-se că fuseseră spălate recent. Prin tratarea cu luminol a cizmei stângi s-a constatat că pe marginea inferioară și pe s-au relevat luminiscențe de culoare albastru intensiv, ceea ce atestă că urmele puse în evidență sunt de natură biologică, iar prin aplicarea reactivului "hemophan" s-a pus în evidență că urmele găsite sunt de natură sanguină (35). Din raportul de expertiză biocriminalistică nr.2/1 218 din 18.09.2006 (121 - 128 din dosarul de urmărire penală, 131 din dosarul instanței de fond), rezultă că microurma de sânge uman prelevată de pe vârful cizmei provine de la minim două persoane, iar profilele genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la victima și inculpatul sunt incluse în acest amestec, iar sângele de pe cămașă aparține inculpatului (126 din dosarul de urmărire penală; 131 din dosarul instanței de fond). Raportul de expertiză medico- legală - examen ADN- nr./3122/12.06.2007 (238 - 239 din dosarul instanței de fond) cu toate că atestă împrejurarea că genotiparea profilelor reprezentate de cizma partea din față și partea laterală, precum și de pe cămașa corp delict nu a pus în evidență nici un profil ADN, cel mai probabil, datorită cantității extrem de mici de material biologic, nu contrazice concluziile raportului de expertiză biocriminalistică efectuată în faza de urmărire penală.
Potrivit procesului verbal întocmit de organele de cercetare penală în data de 04.08.2006 (5 din dosarul de urmărire penală), în urma investigațiilor făcute cu privire la moartea victimei, în seara zilei de 02.08.2006, orele 21-23, pe drumul comunal din spatele Școlii Generale, situat în apropierea locuinței victimei, s-au aflat 5 persoane din localitate, care au comunicat organelor de poliție că în acea seară nu au auzit zgomote care să-i conducă la ideea că s-ar fi întâmplat ceva, iar paznicii de la Primăria localității nu au observat, cu ocazia patrulării străzilor, persoane străine și nici nu au auzit "zgomote suspecte". Din aspectele reliefate în acest proces - verbal rezultă fără putere de tăgadă că în intervalul de timp când s-a comis omorul în zona locuinței victimei nu au fost persoane străine, care să atragă atenția persoanelor nominalizate în acest act. Mai mult, coroborând acest proces - verbal cu cel de cercetare la fața locului putem conchide cu aceea că persoana care a suprimat viața victimei era o persoană care cunoștea topografia locului și a intrat în grădină prin traversarea vecinilor victimei, nu din stradă. Acest aspect este confirmat și de faptul că echipa de cercetare a fost condusă de câinele de urmărire până în apropierea locuinței inculpatului, printr-o altă grădină (112). de urmărire a urmat traseul indicat în schița existentă la 113 din dosarul de urmărire penală, prin grădina de zarzavat, apoi, altă grădină și a traversat un drum de acces până la imobilul de la nr.40 unde locuiește inculpatul, oprindu-se lângă locuința acestuia.
Referitor la această probă, instanța de control judiciar, văzând depozițiile inculpatului, potrivit cărora după cearta avută cu victima în luna iunie 2006, nu a mai fost la locuința acesteia, precum și declarațiile martorilor (59 - 60 din dosarul de urmărire penală; 84 din dosarul instanței de fond; 41 - 42 din dosarul instanței de apel), (62 din dosarul de urmărire penală; 259 din dosarul instanței de fond; 49 - 50 din dosarul instanței de apel), (65 - 66 din dosarul de urmărire penală; 262 din dosarul instanței de fond), (67 din dosarul de urmărire penală), (72; 73 - 74 din dosarul de urmărire penală; 123; 176 din dosarul instanței de fond; 57 - 58 din dosarul instanței de apel), care susțin că între inculpatul și victimă a avut loc o ceartă, în opinia unora "un scandal", în urmă cu 2 - 3 săptămâni înainte de comiterea omorului, constată că nu poate fi înlăturată cu motivarea că "echipa de cercetare a fost condusă de câinele de urmărire până la apropiere de locuința inculpatului, întrucât acesta făcea dese vizite victimei, în virtutea relațiilor apropiate ce le aveau". O asemenea motivare este contrazisă științific, dar și de probele aflate la dosar. Astfel, din punct de vedere științific urmele olfactive constau din mirosul individual al persoanelor, precum și al obiectelor și substanțelor, fiind create în procesul săvârșirii infracțiunilor, la locul faptei. olfactive, potrivit doctrinei juridice, au o viață mai scurtă decât alte urme create la locul faptei în timpul comiterii infracțiunii. În condiții prielnice de creare și de conservare, câinele de urmărire poate să prelucreze urme olfactive de peste 30 ore vechime, însă cu trecerea timpului, și prin acțiunea vântului, a ploii sau zăpezii urmele își atenuează treptat intensitatea astfel că nu mai pot fi descoperite. Uneori, datorită factorilor exteriori (ploaie, prezența mai multor persoane la locul faptei, etc.) nici după un timp relativ scurt urmele olfactive nu pot fi descoperite la locul faptei. În speță, câinele de urmărire, în data de 03.08.2006, orele 15 condus organele de cercetare penală de la locul crimei în apropierea locuinței inculpatului. Este de relevat că, potrivit depoziției inculpatului (a se vedea declarațiile din faza de cercetare judecătorească de la instanța de apel 19 - 20) "cizmele erau cu noroi întrucât în data de 2 august 2006 [m] pus îngrășăminte la varză și afară era noroi, deoarece în noaptea de 1/2 august plouase". Prin urmare, dacă în ziua anterioară comiterii omorului plouase, iar inculpatul nu a mai trecut pe la locuința victimei de 2 - 3 săptămâni (potrivit depoziției martorilor), în opinia sa, de o lună (din luna iunie 2006), prin acțiunea factorului extern- respectiv a ploii, urmele olfactive nu mai puteau fi descoperite. Față de aceste susțineri, ținând seama și de împrejurarea că, câinele de urmărire a fost introdus în perimetrul locului faptei în faza a cercetării, înainte de pătrunderea persoanelor străine (martora a văzut victima decedată în jurul orelor 12, intrând în partea dreaptă a grădinii, de unde a observat-o și speriindu-se a început să țipe și a fugit spre casă să-l anunțe pe soțul ei - 74) și înainte ca organele de urmărire penală să înceapă cercetarea la fața locului ( la ora 18 s-a realizat cercetarea - 6 din dosarul de urmărire penală, iar câinele de urmărire a efectuat traseul indicat la orele 15- 112), instanța de apel apreciază că această probă este utilă și pertinentă cauzei, servind la aflarea adevărului în cauza dedusă judecății. Pentru aspectele menționate, apărările invocate de inculpat în sensul că, câinele s-a dus la locuința sa datorită frecventelor vizite anterioare pe care le-a făcut victimei nu poate fi acceptată de către instanța de control judiciar.
În speță, au fost audiate mai multe persoane, oameni din localitate, unii vecini cu părțile, care au confirmat deteriorarea relațiilor dintre victimă și inculpat, cearta dintre părți (a se vedea declarațiile martorilor - 51- 52 din dosarul de urmărire penală; - 59- 60 din dosarul de urmărire penală; 84 din dosarul instanței de fond; - 62 din dosarul de urmărire penală; 259 din dosarul instanței de fond; - 65-66 din dosarul de urmărire penală; - 67 din dosarul de urmărire penală; - 72; 73; 74 din dosarul de urmărire penală; 176; 123 din dosarul instanței de fond; 57-58 din dosarul instanței de apel, - 75-76; 77 din dosarul de urmărire penală; 85 din dosarul instanței de fond), precum și împrejurarea că în mod frecvent inculpatul a pătruns în imobilul aparținând victimei prin escaladarea gardului (a se vedea declarațiile martorilor - 55; 56 din dosarul de urmărire penală; 260 din dosarul instanței de fond și - 57- 58 din dosarul de urmărire penală; 62 din dosarul instanței de fond și 39- 40 din dosarul instanței de apel).
Este de observat că, traseul indicat de martorele (55) și (59 verso), îl parcurgea inculpatul pentru a ajunge la locuința victimei, este și cel urmat de câinele de urmărire (113). Potrivit depoziției martorei "în repetate rânduri l- [m] văzut pe numitul din nr.10 sărindu-[m]i gardul grădinii, care este în fața casei lui și mergând prin grădina[mea] la locuința văduvei ", apostrofându-l că îi rupe gardul și îi "calcă în picioare ". Susținerile acestei martore se coroborează cu afirmațiile martorei care arată că "l- [m] văzut pe acesta (inculpatul ) escaladând gardul din plasă din sârmă din fața casei sale (aparținând martorei ) și traversând grădinile până în ograda numitei ". Declarațiile celor 2 martore se coroborează cu procesul - verbal încheiat în 03.08.2006, orele 15, cu ocazia folosirii câinelui de urmărire (112- 113), precum și cu declarațiile martorului (65 - 66 din dosarul de urmărire penală).
În seara comiterii omorului, potrivit probațiunii administrate în cauză, inculpatul s-a aflat la locuința martorei până înainte de orele 22 (70 din dosarul de urmărire penală; 60- 61 din dosarul instanței de fond; 41- 42 din dosarul instanței de apel), după care a plecat spre casă, fiind văzut de martorul (69 din dosarul de urmărire penală; 268 din dosarul instanței de fond). După acest moment martorii audiați în cauză nu l-au văzut pe inculpat, acesta susținând că s-a dus acasă și s-a culcat, nefiind el persoana care a intrat în grădina victimei și a suprimat viața acesteia. Dacă până aproape de ora comiterii omorului inculpatul a reușit să-și dovedească un alibi cu declarațiile martorei, după plecarea de la locuința acesteia nu există vreo dovadă în sensul celor susținute de inculpatul.
Referitor la ținuta inculpatului este de relevat că, potrivit afirmațiilor acestuia și declarațiilor martorilor, (care l-au văzut în 2.08.2006), precum și a martorilor, (82 din dosarul de urmărire penală; 269 din dosarul instanței de fond; 48 din dosarul instanței de apel- care l-au văzut pe inculpat a doua zi, după săvârșirea omorului) acesta era îmbrăcat cu aceleași haine. Acest aspect nu este relevant în speță. Obiectul tăietor folosit de inculpat pentru a suprima viața victimei nu a fost găsit. Din concluziile raportului de expertiză medico- legală rezultă că, după precizia urmei, inculpatul a folosit o unealtă agricolă (coasă sau seceră). Această primă variantă - folosirea coasei - este cea mai plauzibilă pentru că explică absența urmelor de sânge de pe hainele inculpatului și faptul că victima nu prezintă alte urme de violență. Dacă inculpatul ar fi folosit o seceră, datorită dimensiunilor obiectului vulnerant, trebuia să se aplece asupra corpului victimei, să o țină de cap pentru a-i aplica lovitura și chiar într-o asemenea ipoteză, nu este sigur că ar fi putut să o decapiteze printr-o acțiune singulară. Prin urmare, instanța de apel apreciază că obiectul vulnerant a fost o coasă. Inculpatul a decapitat-o pe victimă folosind o coasă care datorită demensiunilor (cca 1,50 sau 1,75 ) și modului de utilizare (a se vedea raportul de necropsie) i-a permis inculpatului să acționeze de la distanță, din spatele victimei, fără ca sângele să ajungă pe îmbrăcămintea sa. Având în vedere poziția în care se afla victima (aplecată asupra straturilor cu ) este cert că inculpatul nu putea fi stropit cu sângele victimei pe haine, ci doar pe încălțăminte. Este de relevat că inculpatul are înălțimea de cca 1,80 și ținând seama de lungimea brațului coasei, acesta în momentul lovirii victimei se afla la o distanță de cca 2 din spatele victimei, ceea ce explică, astfel cum am reliefat anterior, lipsa petelor de sânge pe îmbrăcămintea sa. Această unealtă agricolă se utilizează mânuind-o de la dreapta spre stânga (inculpatul nu este stângaci), traiectoria urmată a fost de la dreapta spre stânga, astfel că este justificată poziționarea urmelor de sânge la locul faptei, respectiv în partea dreaptă a cadavrului (6-7) și explică lipsa petelor de sânge pe hainele inculpatului.
Potrivit declarațiilor martorilor, inculpatul era încălțat cu șlapi, în seara zilei de 2 august 2006, anterior comiterii omorului, iar, apoi, la locul faptei a fost cu cizme, de pe vârful cizmei fiind prelevate urmele de sânge ce aparțin victimei. Prin urmare, în mod cert la momentul săvârșirii infracțiunii inculpatul era încălțat cu cizmele de și avea asupra sa obiectul vulnerant (coasă), care, interesant, nu s-a găsit la domiciliul său cu toate că este agricultor și din cele reliefate de martori, mânuiește frecvent și cu mare dexteritate acest tip de unealtă (doar o seceră cu a fost ridicată, dar care nu prezenta urme biologice 32 din dosarul de urmărire penală; 114- 115 din dosarul de urmărire penală).
Cât privește persoana inculpatului, conform susținerilor martorilor audiați în cauză (, și ), acesta este o persoană cu o fire nervoasă, destul de iute la mânie, care consumă alcool, iar când s-a certat cu victima a amenințat-o că o omoară. Aceste susțineri explică atitudinea inculpatului și se coroborează cu aspectele inserate în raportul de expertiză medico- legală psihiatrică (110- 111, din dosarul de urmărire penală), că inculpatul are tendințe către iritabilitate, nervozitate, reacții nestăpânite, instinctualitate predominantă, instabilitate psiho- emoțională, lipsa simțului realității și recunoaște consumul frecvent de alcool. Discernământul său raportat la fapta comisă s-a apreciat de către experți că este păstrat.
Instanța de control judiciar apreciază că depozițiile inculpatului sunt complet nesincere în ceea ce privește omorul din noaptea de 2/3.08.2006 pentru motivele anterior reliefate. cu realitatea sunt și susținerile inculpatului cu privire la momentul ulterior, cel al aflării în localitate despre suprimarea vieții victimei. Astfel, inculpatul în declarația olografă dată în faza de urmărire penală (85 - 88) a arătat că a aflat despre decesul victimei în jurul orelor 9,30 - 10, pentru ca apoi, în faza de cercetare judecătorească la instanța de apel (19-20) să susțină o altă versiune, că a aflat de omor la ora 11,30 și nu-și explică de ce în faza de urmărire penală a susținut altceva (20 din dosarul instanței de apel). Realitatea este că, inculpatul "și-a potrivit depoziția" după ce a audiat depozițiile martorilor, care susțin în unanimitate că la ora 12 martora a constatat decesul victimei și, apoi, s-a aflat în sat că victima a fost omorâtă. Nu sunt lipsite de importanță susținerile martorilor că inculpatul nu era o persoană tăcută, ci, dimpotrivă, glumea deseori (a se vedea declarațiile martorilor și ), însă în 3.08.2006, în jurul orelor 11, când s-a aflat la - ul din localitate "era tare abătut, nu a băut nimic și a zis că nu are chef de nimic (a se vedea aspectele inserate în declarațiile acelorași martori în faza de urmărire penală 82; 65- 66). De asemenea, nu se poate face abstracție de declarația martorei (78 din dosarul de urmărire penală; 106 din dosarul instanței de fond) care l-a întrebat dacă știe de moartea victimei, iar acesta i-a dat impresia că știe, încercând că găsească o justificare "a cules în grădină și poate i s-a făcut rău" (a se vedea în acest sens și declarațiile martorei - 79 din dosarul de urmărire penală).
este această afirmație a inculpatului, că victima "a cules ", atâta timp cât martora (57 din dosarul instanței de apel), la întrebarea instanței de control judiciar "dacă din stradă victima putea fi văzută în grădină, unde culegea cepele?" a răspuns negativ. De altfel, susținerea martorei se pliază pe topografia locului faptei, astfel cum rezultă din planșele foto (9 și următoarele) efectuate cu ocazia cercetării la fața locului (6-7).
În cauză s-a întocmit un raport de constatare tehnico- științifică asupra comportamentului simulat (131- 133), potrivit căruia, la întrebările relevante ale cauzei s-au evidențiat modificări psihofiziologice semnificativ- caracteristice reactivității emoționale care conduc la concluzia că subiectul are comportament simulat. Totuși, în raport s-a întocmit o notă din care rezultă că aspectele menționate pot fi interpretate ca probabilitate, deoarece inculpatul are în antecedente TBC. Acest demers științific, în pofida faptului că rezultatele constatării pot fi avute în vedere ca și probabilitate, având în vedere că inculpatul "a prezentat frecvent tentative de eludare a probei" (131), îndrituiesc instanța să aprecieze că se coroborează cu celelalte probe care conduc în mod evident la concluzia că inculpatul este autorul omorului săvârșit asupra victimei.
Pentru considerentele ce preced, apelul declarat de parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR va fi admis, conform prevederilor art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală și se va înlătura hotărârea de achitare a inculpatului dispusă în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, precum și dispoziția referitoare la respingerea pretențiilor civile ale părților civile și, inclusiv dispozițiile art.192 al.3 Cod procedură penală.
Inculpatul a lovit victima cu o intensitate deosebită, cu un corp tăietor, probabil o coasă sau seceră foarte bine ascuțită, retezându-i capul. Din raportul de necropsie (44), rezultă că leziunea de violență- plaga tăiată a regiunii cervicale la nivelul bazei acesteia cu secționarea pachetelor vasculo- nervoase și depensarea extremității cefalice s-a produs prin acțiunea extrem de violentă și puternică a corpului tăietor.
După omor, inculpatul a lăsat victima peste noapte în grădină, fiind expusă atacului animalelor, care au mâncat 50% din scalp, urechile, nasul, globul ocular drept și bărbia victimei.
cu care inculpatul a acționat a fost de natură să trezească în conștiința locuitorilor comunei un sentiment de oroare.
În consecință, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174 raportat la art.176 al.1 lit.a Cod penal.
Fapta unei persoane care suprimă viața altei persoane cu o ferocitate deosebită, care a oripilat o întreagă comunitate, este gravă și legiuitorul prin reglementarea prevederilor art.174 - 176 lit.d Cod penal o apreciază și sancționează ca atare. Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute în art.72 Cod penal, gravitatea concretă a activității infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător a tuturor elementelor concrete specifice faptei și inculpatului.
Astfel, instanța de apel, ținând seama de modul în care inculpatul a acționat - lovind cu intensitate victima, femeie în vârstă, pe la spate, cu toate că anterior manifestase afectivitate față de aceasta(a se vedea declarațiile martorei - 63, 64 din dosarul instanței de fond care arată că părțile întrețineau raporturi intime), obiectul vulnerant folosit, să suprime viața victimei, pericolul social concret pe care-l prezintă fapta, dar și limitele de pedeapsă prevăzute în Codul penal, partea specială pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, precum și persoana inculpatului - agricultor, cu un nivel de instrucție scăzut, care a fost condamnat anterior și nu a recunoscut fapta -, îi va aplica inculpatului o pedeapsă de 25 ani închisoare, cu privare de libertate și potrivit art.65 al.2 Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza -, b Cod penal pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
Pe durata executării pedepsei principale îi vor fi interzise inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza -, b Cod penal.
Cât privește antecedentele penale ale inculpatului, instanța de control judiciar constată, din examinarea fișei de cazier judiciar (95), că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală, fiind condamnat anterior de 5 ori, iar de 2 ori pentru infracțiuni de violență (în anul 1974 - 1 an pentru infracțiunile prev. de art.180 al.2 Cod penal, art.321 Cod penal, 217 Cod penal și 231 Cod penal, în anul 1975 - 2 ani și 6 luni pentru infracțiunile prev. de art.239 al.2 cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal).
Fapta săvârșită de inculpat are un grad de pericol social sporit, care rezidă în modul în care inculpatul a acționat, rezultatul produs, urmărit de inculpat. Atitudinea inculpatului față de victimă, neschițarea vreunui gest de regret pentru cele întâmplate, contactele anterioare ale acestuia cu legea penală întregesc profilul moral al inculpatului.
În atare împrejurare, pedeapsa stabilită este necesară pentru a-și atinge scopul prev. de art.52 Cod penal.
Instanța de control judiciar apreciază că pedeapsa, în cuantumul stabilit, reflectă în mod obiectiv pericolul social concret pe care-l prezintă fapta și persoana inculpatului.
-. Măsuri procesuale.
Inculpatul a fost reținut prin ordonanța din 3.08.2006 emisă în dosarul nr.453/P/2006 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR (96) și arestat preventiv prin încheierea de arestare preventivă nr.80/4.08.2006 (dosar nr- al Tribunalului Bihor ) la data de 4.08.2006, fiind pus în libertate la data de 26.06.2007 (decizia penală nr.327/R/26.06.2007 a Curții de APEL ORADEA ).Astfel, în baza art.88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada efectiv executată de la 3.08.2006 până la 26.06.2007.
III. Latura civilă a cauzei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, se constată că părțile civile și au solicitat instanței de fond obligarea inculpatului la plata sumei de 70.000 lei reprezentând daune morale (33; 57 din dosarul instanței de fond).
La instanța de apel, prin scriptul depus la dosar (21), părțile civile au solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 70.000 lei pentru fiecare și cheltuieli judiciare într-un cuantum neprecizat, pentru ca ulterior, cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei să releve că solicită doar suma de 70.000 lei fiecare, renunțând la cheltuieli judiciare.
Conform prevederilor art.14 Cod penal combinat cu art.346 al.1 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, instanța de apel va acorda copiilor victimei pentru compensarea suferinței pricinuite de moartea mamei lor, suma de câte 35.000 lei pentru partea civilă și, obligând inculpatul la plata acestor sume de bani.
IV. Stabilind vinovăția inculpatului și aplicându-i sancțiunea penală, instanța de apel va înlătura prevederile art.192 al.3 Cod procedură penală, iar în temeiul prevederilor art.191 al.1 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 1500 lei (500 lei pentru faza de urmărire penală + 375,40 lei contravaloarea expertizelor judiciare din fața de cercetare judecătorească).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală,
ADMITEapelul penal declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR, împotriva sentinței penale nr.352/P din 30 noiembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o desființează în totalitate, în sensul că:
Înlătură dispoziția de achitare a inculpatului dispusă în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. și ped. de art.174 Cod penal raportat la art.176 lit.a Cod penal, cea referitoare la respingerea pretențiilor civile formulate de părțile civile și, precum și cea privind aplicarea prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală.
-.În baza dispozițiilorart.174 raportat la art.176 lit.a Cod penaldispune condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 6.03.1947 în de C, județul B, domiciliat în nr.10, județul B, CNP -, studii 4 clase, cetățean român la o pedeapsă de 25 ani închisoare, cu privare de libertate, cu aplicarea art.71 și 64 lit.a teza - și b Cod penal și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza -, b Cod penal pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale;
III.În temeiul prevederilor art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 ore, de la 3.08.2006 și arestului preventiv de la 4.08.2006 până la 26.06.2007;
IV.În baza dispozițiilor art.14 Cod procedură penală combinate cu prevederile art.346 alin.1 Cod procedură penală și art.998 cod civil obligă inculpatul la plata sumei de câte 35.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părților civile și.
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală inculpatul va plăti cu titlu de cheltuieli judiciare către stat suma de 1500 lei.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică azi, 7 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec.- /13.04.2009
Jud.fond
Tehnored.2ex./16.04.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Pătrăuș Mihaela
